Tag: Anca Fronescu

  • Rumänien bei der Frankfurter Buchmesse 2014

    Rumänien bei der Frankfurter Buchmesse 2014

    Die Frankfurter Buchmesse ist zu Ende. Rumäniens Stand hat diesmal ein anderes Konzept vorgestellt und wurde von den Besuchern und den Vertretern der Buchindustrie sehr geschätzt. Das Konzept wurde von einem Architektenbüro in Partnerschaft mit dem Bukarester Dorfmuseum entwickelt. Das Kulturministerium, das in diesem Jahr für die Beteiligung Rumäniens zuständig war, bevorzugte die junge Literatur. Rumänien wurde bei der Frankfurter Buchmesse von 29 Verlagen vertreten sowie von Schriftstellern, deren Bücher ins Deutsche übersetzt wurden, darunter Liliana Corobca und Cosmin Perţa. Es fanden auch Lesungen aus den Bänden Stammbaum“ und Familienlokal“ statt, eine Auswahl aus den Gedichten von Cristian Popescu (1959 – 1995) sind. Sie wurden von Ernest Wichner für den Berliner Hochroth-Verlag übersetzt. Kulturmanagerin Anca Fronescu moderierte die Lesungen:



    Präsentiert wurden auch die schönsten rumänischen Bücher, was eine Premiere für Rumänien war. Die Bücher waren auf wunderbaren Regalen ausgestellt. Der rumänische Bücherstand sah ganz gut aus, war sehr modern und lockte die Besucher heran. Es ist wichtig, dass die Besucher bei einer derartigen Buchmesse den Stand attraktiv finden.“




    Das Kulturministerium hat in diesem Jahr die Schriftstellerin Liliana Corobca und den Schriftsteller Cosmin Perţa eingeladen. Cosmin Perţa wurde 2011 bei der Gala der jungen Schriftsteller mit dem Preis Der junge Prosaschriftsteller des Jahres“ (Tânărul prozator al anului“) ausgezeichnet. Er hat sein Buch Teofil şi câinele de lemn“, (Teofil und der Holzhund“), das im Herg-Benet-Verlag veröffentlicht wurde, vorgestellt:



    Es war wunderbar. Es war meine erste Erfahrung mit der Frankfurter Buchmesse, der bedeutendsten Buchmesse in Europa. All die Verlage, Schriftsteller, Literaturagenten lassen den Eindruck entstehen, dass die Literatur das Bedeutendste auf dieser Welt ist. Mein Buch wurde in Frankfurt gut aufgenommen und erfreute sich eines zahlreicheren Publikums. Der interessanteste Teil war die Debatte nach der Buchvorstellung, als das Publikum mir verschiedene Fragen gestellt hat. Es reagierte ganz anders als das rumänische Publikum. Das Gespräch mit den deutschen Lesern setzte sich mehr mit dem Totalitarismus auseinander. Viele Fragen beschäftigten sich mit den sozialen und politischen Aspekten sowie mit dem Aktuellen aus Rumänien. Die Menschen waren sehr neugierig und wollten erfahren, ob in Rumänien noch etwas vom Totalitarismus oder ob etwas aus dem alten Regime in der Mentalität der Rumänen hängen geblieben ist.“




    Bei der Frankfurter Buchmesse wurden die Namen der Gewinner des EU-Literaturpreises 2014 bekanntgegeben. Der EU-Literaturpreis wurde zum ersten Mal im Jahre 2009 verliehen, als Beweis der Anerkennung der besten jungen europäischen Schriftsteller. Die Sprache spielte dabei keine Rolle. Pierre J. Mejlak aus Malta, ein mit dem EU-Literaturpreis ausgezeichneter Schriftsteller, beschrieb seine Gefühle:



    Ich fühle mich sehr geehrt. Als Schriftsteller verbringe ich viel Zeit, indem ich allein in meinem Zimmer arbeite, so dass ich glücklich bin, wenn meine Bücher geschätzt werden. Es ist nicht mein erstes Buch, aber es ist meine erste europäische Auszeichnung. Das Buch ist eine Kurzprosasammlung, zehn Erzählungen, die die Macht der Erinnerung als Thema haben. Sie sprechen von der Art, in der ich die Nostalgie aus mehreren Sichtpunkten betrachte. Es gibt Gestalten, die meine Erinnerungen verlassen, andere, die zurückkommen wollen, Gestalten, die die künftigen Erinnerungen zu manipulieren versuchen und jene sammeln, die sie am Lebensende haben wollen. Die Macht der Erinnerungen ist meine Leidenschaft.“




    Die Leser hatten die Möglichkeit, bei der diesjährigen Buchmesse in Frankfurt die Schriftstellerin Marica Bodrožić, die mit dem EU-Literaturpreis 2013 ausgezeichnet wurde, zu treffen. Sie ist eine der interessantesten Schriftstellerinnen in Deutschland, obwohl Deutsch nicht ihre Muttersprache ist:



    Es war eine sehr angenehme Überraschung, ich wusste überhaupt nicht, dass es diesen Preis gibt. Ich habe erfahren, wie viele neue Leser man durch eine Übersetzung entdecken kann. Das bedeutet sehr viel, es bedeutet, mit anderen Kulturen und Sprachen in Kontakt zu treten. Jede neue Übersetzung bedeutet eigentlich ein Neuschreiben, eine Neuverfassung des Textes. Das Buch entwickelt sich zu etwas anderem. Ich glaube nicht an Schriftsteller, die eine Karriere aufbauen wollen, mich interessiert das Schreiben, ich schreibe, weil ich das brauche. Ich interessiere mich für diesen Prozess, durch den die Leser zum Buch, zu einem Dialog mit dem Schriftsteller kommen. Das Buch kann durch diesen Prozess etwas Neues über die Welt sagen. Vielleicht scheint das ein bisschen naiv, aber ich interessiere mich sehr für den Dialog, der von einem Buch ausgeht.




    Polirom, Casa Radio, Curtea Veche, Humanitas, RAO, Trei, Max Blecher, Monitorul Oficial, Nemira, Niculescu sind nur einige rumänische Verlage, die bei der Frankfurter Buchmesse anwesend waren.

  • România la Târgul de Carte de la Frankfurt

    România la Târgul de Carte de la Frankfurt

    La ediţia recent încheiată a Târgului de Carte de la Frankfurt, standul României a fost remarcat de vizitatori şi de profesioniştii industriei cărţii, prezentând un concept diferit faţă de cel din 2013. Este vorba de un concept elaborat de o firmă de arhitectură în parteneriat cu Muzeul Satului din Bucureşti, cu o bogată experienţă în domeniul expoziţiilor. Cât priveşte alegerea scriitorilor români invitaţi la târg, principalul organizator de anul acesta, Ministerul Culturii, a mizat pe literatura tânără. În cifre, România a fost reprezentată la ediţia din acest an a Târgului de Carte de la Frankfurt, cel mai important eveniment de profil la nivel european, de 29 de edituri şi de scriitori ale căror volume au fost traduse în limba germană, precum Liliana Corobca şi Cosmin Perţa. Tot la standul românesc au avut loc lecturi din volumele “Stammbaum” şi “Familienlokal”, care reprezintă selecţii din poeziile lui Cristian Popescu (1959 – 1995), traduse în limba germană de Ernest Wichner pentru editura Hochroth, din Berlin. Anca Fronescu, manager cultural, a moderat câteva din evenimentele organizate la standul românesc: ”S-au prezentat la stand şi cele mai frumoase cărţi româneşti. Este o premieră pentru România că există o competiţie între cele mai frumoase cărţi româneşti, iar aceste volume sunt prezente la Frankfurt, pe nişte rafturi superbe. Şi tin să spun, de asemenea, că standul României arată foarte bine, este foarte modern, lumea îl remarcă. Într-un târg uriaş ca cel de la Frankfurt e mare lucru că oamenii sunt atraşi de un stand, în cazul de faţă, de standul românesc.



    Scriitorii invitaţi de către Ministerul Culturii la această ediţie a Târgului de Carte de la Frankfurt au fost Liliana Corobca şi Cosmin Perţa. Cosmin Perţa, distins în 2011 cu premiul Tânărul prozator al anului” la Gala Tinerilor Scriitori, şi-a prezentat volumul “Teofil şi câinele de lemn”, apărut la Editura Herg Benet: ”La Frankfurt a fost minunat, a fost prima mea întâlnire cu acest Târg de Carte, cel mai important din Europa. Şi chiar dacă este un târg dedicat în primul rând vânzării de drepturi, este minunat să vezi atâtea edituri, atâţia scriitori şi agenţi literari, toate astea îţi dau impresia că literatura este cel mai important lucru din lume. Cartea mea a fost foarte bine primită la Frankfurt, a avut parte de un public mult mai numeros decât ne aşteptam eu şi organizatorii. Iar partea cea mai interesantă a fost dezbaterea de după prezentarea cărţii, unde publicul mi-a pus tot felul de întrebări. Am avut reacţii diferite de cele din România, pentru că discuţia cu publicul german s-a axat mai ales pe totalitarism si multe dintre întrebările publicului german aveau în vedere aspectul social şi politic, actualitatea românească. Oamenii erau foarte curioşi să afle dacă în România mai există în momentul de faţă urme ale totalitarismului sau dacă s-a păstrat ceva din vechiul regim la nivelul mentalităţilor. »



    În cadrul Târgului de Carte de la Frankfurt au fost anunţaţi şi câştigătorii pe 2014 ai Premiului pentru Literatură al Uniunii Europene. Cărţile câştigătoare diferă ca gen, de la cărţi poliţiste la nuvele şi romane istorice. Lansat în 2009, Premiul pentru literatură este acordat anual de UE în semn de recunoaştere a celor mai buni autori noi şi în curs de afirmare din Europa, indiferent de limba în care scriu aceştia. Pierre J. Mejlak din Malta, unul dintre scriitori distinşi cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene: ”Sunt foarte onorat că am primit acest premiu. Ca scriitor petrec destul de mult timp lucrând în singurătate, închis în camera mea. Aşa că atunci când cărţile mele sunt apreciate, sunt fericit. Aceasta nu este prima mea carte, dar este primul meu premiu european.Cartea este o colecţie de proze scurte, de 10 povestiri, de fapt, şi fiecare tratează puterea memoriei, a amintirii. Reprezintă modul meu de a aborda nostalgia din mai multe puncte de vedere. Există personaje care încearcă să scape amintirii mele, altele care încearcă să revină, de asemenea, personaje care încearcă să manipuleze amintirile viitoare şi să le strângă pe acelea pe care şi le-ar dori la bătrâneţe. Sunt destul de pasionat de puterea amintirilor, de aceea cartea mea are această temă.



    La această ediţie a Târgului de Carte de la Frankfurt cititorii au avut ocazia s-o întâlnească şi pe scriitoarea Marica Bodrožić, distinsă cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene în 2013 şi considerată una din cele mai interesante scriitoare din Germania, chiar daca germana nu este limba sa maternă: ”A fost o foarte plăcută surpriză, pentru că, în primul rând, nu ştiam că acest premiu există. Şi mi-am dat seama câte spaţii noi, câţi noi cititori poţi descoperi prin traducerea scrierilor tale. Asta înseamnă foarte mult, înseamnă să fii conectat la alte spaţii şi la alte culturi, alte limbi, pentru că fiecare nouă traducere a unei cărţi înseamnă o rescriere a acesteia. Este mare lucru să traduci o carte, pentru că volumul respectiv se transformă, devine altceva din toate punctele de vedere. Nu cred în scriitorii care încearcă să-şi construiască o carieră, pe mine mă interesează scrisul dincolo de carieră, scriu pentru că simt această nevoie. Sunt interesată de acest proces prin care cititorii ajung la o carte, prin care, până la urmă, ajung în dialog cu scriitorul, proces prin care o carte îţi poate releva ceva nou despre lume. Poate că sună puţin naiv, dar chiar mă interesează dialogul acesta pe care-l deschide o carte.



    Polirom, Casa Radio, Curtea Veche, Humanitas, RAO, Trei, Max Blecher, Monitorul Oficial, Nemira, Niculescu sunt câteva din editurile care şi-au expus oferta la standul românesc organizat de Ministerul Culturii.