Radio România Internațional

Tag: analiza

  • Forme ale diplomației la nivel înalt: o analiză a  inițiativelor regionale

    Forme ale diplomației la nivel înalt: o analiză a  inițiativelor regionale

    În revista academică Romanian Journal of European Affairs, editată și publicată de Institutul European din România, cei interesați pot parcurge o analiză a diplomației la nivel înalt, specifice Europei Centrale și de Sud-Est. Autorul articolului, Jędrzej Błaszczak, este analist al Centrului de Cercetare al Inițiativei celor Trei Mări, la Institutul de Studii Politice al Academiei Poloneze de Științe.

     

    Cercetarea urmărește să identifice elementele care stau la baza diplomației summitului  în cadrul formatelor regionale informale, ca forme de cooperare frecvent întâlnite în Europa Centrală și de Sud-Est. Reuniunile la nivel înalt sunt tratate ca parte integrantă a procesului diplomatic. Cele trei exemple alese pentru a fi discutate sunt: Grupul Vişegrad (V4), înfiinţat în 1991, Formatul Bucureşti 9 (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (3SI), ultimele lansate în 2015. Perioada de timp analizată este cuprinsă între 2015 și 2023. În secțiunea de concluzii a articolului se confirmă, printre altele, că statul care inițiază o anumită întâlnire este și cel care decide asupra ordinii de zi.

     

    Vă invităm să parcurgeți textul complet al articolul, disponibil în limba engleză, aici.

     

    Mihaela-Adriana Pădureanu,

    Expert, Compartimentul Studii – Institutul European din România

  • Potențialul eolian al României

    Potențialul eolian al României

    Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de două ori mai mare de electricitate decât consumul actual. Chiar și cu constrângerile spațiale existente și având o abordare orientată către optimizarea eficienței financiare a proiectelor putem genera aproximativ 123 TWh doar valorificând potențialul a cinci județe. Datele sunt cuprinse într-un studiu recent, analizat de Ioana Csatlos – General Manager EfdeN – un ONG specializat în regenerare urbană, eficiență energetică și arhitectură verde.



    Mixul energetic pentru producția electricității în România arată destul de balansat, cu producția din hidro aprovizionând 32%, urmată de producția din nuclear (20%), hidrocarburi (17%), cărbune (15%), eolian (13%), solar (2%) și biomasă (1%). Aceste date oferite de compania Transelectrica indică o pondere încă destul de ridicată a producției pe bază de combustibili fosili, cărbunele și centralele pe hidrocarburi fiind responsabile de o contribuție totală de circa 32%.



    Totuși vedem și o pondere destul de importantă a energiei electrice provenite din surse eoliene. Acest fapt se datorează capacității eoliene existente în România și a obiectivelor stabilite de România pentru 2030 în privința generării electricității din eolian de 54%. Având în vedere acest context, e util să ne întrebăm cât de mult putem crește totuși generarea din surse eoliene și unde sunt aceste resurse.



    Un studiu publicat de Austrian Institute of Technology (AIT) în octombrie 2023 detaliază exact locurile unde amplasarea turbinelor eoliene nu doar ar permite valorificarea unui potențial energetic important, ci ar ține cont și de limitările spațiale (precum arii naturale protejate, medii construite, puncte cu acces la rețea etc).



    Ioana Csatlos: Discuția este despre cum facem acest lucru, cum producem fără a afecta mediul natural. Și aici aș vrea să discutăm poate despre trei aspecte: primul este cadrul legal predictibil și transparent, pentru că stabilirea unei legislații detaliate și de durată poate atrage, bineînțeles, investiții internaționale sau naționale, poate chiar locale. Și acest lucru ar puncta major în decizia de a investi în România în astfel de proiecte.



    În al doilea rând, bineînțeles, această protecție a biodiversității, care sigur că nu trebuie neglijată, dar trebuie realizată cu implicarea experților, a specialiștilor, pentru a putea să ne asigurăm că minimizăm acest impact negativ asupra naturii. Pentru că există în discuție coridoarele de migrații ale păsărilor, arealele de locuire ale acestora, care pot fi afectate dacă nu o facem cum trebuie, cu implicarea specialiștilor.



    Și în al treilea rând, ce ni se pare nouă foarte important ar fi implicarea comunităților locale, pentru că aici putem să vorbim de amprenta acestor proiecte, poate chiar amprenta vizuală, și cred că transmiterea beneficiilor și, nu știu, poate dezvoltarea unor scheme de coparticipare cu beneficii directe pentru comunitatea locală – economice, sociale – ar putea crește această participare. Pentru că oamenii ar înțelege mai bine despre ce este vorba. Și bineînțeles că pentru a lua decizii îmbrățișate de majoritate, toți actorii ar trebui să fie implicați și consultați și să înțeleagă atât constrângerile, cât și beneficiile. Dacă stăm împreună la aceeași masă, că să zic așa, cred că putem să găsim soluții care pe termen lung să ne permită să folosim tehnologia modernă fără să afectăm viitorul generațiilor. Vorbim despre sustenabilitate, până la urmă.



    Când discutăm de potențialul eolian trebuie să ținem cont de două aspecte tehnice importante: potențialul – cât de mult vânt bate și indicatorul Full Load Hours (FLH) – numărul total de ore de lucru/producție de energie întru-un an. Având acești indicatori la baza analizelor făcute, dar și mulți alții, cei de la AIT evidențiază cinci județe din România cu un potențial semnificativ pentru dezvoltarea proiectelor de acest tip. Aici, chiar și în scenariul cel mai pesimist în ceea ce privește potențialul de producție, acesta este de două ori mai mare decât consumul de energie electrică al întregii Românii în prezent. Or acest lucru indică faptul că putem discuta despre o valorificare a potențialului eolian terestru ce ține cont de toate aspectele importante (căile de migrație a păsărilor, arii naturale protejate, regenerarea agricolă) și totuși permite creșterea generării într-un mod substanțial.



    În plus, mai scrie Ioana Csatlos, simulările de preț arată că dacă vom prioritiza și valorifica potențialul eolian, energia electrică astfel obținută va fi mai ieftină. Toate aceste calcule se referă la eolienele onshore, fără a lua în calcul potențialul offshore din Marea Neagră. Recent guvernul de la București a făcut un pas important în direcţia promovării energiei regenerabile, prin aprobarea proiectului Legii privind energia eoliană offshore, care a şi fost trimis spre adoptare Parlamentului.




    “Adoptarea unui cadru legislativ pentru demararea exploatării resurselor eoliene offshore ale României este un demers vital în asigurarea independenţei şi rezilienţei energetice a țării, fiind, totodată, şi o asumare în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei. Potrivit sursei citate, datele Băncii Mondiale arată că România are un potenţial eolian offshore de 76 GW putere instalată, fiind un mediu propice dezvoltării acestui tip de energie regenerabilă.



    Prin intermediul acestui proiect, România face progrese în realizarea dezideratelor de tranziţie şi decarbonizare a sistemului energetic, precum şi în consolidarea statutului de lider regional în domeniul energiei. Vorbim de investiţii de miliarde de euro, spune ministrul energiei, Sebastian Burduja. El a precizat că, în elaborarea acestei legi, specialiştii români s-au consultat inclusiv cu Departamentul de Stat al SUA şi cu state europene, precum Olanda.


  • Generaţia Z: Tinerii europeni şi drogurile

    Generaţia Z: Tinerii europeni şi drogurile

    Europa a devenit un punct central al traficului de droguri. Un mesaj cheie din analiza Raportului european privind drogurile din 2023 este că impactul consumului de droguri ilicite este acum observat aproape oriunde în societatea noastră. Aproape tot ce are proprietăți psihoactive are potențialul de a fi folosit ca drog. Aceasta înseamnă că oricare dintre noi, direct sau indirect, poate fi afectat de consumul ilicit de droguri și de problemele asociate cu acesta”.



    În România, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere (15-34 de ani). Adolescența este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la inițierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut — 13 ani – fiind declarată pentru consumul de noi substanțe psihoactive, potrivit Raportului Național privind situația drogurilor în România, realizat de Agenţia Naţională Antidrog (ANA). Cu precizarea că datele analizate sunt cele înregistrate la nivelul anului 2021.



    “Suntem singura ţară care a transferat responsabilitatea pentru tratament şi prevenirea abuzului şi dependenţei de substanţe către poliţie, prin ANA. În momentul de faţă, Ministerul de Interne este responsabil şi de tratare şi de prevenire, dar şi de urmărirea şi încarcerarea consumatorilor şi dealerilor de droguri. Din acest punct de vedere suntem foarte mult în urmă şi nu avem capacitatea de a construi un sistem de prevenire şi de tratament, pentru că Poliţia Română nu este în măsură să furnizeze resursa umană de psihologi, asistenţi sociali, psihiatri şi, în general, specialişti necesari pentru a construi un sistem de tratament”. (Eugen Hriscu, psihoterapeut)



  • De la scăderea TVA la alimente, la aderarea la euro

    De la scăderea TVA la alimente, la aderarea la euro

    Primul pas al amplului proces de relaxare fiscală preconizat de guvernul român a fost anunţat şi constă în reducerea, de la 1 iunie, a taxei pe valoarea adăugată, de la 24 la 9 procente, la produsele alimentare, băuturile nealcoolice si serviciile de alimentaţie publică. Executivul doreşte ca măsura să vină în spirinul unui mediu concurenţial corect, să pună frână tentaţiilor evazioniste şi, nu în ultimul rând, să încurajeze consumul şi să dea un imbold economiei.



    Scăderea, semnificativă, a TVA la alimente, vine după un an şi jumătate de aplicare a TVA redus la 9 procente la pâine, fără un impact major, însă, spun analiştii, asupra preţurilor. Nici acum, reducerea TVA nu se va transmite complet în scăderea preţurilor, apreciază preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, şeful unei instituţii care s-a poziţionat, de la început, împotriva Codului fiscal în forma propusă de cabinetul Victor Ponta. Ionuţ Dumitru crede că scădarea se va reflecta doar în proporţie de 50 până la 60 la sută în reducerea preţurilor, ieftinirea depinzând de modul în care vor acţiona marile centre comerciale.



    Chiar dacă admite că nu este obligatoriu ca reducerea TVA să inducă un risc major de creştere a deficitului bugetar, şeful Consiliului Fiscal avertizează că ea se va realiza pe seama scăderii nivelului investiţiilor publice. Impactul se va cuantifica negativ în finanţarea programelor de infrastructură, necesare pentru îmbunătăţirea climatului de afaceri, pentru atragerea investiţiilor şi pentru impulsionarea creşterii economice, anticipează Ionuţ Dumitru.



    Dezbaterea în jurul TVA la alimente şi a efectelor scăderii acesteia s-a extins şi spre tematica aderării României la moneda unică europeană, aflată, joi, în centrul unei reuniuni organizate de Banca Naţională. Preşedintele Consiliului Fiscal a susţinut că regulile integrării în zona euro trebuie bine gândite, în condiţiile în care direcţia formării Uniunii Monetare Europene este una fără întoarcere. Ionuţ Dumitru:


    “Cred că angajamentul pe care noi ni l-am asumat şi anume, 2019, ca dată de adoptare a euro, a fost doar un angajament pur politic, declarativ. El nu a fost niciodată un angajament asumat în adevăratul sens al cuvântului, în care să avem, practic, şi un drum de parcurs, cu o agendă foarte clară, pe care trebuie să o realizăm până a ajunge la acel moment, pentru a putea fi pregătiţi. E absolut clar, din punctul meu de vedere, că noul pachet fiscal, care reduce foarte mult taxele şi evident, ne conduce într-o zonă în care deficitul bugetar se reinflamează, ne depărtează foarte mult de acest obiectiv, 2019”.



    De altfel, turbulenţele care s-au manifestat în zona euro au temperat entuziasmul aderării, deopotrivă la nivelul politicienilor şi al experţilor.

  • Jurnal românesc – 29.12.2014

    Jurnal românesc – 29.12.2014

    Mai mulţi deputaţi şi senatori UDMR (opoziţie) ar vrea ca preoţii să poată oficia şi cununia civilă, tot în biserică, înainte de slujba religioasă. În aceste condiţii, tinerii însurăţei nu vor mai fi nevoiţi să treacă pe la Primărie în ziua nunţii. Potrivit iniţiatorilor, Biserica Ortodoxă Română susţine această lege. Totodată, adeverinţa de căsătorie va fi semnată în faţa preotului şi tinerii căsătoriţi nu vor mai merge la Primărie. UDMR-iştii spun că astfel vor fi cheltuiţi mai puţini bani. Politicienii au înaintat propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. În expunerea de motive, se arată că în România căsătoria religioasă este facultativă, iar, potrivit articolului 48 din Constituţia României, ea poate fi celebrată numai după căsătoria civilă”.



    Administraţia Prezidenţială de la Bucureşti analizează modul în care au fost pregătite şi în care s-au desfăşurat alegerile prezidenţiale din noiembrie în străinătate. Într-un interviu acordat unei televiziuni locale, preşedintele Klaus Iohannis a spus că pregătirea alegerilor prezidenţiale în secţiile de votare din străinătate a fost parţial adecvată, cu toate că unii ambasadori au avertizat că este necesară deschiderea mai multor secţii de votare şi a mai multor cabine de vot. El a precizat că, dacă s-ar fi dorit, aceste lcururi s-ar fi putut remedia. După cele două tururi de scrutin, când zeci de mii de români nu au putut vota în străinătate, Parchetul General a deschis un dosar penal care a fost preluat de DNA. Votul din diasporă a determinat şi demisia a doi miniştri de externe, Titus Corlăţean şi Teodor Meleşcanu, în mai puţin de două săptămâni.



    Anul 2015 vine cu scumpiri la energia electrică, asigurarea auto şi locuinţe. La polul opus, carburanţii şi tutunul se vor ieftini. Preţurile la energia electrică vor creşte cu cca. 0,26%, de la 1 ianuarie. Şi asigurarea auto obligatorie va fi mai scumpă cu 3 procente, după ce, în acest an, s-a scumpit deja cu peste 30%. Analiştii imobiliari susţin că şi preţurile locuinţelor vor fi mai mari cu până la 5%. În schimb, de anul viitor, un pachet de ţigări ar urma să se ieftinească cu un procent.



    În România, elevii se întorc din vacanţa pe 5 ianuarie 2015, conform calendarului stabilit de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN). Următoarea vacanţă, intersemestrială, va fi în perioada 31 ianuarie – 8 februarie, iar din 9 februarie va începe semestrul al doilea. Săptămâna 6–10 aprilie 2015 va fi dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, în cadrul programului numit Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”. Potrivit MEN, pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfăşurării examenului naţional de bacalaureat.



    În perspectiva organizării alegerilor municipale spaniole în luna mai 2015, Ambasada României la Madrid reaminteşte cetăţenilor români rezidenţi în Spania faptul că au dreptul de a vota în cadrul acestui scrutin. Astfel, până pe 30 decembrie, românii se pot înscrie pentru a-şi execita acest drept. Românii care doresc să voteze în Spania trebuie să aibă 18 ani împliniţi până în ziua de 24 mai 2015 (inclusiv) şi se pot înscrie în Registrul Electoral prin intermediul primăriilor din localitaţile de reşedinţă(empadronamiento), prin internet accesând portalul Institutului Naţional de Statistică (https://sede.ine.gob.es) sau prin poştă. Ambasada recomandă şi susţine participarea cât mai numeroasă a românilor la acest proces electoral, având în vedere faptul că votul este atât un drept cât şi o datorie civică, iar prin exercitarea acestuia comunitatea românească îşi poate face vocea” cât mai auzită şi puternică!

  • Investiţiile în calitatea educaţiei

    Investiţiile în calitatea educaţiei

    Cum preocupările privind calitatea educaţiei au crescut în ultima vreme, mai ales în rândul societăţii civile, Fundaţia World Vision” România a realizat o analiză a percepţiilor părinţilor şi copiilor despre şcoală. Intitulat chiar Calitatea educaţiei”, studiul a inclus 157 de şcoli din zone rurale şi dezavantajate de pe cuprinsul a şase judeţe, iar concluziile sale confirmă, în parte, discuţiile informale din societate. De pildă, deşi, în ciuda părerii comune, şcolile rurale sunt dotate, în proporţie de 90%, cu laboratoare de specialitate, acestea nu sunt folosite decât la 10% din capacitatea lor. Cel mai exploatat” laborator este, după cum era de aşteptat, cel de informatică. În plus, doar unul din doi elevi foloseşte calculatorul şi puţin peste o treime dintre ei au acces la internet. Pe de altă parte, la capitolul observaţiilor pozitive, s-a constatat că numărul sălilor de clasă este suficient de mare. În foarte multe şcoli se lucrează doar într-un singur schimb, doar în puţine, se învaţă în două. Cât despre implicarea părinţilor în actul educaţional, studiul notează un paradox: deşi, în comunităţile rurale, şcoala este o instituţie extrem de importantă şi oamenii sunt, în general, satisfăcuţi de viaţa şcolară, părinţii nu ştiu exact ce se întâmplă în şcoală, după cum am aflat de la Preşedintele ARACIP (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar), Şerban Iosifescu, coordonatorul cercetării. Tot el ne prezintă, în continuare, alte detalii ale studiului. O altă constatare este faptul că fiecare elev are cu regularitate teme scrise la cel puţin trei discipline, în fiecare zi. 80% elevi spun că mai mult de jumătate din timpul lecţiei este folosit pentru a asculta explicaţiile profesorului. Dintre factorii favorabili învăţării, scorurile cele mai mici sunt înregistrate la aplicarea cunoştinţelor la situaţii reale din viaţă şi la posibilitatea coroborării acestor cunoştinţe. În fiecare şcoală există cel puţin un profesor care face corelări între discipline, în general doar unul, nu toţi aşa cum ar trebui. Ceea ce am constatat ca element pozitiv: profesorii oferă sprijin şi feedback elevilor. De asemenea, tot un aspect pozitiv, am constatat că s-a îmbunătăţit modul în care se face evaluarea. Rezultatele evaluării sunt folosite pentru acţiuni corective, dar mai puţin pentru identificarea cauzelor rezultatelor slabe la învăţătură sau pentru creşterea motivaţiei pentru învăţare.



    Toate acestea informaţii sunt suficiente pentru a-i face pe realizatorii studiului World Vision” să tragă anumite concluzii. Şerban Iosifescu: Activitatea profesorilor este centrată pe predare şi mai puţin pe însuşirea de către elevi a unor cunoştinţe. Autonomia elevului este destul de scăzută, educaţie e încă definită ca transmitere de informaţie şi evaluarea se centrează mai mult pe partea cognitivă şi mai puţin pe cea comportamentală.



    Pe lângă faptul că nu ştiu foarte bine ce se întâmplă cu copiii lor în timpul orelor, unul din trei părinţi declară că nu sunt consultaţi în stabilirea disciplinelor opţionale. Acelaşi lucru e valabil pentru aproape jumătate dintre elevi. În afara temelor, a evaluării şi a însuşirii de cunoştinţe, o altă problemă acută este părăsirea timpurie a şcolii. Mulţi elevi abandonează şcoala sau absentează pentru că fie muncesc pentru întreţinerea familiei, fie au alte probleme personale pe care şcoala nu e pregătită să le rezolve. Şerban Iosifescu: Un fapt îngrijorător îl constituie lipsa serviciilor de orientare şi consiliere, foarte mulţi elevi spunând că nu au beneficiat de astfel de servicii. Există un număr mare de absenţe nemotivate, cunoscute şi de părinţi şi de elevi. Principala cauză e legată de problemele din familiile respective şi nu ţine de nemulţumirile referitoare la şcoală. Mare majoritate a elevilor şi a părinţilor consideră că trebuie să continue studiile, dar procentul celor care declară că nu vor continua studiile este foarte mare, 35%, dublu faţă de media naţională. Această rată de părăsire timpurie a şcolii se corelează foarte puternic cu nivelul economic şi educaţional al familiei.



    Se corelează, de asemenea, şi cu munca pe care unii copii o prestează în gospodăria proprie. Unul din zece face acest lucru, conform studiului World Vision. De altfel, abandonul şcolar nu are doar implicaţii la nivel personal, ci şi la nivel economic, potrivit unui studiu realizat de UNICEF şi intitulat Costul Investiţiei Insuficiente în Educaţie în România”. Luminiţa Costache, expertă în cadrul organizaţiei, ne arată care este preţul concret al abandonului şcolar. Costul de-a lungul vieţii al părăsirii timpurii a şcolii se situează între 100.000 de euro şi 1,1 milioane de euro în cazul fiecărei persoane care-şi întrerupe timpuriu studiile. Asta apare în diverse studii de ţară, nu este valabil doar pentru România. Costul general al părăsirii timpurii a şcolii pentru România este echivalentul a 0,9% din PIB. La nivel individual, fiecare an în plus de şcoală reduce riscul de şomaj cu 8,2%.”



    Având în vedere că, oricum, România alocă educaţiei un procent mic din PIB, în loc de 6% aşa cum s-a propus în Pactul naţional pentru educaţie”, consecinţele pe termen lung asupra economiei nu sunt tocmai pozitive. Luminiţa Costache: Am încercat să facem scenarii, de genul ce s-ar întâmpla dacă România rămâne la acelaşi nivel de investiţie în educaţie şi ce se întâmplă dacă ar creşte nivelul de investiţie până la 6% din PIB. Nivelul de până acum al alocărilor bugetare este 4%, aici fiind incluse şi cheltuielile private cu educaţia, nu doar banii care vin de la buget. Dacă ne menţinem la acest nivel, ţintele din strategia Europa 2020 nu vor fi atinse. Al doilea scenariu: ce se întâmplă dacă bugetul educaţiei creşte la 6% din PIB până în 2025. Ţintele din strategia Europa 2020 sunt atinse, scorurile la testele PISA ating media OECD şi un an în plus de şcoală aduce o creştere între 2,7% şi 2,95% a PIB-ului pe o perioadă de 10 ani. Cu alte cuvinte, România pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în următorii zece ani, dacă nu investeşte mai mult în educaţie.”


    Prin urmare, ceea ce propun indirect autorii celor două studii este o modificare cât mai profundă atât a finanţării educaţiei, cât şi relaţiei dintre şcoală, părinţi şi elevi.

  • Analiza votului românilor din afara ţării

    Analiza votului românilor din afara ţării

    Ecourile scandalului provocat de lamentabila organizare în diaspora a alegerilor prezidenţiale din România nu s-au stins. La mai bine de trei săptămâni de la primul tur, de pe 2 noiembrie, şi la 10 zile scurse de la al doilea tur, de pe 16 noiembrie, politicienii, atât ai Puterii, cât şi ai Opoziţiei, încă fac evaluări, iau măsuri şi, după caz, invocă scuze ori caută vinovăţii. Demisiile prezentate de doi miniştri de externe – Titus Corlăţean, după primul tur, şi Teodor Meleşcanu, după al doilea -, ancheta deschisă de Parchetul General, dezbaterile aprinse din Legislativ ori înfiinţarea unei comisii parlamentare speciale care să facă propuneri concrete pentru schimbarea actualei legislaţii electorale, considerată depăşită, dau măsura dimensiunii scandalului. Unul amorsat de pregătirea defectoasă a secţiilor de votare din străinătate, ce s-au dovedit total insuficiente, şi care a explodat odată cu nerespectarea unui drept fundamental al cetăţenilor României, recunoscut ca atare în Constituţie, şi anume cel la vot.



    Mulţi dintre cei circa 380 de mii de români care au reuşit să-şi exprime opţiunea au fost nevoiţi să stea ore întregi la uriaşele cozi închegate, într-o imagine ce a adus aminte de umilinţele suportate în timpul defunctului regim comunist. Chiar şi aşa, aceştia au intrat, ca ironie, în categoria fericiţilor. Fiindcă mulţi alţi concetăţeni aflati în străinătate nu au avut această ocazie, ce în ziua alegerilor a devenit un fel de privilegiu. Dacă autorităţile nu s-au grăbit să schimbe rigida legislaţie electorală în al 12-lea ceas, adică între tururi, încearcă s-o facă acum – tardiv, pentru electorii de luna aceasta, dar încurajator, pentru cei care vor sa voteze la viitoarele alegeri. Astfel, propunerile de modificare a legislaţiei electorale au intrat, de miercuri, în dezbaterea unei comisii parlamentare speciale. Aceasta va stabili principiile şi priorităţile pentru fiecare tip de alegeri – locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale.



    Premierul Victor Ponta, prezent, marti, în Parlament, şi-a exprimat regretul pentru faptul că un număr mare de români din diaspora nu şi-au putut exercita dreptul la vot şi a apreciat că a plătit preţul politic, prin pierderea alegerilor prezidenţiale. Ca măsuri, el a propus Parlamentului adoptarea unei legislaţii care să prevadă votul prin corespondenţă sau cel electronic şi împuternicirea unei instituţii apolitice cu toate atribuţiile pentru pregătirea alegerilor.



    Principalul tun a Opoziţiei, PNL, al cărui candidat, Klaus Iohannis, a câştigat scrutinul, nu a lăsat, însă, impresia că este dispus să treacă uşor peste eşecul organizatoric. Prin deputatul Ludovic Orban, liberalii cer insistent demisia premierului Ponta, pe care-l acuză că, prin inacţiune, a obstrucţionat dreptul la vot al românilor din diaspora.