Radio România Internațional

Tag: an universitar

  • Începe noul an universitar

    Începe noul an universitar

    În majoritatea centrelor de învăţământ superior din România au avut loc, luni, ceremonii de deschidere a noului an universitar. La festivităţi au participat, alături de studenţi şi profesori, personalităţi şi reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale. Sunt, însă, şi universităţi, precum Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, care deschid noul an pe 1 octombrie, la data cunoscută în mod tradiţional. Absolvenţii de liceu au ales, pentru acest an universitar, facultăţi cu profil de afaceri, administraţie şi drept, inginerie, medicină, limbi străine şi asistenţă social.

    Preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România, Sergiu Covaci, a explicat că orientările spre studiu ale tinerilor sunt foarte diverse. De altfel – a mai spus el – a crescut, în general, numărul absolvenţilor care vor să meargă la studii universitare. În Capitală, de luni, merg la cursuri, printre alții, studenții de la facultăţile Universităţii Bucureşti, de la Universitatea Politehnică sau Academia de Studii Economice. De asemenea, peste 14.000 de studenţi au început un nou an universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie ‘Carol Davila’, circa 3.000 fiind în primul an de studii. Noua generaţie de medicinişti va purta simbolic, pe tot parcursul anilor de studii de licenţă, numele ‘Academician Ana Aslan’, personalitate marcantă a medicinei româneşti şi internaţionale.

    La Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din Iaşi, anul academic începe sub auspiciile unei admiteri record în ultimii 20 de ani. Aici, concurenţa a depăşit cu mult numărul de locuri alocate, iar numătul total al sudenților a depășit 13.000. Festivităţi de deschidere a noului an universitar au avut loc și în instituţiile militare de învăţământ superior din ţară, printre care se numără Academia Tehnică Militară ‘Ferdinand I’ din Bucureşti, Universitatea Naţională de Apărare ‘Carol I’ din Bucureşti, Academia Forţelor Aeriene ‘Henri Coandă’ din Braşov sau Academia Forţelor Terestre ‘Nicolae Bălcescu’ din Sibiu.

    Studenții se vor bucura de o pauză de aproximativ două săptămâni în preajma sărbătorilor de iarnă, între Crăciun și Anul Nou. Semestrul I se va încheia la finalul lunii ianuarie sau începutul lunii februarie. Va urma o scurtă perioadă de pregătire pentru sesiunea de examene. Apoi, semestrul al II-lea va debuta, ca de obicei, în februarie. O altă vacanță așteptată este cea de Paște, care se întinde pe durata unei săptămâni. Pentru majoritatea studenților, semestrul al II-lea se va încheia spre finalul lunii mai sau începutul lunii iunie. Şi, similar cu sesiunea din primul semestru, studenții vor avea câteva săptămâni la dispoziție pentru examene. Cea mai lungă și așteptată vacanță a anului va începe după încheierea sesiunii de examene, restanțe, reexaminări ori examenul de licență/disertație și se întinde pe durata verii, până în toamnă, când începe un nou an universitar.

  • Noul an universitar

    Noul an universitar

    În România, luni, a început noul an universitar, sub semnul aceloraşi vechi probleme: abandonul universitar, subfinanţarea învăţământului, scandalurile de plagiat și lipsa dotărilor. Cazarea în cămine contituie o altă problemă, mulți dintre studenți atrăgând atenția asupra condițiilor necorespunzătoare, motiv pentru care aleg să locuiască în chirie.


    Finanțarea se face per persoană, ceea ce înseamnă că fiecare instituție de învățănt superior primește atâția bani câți studenți are, explică un profesor.

    Acest lucru forțează universitățile, care de obicei nu prea au alte surse de finanțare, să treacă studenții an de an, chiar și în condițiile studenții respectivi nu ar fi la nivelul la care ar fi trebuit să fie. Și asta pur și simplu pentru că în momentul în care elimini un student se pierde și finanțarea pe care ți-o aduce acesta, a mai spus el.


    Universitatea de Medicină şi Farmacie ‘Carol Davila’ din Bucureşti va avea în acest an aproape 13.5000 de studenţi. Noua generaţie de studenţi medicinişti va purta simbolic, pe tot parcursul anilor de studii de licenţă, numele medicului neurolog Ovidiu Alexandru Băjenaru, personalitate marcantă a medicinei româneşti şi internaţionale.


    Și la Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie Politehnica din Bucureşti vor fi în acest an peste 40.000 de studenţi, dar şi 2.000 de cadre didactice. După ce a fuzionat, prin comasare, cu Universitatea din Piteşti, instituţia începe anul universitar cu un nou nume: Universitatea Naţională de Ştiinţă şi Tehnologie.


    Anul universitar 2023 – 2024 reprezintă un nou capitol în viaţa academică a Universităţii, Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică ‘I. L. Caragiale’ precum şi continuarea în dezvoltarea şi creşterea acesteia ca instituţie de învăţământ superior. Acest moment marchează oportunitatea de a reflecta asupra obiectivelor şi valorilor sale, de a-şi îndrepta atenţia către excelenţă şi de a celebra diversitatea şi contribuţia fiecărui membru al comunităţii sale academice, transmite UNATC.


    Noul an universitar s-a deschis si în instituţiile militare de învăţământ superior, printre care și Academia Tehnică Militară ‘Ferdinand I’ din Bucureşti. Instituţia numără peste 1.000 de studenţi, dintre care 300 în anul I.


    În Capitală, Politehnica a fost cea mai căutată universitate anul acesta, urmată de Facultatea de Automatică şi Calculatoare, dar bineînţeles şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila.


    România are în prezent 53 de universități de stat acreditate și 33 de universități particulare, iar numărul studenților scade de la an la an. Mulți dintre absolvenții de liceu aleg să studieze la universitățile din străinătate. Nu trebuie să uităm și faptul că, legea învățământului a fost schimbată de 117 ori, doar între 2010 și 2021, coerența și consecvența lipsind, din păcate, din acest sistem.

    România se menține la coada clasamentului european când vine vorba de finanțarea învățământului. În acest an, educația românească a primit 3,2% din PIB, un procent extrem de mic raportat la nevoile actuale.


  • Un nou an universitar

    Un nou an universitar

    Aproximativ 500.000 de studenți au început noul an universitar în România, fără ministru, fără Lege nouă a învățământului superior și fără nicio universitate în Top 1000 al universităților care contează în lume. Sorin Cîmpeanu a părăsit fotoliul ministerial în plin scandal de plagiat atât la adresa lui, cât și a premierului încă în funcție, Nicolae Ciucă. În aceste condiții, a rămas fără viitor și noul proiect de lege a învățământului superior, inclusiv cel intitulat România educată. Proiectul, care ar fi trebuit să schimbe din temelii fața învățământului superior din România nu a ajuns nici măcar la Parlament pentru a fi dezbătut. Mai mult decât atât, nu se cunosc nici măcar amendamentele admise în urma dezbaterii publice a proiectului.


    În context, Consiliul Naţional al Elevilor a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis şi prim-ministrului Nicolae Ciucă să numească un nou ministru al Educaţiei care să fie o persoană ‘integră’, ale cărei competenţe profesionale nu pot fi puse sub semnul întrebării şi care să se poată menţină departe de orice ingerinţe politice şi să înţeleagă necesitatea implementării unei reforme ‘reale’ şi ‘curajoase’.


    O reformă profundă a sistemului naţional de educație a susținut și președintele Klaus Iohannis, la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Arhitectură din București. Avem nevoie de toleranță zero în privința plagiatului – a adăugat șeful statului.


    La rândul său, premierul a transmis studenților că educaţia universitară se află pe lista de priorități a Guvernului și a adăugat că sistemului românesc de învăţământ este în plin proces de transformare, iar modificările aduse prin Legile educaţiei naţionale reflectă ‘o viziune orientată spre viitor’.


    Până atunci, însă, studenții trebuie să înfrunte eternele probleme financiare pe care le au la fiecare început de an universitar, legate de lipsa locurilor în cămine sau subvențiile pentru transport. În ceea ce privește desfășurarea cursurilor, calendarul anului universitar diferă de la o universitate la alta și este votat de conducerea fiecărei instituții de învățământ. Spre exemplu, la facultățile din cadrul Universității București, cursurile se vor desfășura în mare parte fizic, dar vor fi și online, cu condiția să nu se depășească 25% din programul de studiu.


    Potrivit noii structuri a anului universitar, semestrul I va ține până pe 26 februarie anul viitor, perioadă în care studenții vor avea două vacanțe, o sesiune de examene și una de restanțe. Semestrul al II-lea va începe pe 27 februarie și se va încheia în iulie, în funcție de sesiunile de examene, de cele de restanțe sau de stagiile de practică de la fiecare universitate. Pentru studenții care optează pentru învățământul la distanță, structura anului universitar va fi aceeași ca în cazul celor care urmează cursuri cu frecvență, dar vor avea cursuri și în weekend și vor studia mai puține ore. Cât despre preferințele în rândul viitorilor studenți, în acest an, Universitatea din București și Universitatea Politehnică au fost cele mai căutate.


  • Anul universitar, în sistem hibrid

    Anul universitar, în sistem hibrid

    În condiții de
    pandemie, cele mai multe facultăţi din România își încep
    cursurile, în această săptămână, în sistem hibrid, adică fie cu studenți în sălile de
    clasă, fie online, cu excepția celor de la medicină. Modalitatea este aleasă de
    fiecare universitate sau facultate în parte, în funcție de specific, de
    spațiile de învățământ și de evoluția situației epidemiologice. Tot din cauza
    pandemiei de coronavirus au fost reduse locurile de cazare în căminele
    studențeșți, care și în condiții normale erau uneori insuficente,
    situație care crează probleme suplimentare.

    Unele universități au rezervat și
    locuri speciale în cămine pentru studenții care vor fi depistați pozitiv,
    pentru a petrece perioada de carantină în izolare. Este și cazul Universității
    București, unde pe 1 octombrie vor începe cursurile 8.900 de studenţi. Tot în
    capitală, Academia de Studii Economice și-a început luni activitatea printr-o
    ceremonie transmisă live prin internet. Aici, în primul semestru acțiunile
    didactice de predare şi seminarizare vor avea loc online, cu excepţia a cinci
    programe.

    Tot luni s-au dechis și cursurile Universității ‘Babeş-Bolyai’ din
    Cluj, Universității ‘Lucian Blaga’ şi Academiei Forţelor Terestre
    ‘Nicolae Bălcescu’ – ambele din Sibiu, precum şi la Universitatea de
    Vest din Timișoara. La Timișoara, la Universitatea Politehnică, în primele
    5 săptămâni sunt prevăzute doar activităţi online, iar la Universitatea
    Politehnică din Bucureşti – cea mai mare universitate tehnică din ţară, din 5
    octombrie, cursurile şi seminariile se vor face în sistem hibrid. La
    Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi vor începe în această
    săptămână în format online, față în față sau mixt, în funcție de decizia
    fiecărei facultăți. La Ploiești, la Universitatea de Petrol şi Gaze se va
    învăța în sistem online în primul semestru, iar laboratoarele, seminariile şi
    proiectele se vor desfăşura în sistem ‘faţă în faţă’.

  • Jurnal românesc – 21.01.2019

    Jurnal românesc – 21.01.2019

    Ministrul
    pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Elena Intotero, s-a întâlnit, la
    Bruxelles, cu Johannes Hahn, comisarul european pentru Politici de Vecinătate
    şi Extindere, cu care a discutat despre iniţiativele destinate comunităţilor
    istorice româneşti şi evenimentele organizate de minister în perioada
    Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Johannes Hahn a apreciat că această
    perioadă reprezintă o oportunitate deosebită pentru a pune în practică un număr
    cât mai mare de proiecte. La rândul său, ministrul Intotero a subliniat
    preocuparea MRP pentru cultivarea şi valorificarea identităţii lingvistice,
    spirituale şi culturale a românilor de pretutindeni şi a reafirmat interesul
    României de a contribui la promovarea, în statele din vecinătatea UE, a
    valorilor europene şi a respectării drepturilor omului şi a statului de drept.
    Alte teme abordate au fost migraţia din interiorul Uniunii Europene, dar şi
    dinspre state terţe către bolcul comunitar, precum şi demersurile pentru încurajarea
    reinserţiei socio-profesionale în statele de origine.




    Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni derulează, în comunitățile istorice și în
    diaspora, o campanie de informare privind finanțările nerambursabile oferite de
    instituţie în 2019. După vizita de lucru din Ucraina, la Cernăuţi şi raioanele
    Hliboca şi Herța, secretarul de stat Victor Alexeev s-a deplasat în Maramureşul
    istoric, la Slatina/Solotvino şi la Apșa de Jos, unde s-a întâlnit cu primarii
    localităților cu populație românească din Transcarpatia, cu reprezentanți ai
    mediului asociativ, ai clerului, ai mass-mediei în limba română și cu directori
    de școli și profesori. Victor Alexeev le-a explicat pe larg prevederile și
    mecanismele cuprinse în Ghidul Beneficiarului 2019, documentul cadru care
    stipulează condițiile în baza cărora se pot accesa fonduri nerambursabile de la
    MRP. După vizita în Ucraina, delegaţia românească s-a oprit în Ungaria, la
    Gyula, unde a vizitat Liceul Nicolae Bălcescu, instituţie care
    împlineşte, în 2019, 70 de ani de la înfiinţare. La întâlnirile care au avut
    loc s-a discutat despre finanțările nerambursabile, dar şi despre situaţia
    comunităţii româneşti din Ungaria. În paralel cu vizitele de lucru din
    comunităţile istorice, delegaţii ale Ministerului s-au deplasat la Bruxelles, la
    Washington, şi, cel mai recent, în Italia la Catania. Secretarii generali din
    MRP Alina Hagima și Elena Ilie le-au prezentat românilor din sudul Italiei,
    mijloacele și condițiile prin care aceștia pot accesa fonduri nerambursabile
    precum și pașii pe care trebuie să îi urmeze pentru a depune proiecte
    eligibile. Cei doi oficiali au programate, în perioada următoare, sesiuni de informare
    la Torino și Roma.




    Senatul
    Universităţii de Medicină şi Farmacie Grigore T. Popa Iaşi a
    aprobat metodologia de înscriere la concursul de admitere în anul universitar
    2019/2020 pentru românii din afara graniţelor. Candidaţii vor fi admişi pe baza
    unui concurs de dosare. Potrivit Universităţii, sunt consideraţi români de
    pretutindeni cei care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română,
    persoanele de origine română, cele care aparţin filonului lingvistic şi
    cultural românesc şi care locuiesc în afara frontierelor României, românii
    emigraţi, fie că au păstrat sau nu cetăţenia română, descendenţii acestora,
    precum şi cetăţenii români cu domiciliul stabil sau reşedinţa în străinătate. Anul
    trecut, concurenţa a fost peste aşteptări, de 16/loc, a declarat prof. univ.
    dr. Viorel Scripcariu, rectorul instituţiei de învăţământ. Perioada de
    înscriere este 08 – 14 iulie 2019, evaluarea dosarelor va avea loc pe 15 şi 16
    iulie, iar afişarea rezultatelor, pe 16 iulie. Contestaţiile se pot depune pe
    17 iulie, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 19. Dosarul de candidatură
    trebuie expediat sau depus direct la Registratura Universităţii de Medicină şi
    Farmacie din Iaşi, cu menţiunea pe plic Admitere români de
    pretutindeni. Există şi posibilitatea depunerii candidaturii prin email
    la admitere.etnici.romani@umfiasi.ro sau la adresa dosarerompret@edu.gov.ro.
    Oferta locurilor alocate precum şi Metodologia de admitere vor fi publicate pe
    site-ul Universităţii www.umfiasi.ro, la secţiunea Admitere.

  • Noul an universitar şi piaţa imobiliară

    Noul an universitar şi piaţa imobiliară

    Fiecare început
    de octombrie marchează, prin tradiție, și debutul unui nou an universitar. În
    condițiile în care statisticile clasează România pe ultimul loc din UE în
    privința numărului absolvenților de facultăți, adică 25,6% din populația cu
    vârste cuprinse între 30 și 34 ani, în ultimii ani s-a înregistrat și un regres
    al înscrierilor la licență, primul nivel de studii universitare. De pildă în 2009, erau înscriși peste 870.000 de studenți români,
    pentru ca în anul universitar 2016-2017 numărul lor să scadă la circa 383.000.
    În același timp, e adevărat că România se află pe locul 5 în topul european al
    țărilor cu cei mai mulţi studenți care învață în străinătate.


    Cei care decid să studieze la
    facultate în țară, au de ales între centre universitare importante cum ar fi
    cele din marele orașe: București, Cluj, Iași sau Timișoara. Cum aici sosesc
    anual tineri din mai multe zone, apare o altă problemă : cazarea și
    locurile disponibile din căminele studențești. Sunt suficiente aceste
    locuri ? Despre asta am stat de vorbă cu Alina Simion, președinta
    Asociației Studenților din Universitatea București, una din cele mai valoroase
    instituții de studii superioare din țară. Alina Simion. Universitatea Bucureşti are aproximativ 5300 de locuri disponibile în
    căminele proprii. Acestea se împart către facultăţi în funcţie de numărul de
    studenţi înscrişi la cursuri. Universitatea din Bucureşti are în total peste
    30.000 de studenţi, prin urmare locurile în cămin sunt destul de puţine, iar
    cererea este destul de mare. Evident, numărul locurilor de cazare nu acoperă
    cererea. Cazarea se face în baza mediei. Pe lângă asta, mai există şi criteriul
    social, şi cel medical. Studenţii îşi pot face dosarul şi-l pot depune împreună
    cu cererea de cazare.


    Deși, în ultimii
    zece ani, s-au construit câteva cămine noi, numărul lor e tot insuficient.Căminele Universității București din
    zona Grozăvești, unul dintre cele mai cunoscute campusuri din capitală, sunt
    situate spre vestul orașului, aproape de campusul Regie, cel mai mare din toată
    țară, cu 33 de cămine ridicate aici: 26 aparțin Universității Politehnice din
    București, iar 7, Universității de Medicină. Alte cămine sunt împrăștiate prin
    București, fie în apropierea facultăților, fie spre periferia orașului. În
    afara căminului, soluția la care recurg unii din studenți și familiile lor este
    să închirieze sau chiar să cumpere, în oraș, apartamente sau, mai ales,
    garsoniere. Cererea este atât de mare încât în fiecare toamnă, a apărut un
    adevărat fenomen pe piața imobiliară, după cum aflăm de la expertul în domeniu.
    Radu Zilișteanu: În general, în marile oraşe universitare,
    toamna e marcată de acest fenomen de pe piaţa închirierilor: o creştere a
    cererii, ceea ce conduce la creşteri de preţuri. Este un fenomen care are loc
    de foarte mulţi ani. Însă, anul acesta, el s-a suprapus peste un alt fenomen,
    specific acestei perioade, şi anume faptul că indicele ROBOR la trei luni, la
    care se raportează dobânzile la creditele ipotecare a crescut foarte mult. Asta
    a dus la o accesibilitate mai redusă a românilor la creditele ipotecare. Prin
    urmare, venirea studenţilor în marile centre universitare şi acest acces mai
    greoi la creditele ipotecare – care i-a făcut pe cei care doreau să cumpere
    proprietăţi să închirieze – constituie un cumul de factori care au condus la o
    cerere considerabilă pe piaţa închirierilor şi la creşterea preţurilor la
    chirii. Pentru că a avut loc această mărire de preţuri, sunt studenţi care
    formează grupuri de trei sau patru inşi, închiriind împreună apartamente de
    trei sau patru camere. Astfel costul individual este mai mic.


    Experții estimează că, anul acesta, prețul chiriilor la garsoniere va
    crește cu aproape 20% față de perioadele obișnuite de tranzacționare pe piața
    imobiliară. Dar această soluție e accesibilă doar celor care dispun de bugete
    peste medie, căci pe piaţa liberă, garsonierele se închiriază pentru preţuri
    începând de la 75 de euro pe lună şi ajung la 200 de euro pe lună. Comparativ,
    în campusul Regie, plata căminului pe lună nu depășește 165 lei (35 de
    euro) iarna și nici nu scade sub 115 lei/vara, cca. 24 de euro (pentru cei care
    nu plătesc taxe de școlarizare) și 230 lei/lună vara (49 de euro) și 300
    lei/lună iarna, cca. 64 de euro (pentru cei care plătesc taxe). Tarifele
    căminelor alocate Universității București sunt chiar mai mici.


    Prețurile mari ale chiriilor în
    oraș, dar și faptul că, totuși, numărul locuințelor scoase la închiriere e
    limitat, îngreunează și mai mult accesul studenților la o cazare decentă. Iată
    ce spune despre soluţia închirierii în oraş Alina Simion: Sunt câţiva care îşi permit, însă nu sunt foarte mulţi. Majoritatea
    prietenilor pe care-i cunosc eu stau în cămin. Preţurile sunt relativ OK,
    pentru cei care susţinuţi de părinţi. Dar pentru cei care lucrează, este destul
    de dificil să-şi plătească singuri chiria care e, de obicei, peste 150 de euro
    pe lună. E destul de mult pentru un student ca să plătească pentru condiţii
    decente de apartament. Eu stau în cămin de
    patru ani şi nu-mi permit un apartament sau o garsonieră. Mă întreb anul ăsta,
    după masterat, cum o să mă descurc cu banii. E destul de greu, mai ales dacă se
    întreţin singuri şi trebuie să vină şi la cursuri. Apar probleme fie la
    facultate, fie la muncă. Unora le este foarte greu să se descurce.


    Studenții și-ar dori să închirieze o locuință în oraș și pentru că, în cămine, condițiile de
    locuire și igiena lasă de dorit. Gândaci, șobolani, grupuri sanitare comune…
    sunt probleme care se perpetuează de la an la an. Alina Simion: Din păcate, nu este un secret că au rămas la fel de proaste condiţiile
    de locuire. Pe parcursul anilor, s-a tot încercat – încă se încearcă -
    modernizarea căminelor. Însă, birocraţia existentă la nivel de universitate
    afectează aceste demersuri. Mobilierul e nou, s-au adus şi saltele noi. Nu
    astea sunt problemele, căci de zugrăvit în interiorul camerelor se ocupă
    studenţii. S-au schimbat băile, de asemenea, în Grozăveşti. Dar băile la comun
    sunt, de fapt, principala problemă.



    Recent, a mai apărut o soluție: căminele private.
    Aici, prețurile și condițiile de locuit sunt, undeva, la mijloc între cele
    oferite în campusurile universitare și în locuințele închiriate.

  • Începe anul universitar

    Începe anul universitar

    Este 1 octombrie şi începe noul
    an universitar în majoritatea unităţilor de învăţământ superior din România. Aproape
    jumătate de milion de studenţi sunt aşteptaţi la toate cele trei cicluri de învăţământ:
    licenţă, masterat şi doctorat. În total, sunt 54 de instituţii de învăţământ
    superior, dintre care şapte militare. La majoritatea universităţilor anul
    şcolar 2018 – 2019 are 32 de săptămâni de cursuri, plus şase de sesiuni de
    examene şi patru săptămâni de vacanţă, în afara celei de vară. Aproape o treime
    din totalul studenţilor învaţă la universităţi din Bucureşti. Numai la Academia
    de Studii Economice sunt înscriși peste 22 de mii de studenţi, dintre care 5
    mii de boboci.

    La Târgu Mureş şi-a deschis porţile, în acest an, o
    nouă universitate cu specializări de medicină, farmacie, ştiinţe şi tehnologie.
    Înfiinţată luna trecută, prin unificarea celor două instituţii de învăţământ
    superior din oraş, aceasta aşteaptă aproape 11.000 de studenţi. Călin
    Enăchescu, prorectorul Universităţii din Târgu Mureş: În
    timp, efectele sunt categoric pozitive prin punerea laolaltă a resurselor
    umane, materiale, prin îmbunătăţirea actului didactic în cadrul unei
    universităţi mai mari cu posibilităţi şi financiare, şi tehnice, şi
    administrative şi din toate punctele de vedere.

    Printre principalele
    probleme cu care se confruntă studenții, și în acest an, se numără slaba finanţare
    a învăţământului superior, precum și lipsa locurilor de cazare. Astfel, pentru
    mulţi părinţi şi studenţi, anul universitar a început mult mai devreme, cu
    goana după chirii. Cele mai căutate sunt garsonierele, pentru că sunt şi cele
    mai ieftne, în contextul în care chiriile cresc anual. În toate centrele
    universitare sunt puține locuri de cazare, care ajung pentru puțini studenţi.
    Petrişor Laurenţiu Ţucă, preşedinte Alianţa Naţională a Organizaţiilor
    Studenţeşti din România a precizat: Există puţin pesste 107.000 de
    locuri de cazare, adică la un calcul scurt am vedea că aproximativ 23% din
    studenţi ar avea un posibil loc de cazare, ceea ce este destul de alarmant din
    punctul nostru de vedere.

    Și la Cluj Napoca, unul dintre
    cel mai mari centre universitare din România, au început şcoala aproximativ 100 de mii de sudenti,
    masteranzi şi doctoranzi. Peste 5 mii dintre ei sunt străini, majoritatea
    veniţi la Facultatea de Medicină a Universităţii Iuliu Haţieganu. Aici
    studiază cea mai mare comunitate de tineri francofoni din România, care numără
    peste o mie de membri provenind din Franţa şi din alte ţări vorbitoare de limbă
    franceză, precum Tunis sau Algeria. În România, numărul studenţilor a scăzut semnificativ în ultimii ani, ca urmare a
    scăderii natalităţii, precum şi a numărului de locuri din facultăţile private.
    Vârful în ceea ce priveşte numărul de studenţi s-a înregistrat în anul 2007,
    când erau înscrişi la ciclul de licenţă peste 900 de mii de studenţi.

  • Retrospectiva săptămânii 2.10-8.10.2016

    Retrospectiva săptămânii 2.10-8.10.2016

    Noul an universitar în România


    Un nou an universitar a început în România, pe 3 octombrie. Sunt
    multe schimbări, începând cu peste 30 de noi specializări şi programe de
    licenţă, alături de 64 de programe de studii de master. În pofida sporirii
    numărului de specializări, se constată, însă, o scădere seminificativa a
    numărului de studenţi, acesta fiind, de altfel, trendul ultimilor ani. Potrivit
    datelor Ministerului Educaţiei, în anul universitar 2016-2017 numărul de
    studenţi de la stat este de 480 de mii, faţă de 900 de mii acum 10 ani. Printre
    explicaţii se numără rata mai mică de promovare a examenului de bacalaureat,
    scăderea natalităţii, dar şi faptul că tot mai mulţi absolvenţi buni de liceu
    au ales să studieze în străinătate. O altă noutate ţine de faptul că toate
    şcolile doctorale care funcţionau până acum au fost autorizate provizoriu,
    printr-un ordin al ministrului educaţiei.



    Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, la
    Bucureşti



    Aflat pentru câteva zile în
    România, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Creţu, a vorbit,
    între altele, despre dezvoltarea urbană sustenabilă şi rolul fondurilor
    europene. Ea a atras atenţia că oraşele din România, inclusiv capitala, au mari
    întârzieri în
    ceea ce priveşte proiectele de dezvoltare urbană cu bani europeni. România, a
    mai subliniat oficialul european, are nevoie de specialişti care să realizeze
    proiecte de anvergură finanţate din bani europeni, care să creeze locuri de
    muncă. Corina Creţu a anunţat că 36 de oraşe româneşti vor putea accesa direct
    1,2 miliarde de euro pentru dezvoltare şi a făcut un apel către autorităţile de
    la Bucureşti să transmită la Bruxelles cât mai repede proiecte şi studii de
    fezabilitate.



    Estimări optimiste ale FMI
    pentru România


    România va înregistra, în acest an, cea mai mare creştere economică
    din Europa. Aprecierea optimistă aparţine FMI, care a revizuit, în creştere
    până la 5%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2016. Fondul
    susţine că, în 2017, avansul economiei României va încetini până la 3,8%,
    totuşi, ţara va înregistra cel mai ridicat ritm din Europa. Instituţia financiară a revizuit în urcare şi estimările
    privind deficitul de cont curent înregistrat de România în 2016, la 2%. Acesta
    se va accentua anul viitor, când ar urma să ajungă la 2,8%. In privinţa
    şomajului, FMI a menţinut estimarea de 6,4% pentru acest an si 6,2% pentru
    2017.



    Epilog în celebrul dosar Microsoft


    Verdict în celebrul dosar Microsoft. Cei patru inculpaţi. doi
    cunoscuţi oameni de afaceri români, Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru, un fost
    ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, şi un ex-primar al oraşului Piatra-Neamţ, Gheorghe Ştefan, au
    primit, în total, 14 ani de închisoare cu executare. Instanţa a decis şi
    confiscarea a peste 17 milioane de euro de la aceştia. Potrivit DNA, în aprilie
    2004, contractul de închiriere a licenţelor Microsoft în România a fost
    încheiat în condiţii oneroase pentru bugetul de stat şi a permis plata unor
    comisioane către persoanele implicate. O mită de 60
    de milioane de euro şi un prejudiciu adus Statului de 27 de milioane de euro au
    fost acuzaţiile aduse grupului infracţional.



    Michel Barnier,
    negociatorul-şef al CE însărcinat cu ieşirea Marii Britanii din UE, a vizitat
    Bucureştiul



    România doreşte ca negocierile pentru ieşirea Marii Britanii din UE
    să se facă într-un format care să includă toate părţile şi să redea viziunea
    comună a celor 27 şi a instituţiilor europene. Acesta este mesajul pe care
    premierul Dacian Cioloş i l-a transmis lui Michel Barnier, negociator-şef al Comisiei
    Europene, însărcinat cu Brexitul. Barnier, care a preluat oficial funcţia, pe 1
    octombrie, vrea să
    afle poziţiile statelor membre faţă de modul în care se va produce acest
    proces. Negocierile efective ar urma să înceapă în 2017, după ce Londra va depune
    oficial cererea de părăsire a UE, iar temele cele mai dure privesc accesul la
    piaţa unică europeană, respectiv, accesul pe piaţa britanică a muncii. Referindu-se la acest ultim punct, România a anunţat, deja, ferm că
    nu va face niciun compromis.



    La Bucureşti a avut loc Diaspora Business
    Summit


    România trebuie să valorifice oportunităţile oferite de existenţa
    unei diaspore puternice, iar oamenii de afaceri români de peste graniţă sunt
    chemaţi să investească în ţară. Este mesajul transmis atât de preşedintele
    Klasus Iohannis, cât şi de premierul Dacian Cioloş la Diaspora Business
    Summit – Împreună pentru România, organizat la Bucureşti. Reuniunea a adus
    împreună oameni de afaceri şi antreprenori români din ţară şi din străinătate,
    în vederea dezvoltării oportunităţilor de afaceri şi investiţii din Romania. Prin acestă
    întâlnire este încurajată reconectarea românilor din diaspora cu România.Conform studiului Românii
    din Diaspora, realizat de Open-I Research la finele anului trecut, 62%
    dintre românii intervievaţi au declarat că doresc să investească în România,
    principalele domenii vizate fiind turismul şi agricultura.



    România
    invitată de onoare a
    Festivalului Internaţional de Arte Europalia din Belgia



    România va fi invitată de onoare la cea de-a 27-a ediţie a
    Festivalului Internaţional de Arte Europalia din Belgia, un mare eveniment care
    prezintă, o dată la doi ani, elementele esenţiale ale patrimoniului cultural al
    unei ţări. Din octombrie 2019 până în ianuarie 2020, la Bruxelles şi în mai
    multe oraşe belgiene, dar şi limitrofe, Festivalul va aduce în scenă toate
    formele de manifestare artistică românească: muzică, arte plastice, cinema,
    teatru, dans, literatură, arhitectură, design, modă şi gastronomie. Bazele
    participării României au fost puse, marţi, prin semnarea, la Bucureşti, a unui
    memorandum de înţelegere pentru organizarea Festivalului Europalia
    România.Potrivit autorităţilor de la Bucureşti, evenimentul va fi o
    oportunitate majoră pentru promovarea patrimoniului cultural, a tradiţiilor, a
    potenţialului creator şi a industriilor creative din România.

  • Un nou an universitar

    Un nou an universitar

    Un nou an universitar a început în România, momentul fiind marcat, luni, prin festivităţi organizate în instituţiile de profil din toată ţara. Sunt multe schimbări, începând cu peste 30 de noi specializări şi programe de licenţă, alături de 64 de programe de studii de master, introduse prin hotărâre de guvern. Chimie farmaceutică, echipamente şi sisteme electronice militare, radioelectronică de aviaţie, media digitală sau managementul sistemelor de supraveghere aeriană — sunt doar câteva dintre specializările noi.



    În pofida sporirii numărului de specializări, se constată, însă, scăderea numărului studenţilor, acesta fiind, de altfel, trendul ultimilor ani. Astfel, în anul universitar 2016-2017 doar aproximativ 40 de mii de tineri îşi încep studiile în universităţile de stat, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. În total, numărul de studenţi de la stat este de 480 de mii anul acesta, faţă de 900 de mii acum 10 ani. Printre explicaţii se numără rata mai mică de promovare a examenului de bacalaureat, scăderea natalităţii, dar şi faptul că tot mai mulţi absolvenţi buni de liceu au ales să studieze în străinătate.



    În prezent, sunt peste 35.000 de studenţi români la universităţi din alte state, majoritatea din Europa. Cei mai mulţi au ales facultăţi din Marea Britanie, în topul preferinţelor urmează Franţa şi Germania, dar şi în Olanda sau Danemarca a început să crească numărul de studenţi români.



    O altă noutate ţine de faptul că toate şcolile doctorale care funcţionau până acum au fost autorizate provizoriu, printr-un ordin al ministrului educaţiei. Decizia a fost luată în condiţiile în care de la adoptarea Legii Educaţiei Naţionale, în 2011, şi până în prezent, şcolile doctorale nu au fost evaluate extern pentru acreditare. La început de an universitar, rectorii i-au întâmpinat pe studenţii cu mesaje mobilizatoare, centrate pe capacitatea de învăţare în scopul atingerii idealurilor.



    Încercaţi să fiţi cei mai buni, valorificaţi-vă potenţialul intelectual şi credeţi cu tărie în forţa voastră!”, îndeamnă rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, Nicolae Istudor, în timp ce rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie Carol Davila”, Ionel Sinescu, a amintit că istoria celor 159 de ani de la înfiinţarea şcolii de medicină din România se poate defini, în primul rând, prin mărturiile marilor personalităţi care s-au format la această instituţie şi şi-au pus amprenta în cercetarea ştiinţifică medicală mondială.



    Potrivit reprezentanţilor Universităţii din Bucureşti, prima săptămână a anului universitar va fi marcată prin întâlniri cu bobocii şi evenimente cu invitaţi speciali.