Radio România Internațional

Tag: ANAF

  • Jurnal românesc – 07.03.2025

    Jurnal românesc – 07.03.2025

    Potrivit unui comunicat al Institutului Cultural Român, transmis AGERPRES, anunţarea câştigătorului şi decernarea premiului, împreună cu două menţiuni speciale, vor avea loc într-o gală programată pe 16 mai, în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Praga. Profesor doctor la Facultatea de Litere a Universităţii ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iaşi, Bogdan Creţu a publicat opt volume de critică literară, numeroase studii la volume academice din ţară şi din străinătate, a editat, a îngrijit şi a prefaţat multiple antologii. Lucrările sale au fost distinse cu mai multe premii. Bogdan Creţu a fost redactor-şef al revistei ‘Timpul’, iar în prezent are o rubrică de cronică literară în revista ‘Observator cultural’. ‘Mai puţin decât dragostea’ este al treilea roman al său, după ‘Cornul inorogului’ şi ‘Nichita.

     

    Trei oameni de cultură de origine română din regiunea Cernăuţi – Ucraina au fost distinşi, joi, cu Ordinul ‘Meritul Cultural’ în grad de Cavaler, Categoria F – ‘Promovarea culturii’, acordat de preşedintele României, ‘în semn de apreciere pentru contribuţiile importante aduse la promovarea limbii şi literaturii române ca fundament al culturii şi valorilor ţării noastre, pentru păstrarea tradiţiilor şi civilizaţiei româneşti şi promovarea imaginii României în Ucraina’. Scriitoarea şi jurnalista Maria Andrieş, profesorul Aurica Bojescu şi jurnalistul Nicolae Şapcă au primit distincţiile din partea ambasadorului României în Ucraina, Victor Micula, în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Palatul Naţional din Cernăuţi. „Prin aceste medalii.., ne exprimăm recunoştinţa statului român pentru ceea ce faceţi dumneavoastră zi de zi şi sperăm că veţi continua să millitaţi pentru a sprijini păstrarea identităţii culturale şi lingvistice a acestei comunităţi”, a afirmat ambasadorul Victor Micula.

     

    Compania Naţională ‘Poşta Română’, alături de Ministerul Finanţelor şi Visa, facilitează accesul românilor de pretutindeni la titlurile de stat Tezaur printr-un proces digital inovator. Cetăţenii vor putea achiziţiona aceste instrumente financiare direct cu cardul, prin intermediul platformei Ghişeul.ro, beneficiind de un sistem rapid, sigur şi accesibil. Până acum, titlurile de stat puteau fi cumpărate prin unităţile Trezoreriei Statului, subunităţile Poştei Române sau online doar de către persoanele fizice cu cont activ pe Spaţiul Privat Virtual al ANAF. Acum, datorită implicării Poştei Române în acest proiect de digitalizare, achiziţia titlurilor de stat devine mai simplă şi mai accesibilă pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru cei din diaspora. Poşta Română reafirmă, astfel, rolul său de partener esenţial al instituţiilor statului, punând în prim-plan interesele cetăţenilor şi participând activ în etapele cheie ale dezvoltării soluţiilor financiare digitale, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, a menţionat Valentin Ştefan, directorul general al Poştei Române. Procesul de achiziţie online cu cardul a titlurilor de stat Tezaur pe platforma Ghişeul.ro se va lansa pe 10 martie 2025.

     

    Pe 16 martie 2025, Institutul Cultural Român de la Tokyo marchează Ziua Francofoniei printr-un eveniment special organizat în colaborare cu Institutul Francez din Tokyo. Manifestarea cuprinde trei componente distincte, care aduc în prim-plan cultura română prin film, literatură și gastronomie. Astfel, ICR Tokyo prezintă comedia dramatică Anul nou care n-a fost (2024), regizată de Bogdan Mureșanu. Filmul va fi proiectat în cinematograful Institutului Francez din Tokyo, pe 16 martie, de la ora 18:00. Accesul este liber, în limita locurilor disponibile. Biblioteca/mediateca Institutului Francez din Tokyo găzduiește o selecție de cărți și albume despre cultura, istoria și civilizația românească, editate de Institutul Cultural Român și traduse în limba franceză. În cadrul inițiativei francofone, ICR Tokyo beneficiază gratuit de rafturi de expunere, oferite de Institutul Francez, pentru a facilita accesul publicului la aceste resurse pe o perioadă extinsă. Pentru a aduce o notă gastronomică evenimentului, restaurantul Institutului Francez din Tokyo include în meniu un desert emblematic românesc: papanașii cu dulceață. Aceștia au fost aleși datorită popularității dulciurilor în cultura japoneză și a ușurinței cu care pot fi preparați și serviți.

  • Jurnal românesc – 18.12.2024

    Jurnal românesc – 18.12.2024

    În noaptea de 31 decembrie 2024 spre 1 ianuarie 2025 şi în ziua de Anul Nou, să înălţăm rugăciuni de mulţumire lui Dumnezeu (Te-Deum) pentru binefacerile primite de la El în anul care a trecut şi să-I cerem ajutorul în toată lucrarea cea bună şi folositoare din anul în care intrăm – mai îndeamnă Patriarhul. La ultimul recensământ al populației și locuințelor din România, din 2021, apartenența confesională a fost declarată de 16,397 milioane de persoane din totalul populaţiei rezidente. 85,3% dintre acestea sunt de religie ortodoxă. S-au declarat fără religie sau atei ori agnostici 0,9% dintre recenzați.

     

    Un român din regiunea Cernăuţi, care s-a aflat mai bine de un an în prima linie a frontului pentru apărarea Ucrainei invadate de trupele ruse, povesteşte, pentru trimisul special al agenției române de stat AGERPRES, momentele de coşmar prin care a trecut în timpul războiului. Adrian Medvedi, care a împlinit, de curând, 43 de ani, a luptat la Harkov şi Kupiansk, acolo unde, mărturiseşte el, a trăit ‘cea mai neagră perioadă’ din viaţa lui. S-a înrolat, voluntar, în armata ucraineană încă din prima zi a războiului. Lucra la Primăria Herţa, ca şef al Secţiei de cultură, naţionalităţi şi religie. Pe 24 februarie 2022, când fiul său i-a spus că armata rusă a invadat Ucraina, a plecat direct la comisariatul militar şi s-a înrolat. Militarul din Herţa a fost nevoit să se întoarcă acasă din cauza unor probleme de sănătate. Are dureri mari de coloană vertebrală şi orice zi petrecută pe front ar fi însemnat o agravare a bolii. S-a întors ca funcţionar la Primăria Herţa, dar este oricând dispus să plece pe front contra rușilor. Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în statul vecin, majoritatea în nordul Bucovinei, în nordul și sudul Basarabiei și în Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate în 1991 de Ucraina, ca stat succesor.

     

    Institutul Cultural Român ‘Titu Maiorescu’ din Berlin încheie seria de manifestări dedicate aniversării a 35 de ani de la Revoluţia română anticomunistă cu proiecţia filmului ‘Anul Nou care n-a fost’, regizat de Bogdan Mureșanu. E unul dintre cele mai premiate şi discutate filme româneşti ale anului 2024 și prezintă viaţa a şase personaje, ale căror destine se intersectează într-o singură zi, în preajma Revoluţiei din 1989.

     

    Asociaţia Internaţională de Înot în Ape Îngheţate (International Ice Swimming Association, IISA) l-a inclus pe înotătorul Paul Georgescu în grupul celebrităţilor din lume care promovează acest sport extrem. El devine, astfel, primul român care intră în ‘Panteonul’ asociaţiei internaţionale. Diploma care-i atestă calităţile de sportiv şi promotor al disciplinei i se va acorda oficial în timpul festivităţii de închidere a Campionatului mondial de înot în ape îngheţate din Molveno, Italia, care se va desfăşura anul viitor, în perioada 13-18 ianuarie. Paul Georgescu este primul înotător român care a parcurs o milă într-un bazin cu apa la o temperatură mai mică de 5 grade Celsius, pe 4 februarie 2019, a fost campion mondial la proba de 500 de metri liber la Campionatul din Murmansk, pe 18 martie 2019, a fost primul sportiv din lume care a înotat o milă în Antarctica, cursa reprezentând atât cea mai rapidă milă extremă parcursă la o temperatură a apei sub un grad Celsius, cât şi cea mai rapidă milă înotată la cercul polar de sud. De asemenea, el a stabilit, pe data de 10 februarie 2021, un nou Guinness World Record pentru cea mai mare distanţă înotată în apă îngheţată, 3,51 kilometri în apă cu temperatura de 4,43 de grade Celsius. Toate recordurile i-au fost omologate de IISA, asociaţie înfiinţată în anul 2009, cu membri în 73 de state.

     

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) dezminte informaţiile vehiculate în spaţiul public potrivit cărora, începând de anul viitor, ar percepe o taxă de 10% din banii aflaţi în conturile bancare ale contribuabililor. ANAF a reamintit că încasează contribuţii doar pentru dobânzile generate de banii aflaţi în conturi şi numai dacă veniturile totale din aceste investii depăşesc plafonul legal. Potrivit legislaţiei în vigoare, contribuţia de asigurări de sănătate trebuie plătită pentru sumele obţinute din dobânzi, dividende sau câştiguri de pe piaţa de capital, dacă, prin cumulare cu alte categorii de venituri, se depăşeşte pragul anual de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe ţară. ANAF încurajează contribuabilii să se informeze doar din surse oficiale, pentru a evita confuziile sau interpretările greşite.

  • Evaluare pozitivă de la Standard & Poor’s

    Evaluare pozitivă de la Standard & Poor’s

    Agenţia Internaţională de evaluare financiară Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul bun al datoriei guvernamentale şi perspectiva stabilă ale României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută.

    În general, stabilirea ratingului unei țări ia în considerare factori ca evoluția economiei, volumul investițiilor străine publice și private, transparența pieței de capital și rezervele valutare, dar şi gradul de stabilitate politică. Astfel, în cazul României, decizia s-a bazat, în principal, pe evoluţia economică bună, pe nivelul moderat al datoriei externe, dar şi pe o perspectivă de creştere importantă pentru următorii trei ani.

    Raportul evidenţiază, de asemenea, situaţia bună pe piaţa muncii, unde şomajul rămâne aproape de minimele istorice. Potrivit documentului, economia României va înregistra o creştere de 1,6% în acest an, dar va avea o dublare a ritmului în următorii trei ani, respectiv o medie de circa 3 procente, în condiţiile în care ţara va beneficia de fonduri europene importante, atât din Cadrul Financiar Multianual, cât şi din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

    Ratingul României ar putea retrograda, avertizează, însă, agenția de evaluare financiară, dacă deficitul va depăşi previziunile şi dacă persistă şi alte dezechilibre, cum ar fi inflaţia ridicată sau deficitul de cont curent, adică diferenţa dintre importurile mari şi exporturile scăzute.

    Agenţia a avertizat, de asemenea, că actualele cheltuieli pre-electorale vor împinge deficitul României la 7,3% în acest an. Totodată, estimează că, global, cheltuielile vor creşte anual după creşterile salariale din sectorul public cu 20%, care costă aproximativ un procent din PIB şi o creştere a pensiilor începând cu luna septembrie a acestui an, care costă încă echivalentul a 0,6% din PIB.

    Standard & Poor’s amintește şi de creşterea cheltuielilor militare la aproape 2,5% din Produsul Intern Brut în acest an şi de investiţii publice ridicate, de aproximativ 7% din PIB, acoperite doar parţial de fonduri europene.

    Într-o postare pe internet, premierul Marcel Ciolacu a menţionat că decizia agenţiei, după cea similară din vară anunţată de Fitch, este o dovadă a stabilităţii macroeconomice şi a perspectivelor de dezvoltare pe care le are România. Primul ministru a recunoscut că mai este mult de lucru, referindu-se aici la planul de reducere a deficitului în următorii şapte ani, prin raţionalizarea cheltuielilor şi creşterea colectării veniturilor prin digitalizarea ANAF, reducerea evaziunii fiscale şi continuarea investiţiilor.

    Şeful Executivului a reiterat că analiza Standard & Poor’s confirmă ‘calea sigură pentru România: producţie, investiţii, locuri de muncă, putere de cumpărare şi stabilitate macroeconomică’.

    La rândul său, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a precizat că reconfirmarea ratingului României este un semnal pozitiv care obligă Guvernul să continue reformele, să eficientizeze cheltuielile publice şi să reducă presiunile asupra bugetului.