România a primit solicitări
din partea a 23 de state şi din partea Organizaţiei pentru Securitate şi
Cooperare în Europa pentru a ajuta la eventuala evacuare a cetăţenilor lor din
Ucraina, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Şeful
diplomaţiei române a afirmat că România va primi refugiaţi din statul vecin,
acest lucru fiind o îndatorire care rezultă din dreptul
internaţional. Aurescu a mai spus că, pe teritoriul Ucrainei, Consulatele
Generale de la Cernăuţi şi de la Solotvino sunt neafectate, de la Ambasada
ţării noastre la Kiev şi de la Consulatul de la Odesa au fost aduşi în ţară
membrii de familie şi a fost redus personalul neesenţial, iar la Odessa a fost
suspendat lucrul cu publicul. Ministrul a precizat că 37 de cetăţeni români
sunt în evidenţa MAE, aceştia făcând parte din misiunile internaţionale care se
află în Ucraina şi anume OSCE, o misiune de asistenţă a Uniunii Europene,
asistenţă la frontieră şi în structurile ONU. Aurescu a arătat că evacuarea lor
va fi stabilită de către misiunile din care fac parte, dar că ministerul român
este în legătură cu ei. Obiective militare şi de frontieră din Ucraina au fost
atacate de forţele armate ruse, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a
anunţat o operaţiune militară în estul Ucrainei. Aproximativ 410.000 de etnici
români trăiesc în Ucraina concentraţi în regiunile din vestul şi sud-vestul
ţării – Transcarpatia, Cernăuţi şi Odessa.
40 de misiuni diplomatice şi
oficii consulare au propus organizarea, anul acesta, a 148 de consulate
itinerante în 26 de state, transmite Ministerul de Externe. Instituţia arată
că, de la începutul anului, au fost deja organizate cinci consulate mobile în
Italia, Malta, Marea Britanie, Australia şi Statele Unite ale Americii.
Calendarul a fost elaborat pe baza noii metodologii aprobate în 2021 de către
ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, prin care se introduce ca element
central consultarea comunităţilor româneşti pentru stabilirea oraşelor şi a
perioadelor de organizare a consulatelor itinerante. MAE transmite că urmăreşte
să răspundă astfel într-un mod cât mai eficient nevoilor cetăţenilor români din
străinătate, din comunităţi aflate la mare distanţă faţă de sediile misiunilor
diplomatice şi oficiilor consularee. Instituţia urmăreşte asigurarea
accesului pentru cetăţenii români la asistenţă şi servicii consulare de
calitate, furnizate în condiţii similare cu cele din spaţiile de lucru
obişnuite ale misiunilor. Anul trecut, MAE a organizat 64 de consulate
itinerante, în cadrul cărora au fost procesate peste 15.000 de servicii
consulare, de şapte ori mai multe decât în cele 21 de consulate mobile
organizate în 2020.
Un proiect de lege care să
vină în sprijinul elevilor români din diaspora care se întorc în ţară, a fost
prezentat la Camera Deputaţilor, în cadrul Comisiei pentru Comunităţile de
Români din Afara Graniţelor Ţării. Proiectul, care completează Legea educaţiei
naţionale, propune înfiinţarea unor grupe de acomodare pentru aceştia. Sistemul
de integrare va avea în componenţă un modul de consiliere psiho-pedagogică
similar celor din Franţa, Canada sau Luxemburg. Vicepreşedintele Comisiei,
deputatul Bogdan Trif, a declarat că propunerea legislativă vine în contextul
în care un număr semnificativ de români s-au întors în ţară, iar procesul de
integrare a copiilor acestora în sistemul de învăţământ şi în societate se
dovedeşte dificil. Nou-veniţii au probleme de adaptare inclusiv din cauza
barierei de limbă. Există copii care au ajuns în pragul depresiei, trecând de
la statutul de premianţi ai clasei, la situaţia de a nu face faţă provocărilor
de la cursuri, din cauza nivelului scăzut de cunoaştere a limbii române,
a spus Trif. Parlamentarul a precizat că proiectul a fost agreat şi asumat în
unanimitate de membrii Comisiei şi a intrat în procedura de avizare pentru ca
mai apoi să ajungă la vot în plenul Camerei Deputaţilor.
Expoziția You Betrayed
the Party Just When You Should Have Helped It, curatoriată de Anca Verona
Mihuleț şi Irena Bekić, este deschisă la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană
din Rijeka, în Croaţia. Proiectul, inițiat în 2019, urmărește o cercetare
aprofundată a existenței femeilor marginalizate din zona de sud-est a Europei,
deținute politice între anii 1949 și 1956 în două lagăre de muncă forțată pe
insulele Goli și Sveti Grgur din Marea Adriatică. Istoric de artă și curator,
Anca Verona Mihuleț, este activă la Seul, în Coreea de Sud. Ea a susţinut
tineri artişti români în demersurile de aprofundare a cunoaşterii, a istoriei,
a limitelor sau a peisajului, şi i-a ajutat să creeze lucrări de artă care
abordează aceste elemente. Expoziția este deschisă până la 20 martie şi va fi
urmată de un simpozion. Ulterior, în ianuarie 2023, manifestarea va fi
prezentată la Muzeul Vargas al Universității Dilman din Manila.