Tag: Anca Hociotă

  • Jurnal românesc – 10.08.2015

    Jurnal românesc – 10.08.2015

    Peste 250 de
    mii de persoane s-au aflat pe litoralul românesc în acest sfârşit de săptămână,
    cel mai aglomerat de la începutul sezonului estival. Hotelurile şi pensiunile
    au fost ocupate în totalitate. La Constanţa şi Mangalia, turiştii,
    dar şi localnicii, au putut vizita porturile militare, care şi-au deschis
    porţile pentru ca cei interesaţi să vadă o parte din dotarea Forţelor Navale
    Române. Au fost organizate expoziţii de tehnică
    militară (torpile, rachete, bombe antisubmarin, mine, sisteme de comunicaţii),
    de pictură cu tematică marină şi au putut fi vizitate navele militare. Şi
    plajele au fost luate cu asalt de turişti, dar unii dintre ei nu au respectat
    indicaţiile salvamarilor şi s-au aventurat în marea agitată. Din cauza
    valurilor mari şi a curenţilor puternici şapte oameni au murit.




    În România, mentalitatea populaţiei faţă de învăţământul
    profesional începe să se schimbe, pentru că lumea conştientizează din ce în ce
    mai mult că e mai bine să ai o meserie decât să fii şomer cu diplomă, crede
    Anca Hociotă, manager în cadrul Ca­merei de Comerţ şi In­dustrie Româno-Ger­mane. Potrivit
    Ziarului Finaciar, la Braşov, în acest an, şcoala profesională
    de stat Kronstadt reuşeşte să aibă în prezent concurenţă pe locurile scoase la
    con­curs. Dintre cei peste 100 de absolvenţi de anul trecut ai acestei şcoli
    profesionale, cei mai mulţi – dacă nu chiar toţi – termină liceul la seral şi
    îşi doresc să meargă la facultate. Companiile angajatoare îi încurajează în
    acest sens, pentru că sunt foarte buni, a mai spus Anca Hociotă. Învăţământul
    profesional din România a fost desfiinţat în 2009 şi reînfiinţat în 2012, la
    cererea angajatorilor, care nu mai găseau meseriaşi disponibili. În 2013 -
    cel mai recent an pentru care există statistici – în învăţământul profesional erau
    înscrişi mai puţin de 26.000 de elevi faţă de peste 200.000, câţi erau înscrişi
    în 1993.




    Agenţia
    Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) din Romania a început verificarea
    persoanelor fizice cu venituri mari care prezintă risc fiscal, adică a celor care
    au o avere ce nu poate fi justificată de veniturile declarate. În atenţia
    inspectorilor de la Fisc au intrat persoanele fizice cu avere semnificativă,
    constând în imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, depuneri
    importante în conturi bancare din România sau din străinătate, nejustificată de
    veniturile declarate. Din
    totalul de 14,3 milioane de persoane care obţin venituri impozabile, ANAF a
    selectat circa 300 de mii, iar dintre acestia, aproape 8.000 au fost propusi pentru
    verificare amanunţită. E vorba, in principal, de interlopi, vedete din
    show-biz, dar şi patroni bogati ai unor firme sărace.
    Verificările ANAF presupun mai multe etape, care vor dura cel mult şase luni
    sau, dacă sunt necesare informaţii din străinătate, chiar un an.






    Reprezentanţi ai
    comunităţilor româneşti din diaspora, parlamentari din România şi din Republica
    Moldova, precum şi conferenţiari din principalele centre universitare din ţară
    participă la cea de-a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară de la la Izvoru Mureşului,
    care are loc până pe16 august. ICR, prin Direcţia Români din Afara
    Graniţelor, susţine participarea la această manifestare a 80 de lideri de
    asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din
    vecinătatea României şi diaspora. Tema ediţiei este ‘România şi românii de la
    frontiera Uniunii Europene şi NATO’, printre subiectele dezbătute numărându-se
    cele care vizează problematica drepturilor minorităţilor româneşti din jurul
    frontierelor şi din Balcani, dar şi apropierea dintre România şi Basarabia sau
    situaţia românilor din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Printre invitaţii
    din acest an se mai numără preşedintele României,Klaus Iohannis, premierul
    Victor Ponta dar şi reprezentanţii comisiilor care răspund de problematica românilor
    de pretutindeni în Parlamentul de la Bucureşti, miniştri, jurnalişti, studenţi.