Tag: Ana Costea

  • Schimbări în guvernul tehnocrat

    Schimbări în guvernul tehnocrat

    Guvernul tehnocrat român al
    fostului comisar european, Dacian Cioloş, suferă pierdere după pierdere. După
    recentele demisii ale miniştrilor Muncii, Ana Costea, şi Fondurilor Europene,
    Aura Răducu, a venit rândul deţinătorului portofoliului Culturii să părăsească
    Executivul. Marţi, premierul Cioloş l-a revocat pe Vlad Alexandrescu din funcţie.

    Profesor universitar şi
    fost ambasador al României la Luxemburg, acesta a fost criticat pentru modul în
    care a gestionat scandalul de la Opera Naţională din Bucureşti, unde, într-o
    singură lună, au fost schimbaţi trei directori şi unde situaţia continuă să fie
    tensionată. Or, în viziunea lui Dacian Cioloş, modul în care un oficial
    reacţionează într-o situaţie de criză cum este cea de la Operă este decisiv
    pentru capacitatea de a-şi gestiona domeniul. Lui Vlad Alexandrescu i se
    reproşează, în egală măsură, controversa pe care a generat-o prin decizia de a
    demisiona, asupra căreia, apoi, a revenit, declarând că aşteaptă să fie
    revocat. El a acuzat, în plus, membri ai Guvernului de intimidare. Mai mult! Fostul ministru susţinea, într-o
    scrisoare, că, prin acţiunile sale în nici şase luni de mandat, a deranjat
    grupuri de interese foarte variate.

    Printre numeroasele personalităţi culturale care şi-au
    anunţat susţinerea pentru Vlad Alexandrescu s-a numărat Andrei Pleşu, el însuşi
    fost ministru al Culturii. Într-un articol despre cum trebuie să fie un
    ministru în România, el a trecut în revistă meritele profesorului Alexandrescu:
    între altele, a
    salvat, prin intervenţie directă, monumente de patrimoniu, a iniţiat, pentru
    prima dată în România ultimelor decenii, o campanie de subscripţie publică
    pentru achiziţionarea capodoperei Cuminţenia pământului a sculptorului
    Constantin Brâncuşi.

    Nu în ultimul rând, a reuşit să introducă Roşia Montană pe
    Lista Indicativă a UNESCO, prin aceasta fiind anihilate orice tentative de
    mutilare a acestei localităţi din centrul României, veche de aproape 1900 de
    ani, care risca să fie transformată într-o gigantică exploatare minieră
    auriferă modernă. Departe de a-l idealiza pe Vlad Alexandrescu, care va fi
    făcut şi greşeli ca rezultat al ofensivei sale, în opinia lui Andrei Pleşu
    fostul ministru ar fi deranjat prin prea multă acţiune şi iniţiativă. Nu e mai
    puţin adevărat şi că miniştrii tehnocraţi sunt, în principiu, mai vulnerabili
    decât cei susţinuţi politic, în special de un partid mare. Partidul îi propune,
    partidul îi susţine, îi acoperă şi doar în cazuri de gravă avarie, îi retrage.
    Or, mai constată Andrei Pleşu, nesusţinut de Parlament, guvernul tehnocrat al
    lui Dacian Cioloş este taxat pentru puţinul pe care, în ciuda statutului lui
    precar, încearcă să îl facă. E împiedicat să acţioneze şi este certat că nu
    acţionează.

    Aspru criticaţi sunt, la ora actuală, şi deţinătorul portfoliului
    Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, pentru numeroasele nereguli din sistem, şi
    cel al Agriculturii, Achim Irimescu,
    care, în doar şase luni de mandat, a reuşit să iasă în evidenţă în două
    scandaluri. Ei vor fi următorii debarcaţi?

  • Die Woche 11.-15.04.2016 im Überblick

    Die Woche 11.-15.04.2016 im Überblick

    Neue Gesetze im Bereich Sicherheit und Immobilien



    Die europäischen Länder, aber auch Länder auf anderen Kontinenten scheinen vor der dschihadistischen Offensive, die sich immer mehr ausweitet, unsicher zu sein. Die Terroranschläge, die von Wahnsinnigen im Namen der Religion im Herzen Europas verübt wurden, sorgen für Panik und Unsicherheit. Die Gewalttaten, die Trauer über Frankreich, Belgien, die Türkei und auch andere Staaten gesät haben, stellen die Ma‎ßnahmen, die zur Vorbeugung anderer Anschläge getroffen werden können, in ein anderes Licht.



    Das ist auch der Grund, warum Rumäniens Präsident Klaus Iohannis Beratungen mit den parlamentarischen Parteien und Gruppierungen zum Thema Landessicherheit einberufen hat. Er möchte mit diesen ein Einvernehmen erzielen, bevor öffentliche Debatten zu diesem Thema organisiert werden. Die Gesetzgebung in diesem Bereich kann nur dann beständig sein, wenn sie von dem Gro‎ßteil der Politiker angenommen wird und die Zustimmung der Zivilgesellschaft hat, schlussfolgerte der Staatschef. Infolge der Beratungen wurde beschlossen, dass es zwei Gesetzespakete geben wird. Ein erstes Gesetzespaket soll von der Regierung dem Parlament zur Debatte im Mai vorgelegt werden. Das zweite soll im Rahmen eines parlamentarischen Sonderausschusses erarbeitet werden. Präsident Klaus Iohannis präzisierte:



    Ein erstes Paket, das aus drei Gesetzen besteht, befindet sich bereits in einem fortgeschrittenen Verfahren bei der Regierung. Es handelt sich um die Verbesserung des Gesetzes zur Terrorismusbekämpfung. Das zweite Gesetz ist jenes, das den Status der Prepaid-Karten klärt. Das dritte Gesetz bezieht sich auf Cyber-Sicherheit. Aus den Diskussionen mit den Parteien sind wir zum Schluss gekommen, dass es sinnvoll sei, die Erarbeitung dieser Gesetze noch in dieser parlamentarischen Sitzungsperiode zu Ende zu bringen. Das zweite Paket enthält Gesetze, die mindestens genauso wichtig sind, deren Erarbeitung aber noch nicht so fortgeschritten ist.“




    Indessen ist das so genannte Gesetz zur Leistung an Erfüllung bei Immobilienkrediten, nach dem zahlungsunfähige Kunden den Banken ihre Immobilie überschreiben und ihre Schulden so als getilgt gelten, ist vom Parlament verabschiedet worden. Das Gesetz war von Präsident Klaus Iohannis ans Parlament zurückgeschickt worden, erst im zweiten Anlauf wurde das Limit von einer Viertel Million Euro festgelegt. Dafür wurden Immobilien im staatlichen Subventionsprogramm zum Wohnungskauf vom Wirkungsbereich des Gesetzes ausgenommen. Banken stehen so unter Zugzwang und werden geneigter sein, sich mit Kunden in Zahlungsschwierigkeiten gütlich zu einigen, glauben die Lobbyisten der Kreditnehmer. Sie glauben jedoch nicht, dass die Banken es mit der Flexibilität sehr eilig haben werden. Alle Fraktionen haben dem Gesetzt zugestimmt — auf die meisten Hypothekennehmer könnte das Gesetz angewendet werden. Banker sind weniger glücklich — dass das Gesetz rückwirkend gilt, sei verfassungswidrig, hie‎ß es. Sollte es für die bereits aufgenommenen Kredite gelten, könnte das Rating Rumänien abgewertet werden, was dann die Finanzierungskosten für den Staat erhöht.




    Rumänische Arbeitsministerin zurückgetreten



    In der parteifreien Regierung von Dacian Cioloş ist es am Donnerstag zum ersten Rücktritt gekommen — Arbeitsministerin Ana Costea kündigte nach Divergenzen mit Kollegen und Gewerkschaftern. Stein des Ansto‎ßes war für Costea die Vorlage für eine neue Vorschrift zur einheitlichen Entlohnung im öffentlichen Dienst. Sie hatte sich geweigert, dem bestehenden Ansatz Rückendeckung zu geben, nachdem die Gewerkschaften dagegen Sturm liefen. Nach Ansicht der Arbeitnehmervertreter vergrö‎ßern die neuen Bestimmungen die Schere zwischen gut und schlecht bezahlten Beschäftigten im öffentlichen Dienst. In der Bildung würden die Löhne sogar sinken, während in der Gesundheit der Anstieg gering sei. Dumitru Costin, Präsident des Gewerkschaftsdachverbandes BNS, sagte, dass die Ministerin vieles hätte bewirken können — doch wurde sie daran gehindert:



    Wir haben vieles von ihr erwartet. Aber ihr Mandat wurde langsam ausgehöhlt. Seit fast zwei Monaten wurde ihrer Behörde die Federführung für dieses Projekt entzogen und dem Generalsekretariat der Regierung übertragen. Als ich sie aufgefordert habe, den Entwurf zurückzuziehen, sagte sie, sie würde gehen. Für mich ist klar, dass das Projekt nicht ihr gehörte; sie wurde gezwungen, zum Entwurf zu stehen.“




    Die frühere Arbeitsministerin und derzeitige Vizepräsidentin der Sozialdemokratischen Partei Rovana Plumb sieht den Rücktritt mit schlechten Augen. Dadurch werde die Austarierung des Lohnsystems verzögert, sagte sie. Die Ko-Präsidentin der National-Liberalen Partei, Alina Gorghiu, findet Costeas Vorgangsweise normal — sie habe schlie‎ßlich dem Image der Regierung Schaden zugefügt. Premierminister Dacian Cioloş will nächste Woche die Gespräche mit den Sozialpartnern wieder aufnehmen, um zu einer finanziell und rechtlich belastbaren Lösung zu gelangen.




    Liberalen bereiten sich auf Kommunalwahlen vor



    Die Leitung der wichtigsten bürgerlichen Partei Rumäniens, der National-Liberalen Partei (PNL), hat am Dienstag einen neuen Kandidaten für das Amt des Oberbürgermeisters von Bukarest in der Person von Marian Munteanu ernannt, nachdem Ludovic Orban sich aus dem Rennen zurückgezogen hat. Die Ko-Vorsitzende der Nationalliberalen Alina Gorghiu dazu:



    Wir haben an Herrn Marian Munteanu gedacht, weil er ein Vertreter der bürgerlichen Gesellschaft, ein Symbol der 1990er Jahre sowie einer der Anführer der damaligen antikommunistischen Studentenbewegung ist. Ich glaube, dass die National-Liberale Partei durch Marian Munteanu das Bürgermeisteramt Bukarests gewinnen kann.“



    Weitere Kandidaten sind Gabriela Firea von der Sozialdemokratischen Partei, Nicuşor Dan von der Nichtregierungsorganisation Rettet Bukarest“ und der unabhängige Kandidat Ciprian Ciucu. Die Kommunalwahlen werden am 5. Juni organisiert.




    Spendeneinsammlung für Brâncuşi-Plastik angelaufen



    Am Montag wurde in Bukarest offiziell die öffentliche Spendeneinsammlung für die Brâncuşi-Plastik Weisheit der Erde“ gestartet. Der rumänische Kulturminister Vlad Alexandrescu hat die Bankkonten, die Partnerbanken sowie die Art und Weise, in der die Bürger aus dem In- und Ausland, natürliche und juristische Personen, Geld einzahlen können, so dass der rumänische Staat, die Plastik von den Besitzern kaufen kann, bekanntgegeben. Vlad Alexandrescu dazu:



    Wir haben Bankkonten in Euro, Dollar und natürlich Lei bei der Staatskasse und anderen sechs Handelsbanken eröffnet. Diese haben eingewilligt, mit uns zusammenzuarbeiten und dafür keine Provision zu verlangen. Es geht um folgende Banken: BCR (Rumänische Handelsbank), BRD – Société Générale (Rumänische Entwicklungsbank), UniCredit Bank, Transilvania Bank, CEC Bank und Raiffeisen Bank. Die Bankkonten sind auf der Internetseite des Rumänischen Kulturministeriums und auf der Webseite cuminteniapamantului.ro zu finden. In kurzer Zeit werden wir auch eine Kommunikationskampagne starten.“



    Das Meisterwerk Weisheit der Erde“ soll nach langwierigen Verhandlungen mit den Besitzern 11 Millionen Euro kosten. Davon wird der rumänische Staat 5 Millionen bereitstellen. Der Rest von 6 Millionen könnte bis zum 30. September dank der rumänischen Bürger zusammenkommen.




    Rumänisches Kino massiv in Cannes vertreten



    Die Spielfilme Bacalaureat“ von Cristian Mungiu, und Sierra — Nevada“ von Cristi Puiu, sind für den offiziellen Wettbewerb beim Filmfestival in Cannes ausgewählt worden, das vom 11. bis 21. Mai stattfinden wird, gaben am Donnerstag die Festivalveranstalter bekannt. 2007 war der Regisseur Cristian Mungiu für seinen Film 4 Monate, 3 Wochen und 2 Tage“ mit der Palme dOr, dem Gro‎ßen Preis des Filmfestivals in Cannes, ausgezeichnet worden. 2012 gewann Mungiu mit seinem Spielfilm Hinter den Hügeln“ die Preise für Drehbuch und für Interpretation. Der Regisseur Cristi Puiu wurde 2005 in Cannes für seinen Film Der Tod des Herrn Lăzărescu“ mit dem Preis der Sektion Un certain regard“ ausgezeichnet. Für die Sektion Un certain regard“ wurde dieses Jahr der Spielfilm Die Hunde“ von Bogdan Mirică ausgewählt. Auch die rumänischen Kurzfilme 16:15 — Weltuntergang“, in der Regie von Cătălin Rotaru und Gabi Virginia Sarga, und Alle Stöme flie‎ßen ins Meer“ des Regisseurs Alexandru Badea, werden dieses Jahr in Cannes im offiziellen Wettbewerb vorgeführt.

  • Retrospectiva săptămânii  10.04- 16.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 10.04- 16.04.2016

    Noi legi pentru români



    Discuţii privind reformarea legilor
    siguranţei naţionale române se impuneau: s-a constatat, în diverse ocazii, că
    unele acte normative sunt învechite, inadecvate sau greu de aplicat. Plecând de
    la această premisă, preşedintele Klaus Iohannis
    a avut, săptămâna aceasta, consultări cu formaţiunile parlamentare pe
    marginea respectivelor acte normative. Concluzia a fost că legile care vizează
    securitatea naţională trebuie actualizate. Vor
    exista două pachete. Cu precizări, Klaus Iohannis: Un prim pachet,
    care este format din trei legi, este în procedură avansată în Guvern. Este vorba de îmbunătăţirea
    legii de combatere a terorismului, a doua lege este cea care clarifică situaţia
    cartelelor PrePay şi a treia este legea care se referă la securitatea informatică.
    Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil să se încerce
    finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Al doilea pachet
    conţine legi, care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu sunt, încă, în
    faze atât de avansate.
    Şeful
    statului român a mai subliniat că legislaţia în domeniul siguranţei naţionale poate fi stabilă doar dacă
    este însuşită de cea mai mare parte a politicienilor şi are aprobarea societăţii
    civile. Pe de altă parte, deputaţii de la Bucureşti au adoptat, miercuri,
    controversatul proiect al legii dării în plată. Documentul a suferit câteva
    modificări, după ce preşedintele Klaus Iohannis l-a trimis Parlamentului pentru
    reexaminare. De prevederile actului normativ beneficiază persoane fizice care
    au luat un credit ipotecar de maximum 250 de mii de euro pentru achiziţionarea
    sau construirea unei locuinţe. Cei în incapacitatea de a-şi plăti ratele pot să
    închidă creditul prin simpla cedare a imobilului la bancă sau să cedeze băncilor
    bunurile ipotecate. După votul din Camera Deputaţilor, care a avut valoare
    decizională, legea a fost trimisă spre promulgare şefului statului. Preşedintele Iohannis nu
    mai are dreptul să ceară o nouă reexaminare. Documentul poate fi, însă,
    eventual, contestat la Curtea Constituţională.



    Ministrul
    muncii demisionează



    Ministrul român al Muncii, Ana Costea, şi-a înaintat demisia, iar premierul
    Dacian Cioloş i-a acceptat-o. Gestul survine în contextul în care sindicatele
    şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu un proiect de ordonanţă privind
    salarizarea din sectorul bugetar, iar Ana Costea şi-a retras susţinerea faţă de
    document. Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a punctat: Aşteptam
    lucruri bune din poziţia de ministru al muncii. Am constatat însă că,
    uşor-uşor, i s-au luat, din mandat, lucruri importante, cum ar fi acest demers
    de scriere a unui proiect de lege a salarizării în sectorul bugetar. Am aflat
    că, de aproape două luni, răspunderea aceasta fusese mutată la Secretariatul General
    al Guvernului, iar pe de altă parte, când eu i-am cerut doamnei ministru să
    retragă acest proiect, domnia sa a condiţionat retragerea proiectului de
    demisia domniei sale. Pentru mine a fost mai mult decât evident că proiectul
    respectiv nu era al ei. A fost obligată să şi-l asume. Până la urmă, a făcut
    bine că a plecat, ar fi putut să facă lucruri bune, dar n-a fost lăsată.

    Între timp, premierul Dacian Cioloş a anunţat că executivul va continua
    săptămâna viitoare discuţiile cu partenerii sociali despre salarizarea
    bugetarilor, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de
    vedere bugetar şi legal.



    PNL şi alegerile locale



    Marian Munteanu este, de
    săptămâna aceasta, noul candidat al liberalilor la Primăria Bucureştiului, după
    retragerea din cursa electorală a lui Ludovic Orban, acuzat într-un dosar de
    corupţie. Un portret succint i-a făcut co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu: Opţiunea este către domnul Marian Munteanu, reprezentant al societăţii
    civile, un om care este un simbol al anilor ’90, unul din liderii mişcărilor de
    studenţi de la acea vreme şi un simbol, de asemenea, al mişcării anticomuniste,
    un om cu care cred că PNL are create toate premisele pentru câştigarea bătăliei
    în Bucureşti.
    Mai multe organizaţii civice şi pentru apărarea drepturilor
    omului au făcut un apel către conducerea PNL să îl retragă pe Marian
    Munteanu din cursa pentru Primăria Capitalei, acuzându-l de simpatii de
    orientare fascistă. Pentru gestionarea Bucureştiului şi-au mai anunţat candidaturile
    social-democrata Gabriela Firea, Nicuşor Dan din partea ‘Uniunii Salvaţi Bucureştiul’
    şi Ciprian Ciucu, independent, susţinut de partidul M10. Înscrierile electorale
    se pot face până pe 26 aprilie. Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunie.



    Artă românească la superlativ



    Luni, la Bucureşti, a fost lansată oficial o subscripţie naţională pentru
    cumpărarea operei celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi Cuminţenia pământului.
    Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu: Noi am deschis
    conturile în euro, dolari şi, bineînţeles, în lei la Trezoreria Statului şi la încă
    şase bănci comerciale care au acceptat să lucreze cu noi fără niciun fel de
    comisioane. Conturile sunt, deja, anunţate pe site-ul Ministerului Culturii şi
    sunt anunţate şi pe o pagină de Internet dedicată, pagina cuminteniapamantului.ro, implicată în toată campania de comunicare pe care o vom începe în
    curând.
    Din
    cele 11 milioane cât costă sculptura, de la buget vor fi scoase 5, restul de 6
    milioane urmând să fie adunate, până pe 30 septembrie, de la români. Pe de altă parte, cinci filme au fost
    selecţionate la cel mai mare festival internaţional de gen – al 69-lea de la
    Cannes, din 11-22 mai. Lungmetrajele Bacalaureat de Cristian Mungiu şi
    Sierra Nevada de Cristi Puiu vor concura în competiţia oficială, iar Câini
    al lui Bogdan Mirică, în secţiunea Un Certain Regard.În competiţia oficială de
    scurmetraje figurează 4:15 P.M. Sfârşitul lumii, regizat de Cătalin Rotaru şi
    Gabi Virginia Sarga, iar la secţiunea Cinéfondation,
    România este reprezentată de Toate fluviile curg în mare, în regia lui
    Alexandru Badea.

  • Demisia ministrului Muncii

    Demisia ministrului Muncii

    Ministrul român
    al Muncii, Ana Costea, şi-a înaintat demisia, iar
    premierul Dacian Cioloş i-a acceptat-o. Gestul survine în contextul în care
    sindicatele din sistemul bugetar şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu
    proiectul de ordonanţă privind salarizarea din sector, iar Ana Costea şi-a
    retras susţinerea faţă de document.

    Sindicaliştii spun despre acest proiect că
    măreşte diferenţa între cei cu venituri mari şi cei cu venituri mici. Potrivit
    proiectului, dascălii ar pierde bani, în timp ce în sănătate majorările
    salariilor vor fi de doar câţiva lei, au acuzat sindicaliştii.

    Preşedintele
    Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a declarat că Ana Costea ar fi
    putut să facă multe lucruri la Ministerul Muncii, dar nu a fost lăsată. Dumitru
    Costin: ‘Aşteptam lucruri bune din poziţia de ministru al muncii. Am constatat
    însă că, uşor-uşor, i s-au luat, din mandat, lucruri importante, cum ar fi
    acest demers de scriere a unui proiect de lege a salarizării în sectorul
    bugetar. Am aflat că, de aproape două luni, răspunderea aceasta fusese mutată
    la Secretariatul General al Guvernului, iar pe de altă parte, când eu i-am
    cerut doamnei ministru să retragă acest proiect, domnia sa a condiţionat
    retragerea proiectului de demisia domniei sale. Pentru mine a fost mai mult
    decât evident că proiectul respectiv nu era al ei. A fost obligată să şi-l
    asume. Până la urmă, a făcut bine că a plecat, ar fi putut să facă lucruri
    bune, dar n-a fost lăsată’.

    Un fost ministru al muncii, vicepreşedintele
    PSD, Rovana Plumb, a declarat că demisia Anei Costea amână rezolvarea
    dezechilibrelor din sistemul de salarizare a bugetarilor. În schimb,
    copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, spune că gestul este firesc pentru că prin
    acţiunile sale ministrul demisionar ar fi prejudiciat imaginea guvernului.

    Între timp, premierul Dacian Cioloş a anunţat că executivul va continua
    săptămâna viitoare discuţiile cu partenerii sociali despre salarizarea
    bugetarilor, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de
    vedere bugetar şi legal.

    Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a
    precizat că discuţiile despre majorarea salariilor din sistemul bugetar trebuie
    să ţină cont şi de resursele financiare existente. Dan Suciu: ‘Acest guvern a preluat un buget deja făcut pentru 2016 de fostul
    guvern. În bugetul deja făcut, nu există elemente care să susţină majorări
    salariale. Ceea ce vom încerca să facem, dacă ajungem la un acord cu partea
    sindicală, este să găsim surse suplimentare. După ce vom revedea structura
    bugetului, vom vedea dacă găsim şi ce surse suplimentare de finanţare găsim
    pentru eventualele modificări pe care le facem în buget’.

    Într-un comunicat de presă, ministerul Muncii
    a precizat că, în total, a elaborat cel puţin zece variante ale legii
    salarizării. Din lipsă de fonduri s-a ales, însă, varianta unei ordonanţe de
    urgenţă care trebuia să uşureze aplicarea unei viitoare legi a salarizării.

  • Nachrichten 14.04.2016

    Nachrichten 14.04.2016

    BUKAREST: Arbeitsministerin Ana Costea hat am Donnerstag ihren Rücktritt bekannt gegeben. Gewerkschaften der Staatsbediensteten hatten Anfang der Woche ihren Unmut über den Entwurf zum neuen Entlohnungsgesetz geäußert. Infolge der Protestaktionen hatte die Arbeitsministerin erklärt, sie werde die Gesetzesinitiative nicht unterstützen. Ministerpräsident Dacian Cioloş nahm Costeas Rücktritt zur Kenntnis und stellte die Ernennung eines neuen Kandidaten für das Amt in Aussicht. Der Vorschlag soll Präsident Klaus Iohannis demnächst zukommen. Indes wolle er kommende Woche Lohnverhandlungen mit den Gewerkschaften führen, sagte Cioloş. Es sollte dabei eine für die Staatsbediensteten akzeptable Lösung gefunden werden, die sich gleichzeitig im Rahmen des Haushaltes und der aktuellen Gesetzgebung bewege, so der Ministerpräsident.



    BUKAREST: Die Verhandlungen über die Abschaffung der Visumspflicht für Rumänen bei der Einreise nach Kanada sind gescheitert. Das Bukarester Außenministerium äußerte in einer Mitteilung seine Enttäuschung über die festgefahrenen Gespräche. Die Beibehaltung der Visumspflicht verursache offensichtliche und unbegründete Nachteile für Rumänen im Vergleich zu anderern EU-Bürgern, so das rumänische Außenministerium. Die Behorden in Ottawa hätten sich schon seit 2008 wiederholt verpflichtet, das Visasystem für rumänische Staatsangehörige zu lockern, um den freien Personenverkehr ohne Diskriminierung für alle EU-Bürger zu sichern, hieß es noch vom Bukarester Außenministerium. Die Europäische Kommission hat den EU-Rat und das EU-Parlament aufgefordert, umgehend Debatten zu starten und bis zum 12. Juli eine Position betreffend die Einführung eines Visasystems für US-amerikanische und kanadische Bürger zu belegen. Die Reaktion der Europäischen Kommission erfolgt, nachdem die USA und Kanada es abgelehnt hatten, die Visumspflicht für Staatsangehörige einiger EU-Staaten einschließlich Rumänien abzuschaffen.



    WASHINGTON: Rumänien wird im jüngsten Menschenrechtsbericht des US-Außenministeriums gerügt: Bei den meisten Menschenrechtsverletzungen handele es sich um die systematische Diskriminierung von Roma sowie um die Zustände in den Gefängnissen, die den internationalen Standard noch nicht einhalten. Der Bericht beruft sich auch auf antisemitische Berichte in der Presse sowie rassistisches, fremdenfeindliches und nationalistisches Gedankengut im Internet. Verleger aber auch Politiker übten zudem Druck auf Journalisten. Zwar garantierten Gesetzesvorschriften die Achtung der Menschenrechte, doch halten sich Behörden nicht immer daran. Der Bericht erwähnt auf der positiven Seite, dass die Antikorruptionsbehörde DNA hochkarätige Korruptionsfälle konsquent aufklärt.