În
previziunile economice de primăvară publicate joi, Comisia Europeană a menţinut
la 4,5% estimările referitoare la creşterea de anul acesta a economiei
României, pe care o anticipează robustă, iar pentru 2019 se aşteaptă la un
avans al Produsului Intern Brut de 3,9 procente. Această analiză venită din
afara ţării este lucidă – spune specialistul economic Constantin Rudniţchi,
care explică: Ce putem constata, în cazul României, este că avem, pe de-o parte, o
menţinere a creşterii economice la un ritm bun, dar, pe de altă
parte, atenţie, o descreştere. Dacă am avut 7% creştere economică anul trecut,
anul acesta prognoza este de 4,5%, iar anul viitor, în 2019, de 3,9%. Încă o
dată, sunt ritmuri bune de creştere, dar într-o cădere, dacă ne uităm la
tendinţă.
Comisia Europeană
mai semnalează că deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 3,4% din
PIB în 2018, pentru ca anul viitor să se adâncească la 3,8% în special din
cauza creşterii salariilor în sectorul public. Din nou, analistul economic Constantin
Rudniţchi: Vedem în prognoza Comisiei Europene faptul
că există îndoieli vizavi de menţinerea deficitului bugetar. Aici, amendamentul
meu este că şi anul trecut, într-adevăr, s-a vorbit despre depăşirea
deficitului bugetar de către România; până la urmă, s-a reuşit să se menţină la
nivelul de 3% din PIB, cu precizarea că s-au tăiat din investiţiile publice şi
cifrele o arată foarte clar. Mi-e teamă că şi anul acesta, şi anul viitor se
vor sacrifica o parte din investiţiile publice pentru a se păstra deficitul
bugetar în cadrul Tratatului de la Maastricht, ceea ce înseamnă că, în aceste
momente, în economia românească se duc mai mulţi bani către salarii şi mai
puţin către investiţii.
Cât despre inflaţie, Comisia Europeană estimează
că aceasta, în creştere de la sfârşitul lui 2017, îşi va păstra tendinţa, dar
se va tempera într-o oarecare măsură în 2019. Cel puţin în ultimele luni des
invocată, inclusiv în răfuieli
politice interne, inflaţia are, însă, cauze externe, neavând legătură
nici cu acţiunea Guvernului, nici cu cea a Băncii Naţionale. A spus-o preşedintele
PSD (la guvernare), Liviu Dragnea, prezent la o întâlnire, joi, între premierul Viorica Dăncilă, şi
guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Liviu Dragnea: Şi Guvernul şi Banca
Naţională au convenit că principalele cauze pentru creşterea inflaţiei în
această perioadă sunt factori exogeni. Este vorba de factori din afara
Guvernului sau a Băncii Naţionale – şi pot să vă dau şi câteva exemple: gaze,
energie, petrol – care au o contribuţie masivă la creşterea inflaţiei şi care
nu sunt gestionate nici de Guvern, nici de Banca Naţională.
Liviu Dragnea
a precizat că, în România, în a doua jumătate a anului, vor începe proiecte
mari de infrastructură.