Radio România Internațional

Tag: anchete

  • Siegfried Mureşan despre ingerinţele în alegeri

    Siegfried Mureşan despre ingerinţele în alegeri

    Atât în România, cât şi la nivel european, anchetele efectuate în prezent trebuie să le prezinte oamenilor măcar concluzii preliminare înainte de începerea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, pentru că oamenii trebuie să voteze în cunoştinţă de cauză, a declarat luni, la Strasbourg, eurodeputatul PNL, Siegfried Mureşan, potrivit Agerpres.

    Vicepreşedintele a grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European (PE) s-a referit la investigaţia oficială declanşată la jumătate lunii decembrie de Comisia Europeană împotriva TikTok pentru eşecul său în a limita ingerinţa în alegeri, precum şi la ancheta mai amplă anunţată de autorităţile române pe această temă, care a fost salutată inclusiv de preşedinta PE, Roberta Metsola.

    “Şi eu cred că oamenii au dreptul să ştie ce s-a întâmplat. Au dreptul să cunoască care au fost metodele folosite de cei care au încercat să influenţeze în mod ilegitim alegerile din România (…) şi sper ca rezultatele investigaţiilor să apară în următoarele săptămâni”, a declarat Mureşan într-un briefing pentru jurnalişti români.

    Anchetele declanşate de Comisia Europeană (CE) împotriva TikTok şi X pot dura luni de zile, dar este un lucru bun “că a început această investigaţie şi înseamnă că riscul de propagare a ştirilor false pe această platformă este redus într-o oarecare măsură”. Eforturile pentru a combate astfel de ingerinţe au fost mai eficiente în Republica Moldova. “Acolo autorităţile au fost conştiente înaintea alegerilor privind riscul de interferenţă, au informat, au educat cetăţenii mai bine”, inclusiv cu ajutorul societăţii civile.

    “Noi am crezut că un astfel de tip de interferenţă nu poate avea loc la nivelul Uniunii Europene (UE), într-un stat membru al UE, dar între timp cred că toată lumea a înţeles că Federaţia Rusă doreşte slăbirea UE, doreşte slăbirea instituţiilor la nivel european şi doreşte şi slăbirea instituţiilor la nivel naţional, doreşte ca oamenii să nu mai aibă încredere în justiţie, în instituţii democratice ale statului şi doreşte, de fapt, destabilizare”, a explicat vicepreşedintele grupului PPE din PE.

    Este necesar să se dea publicităţii măcar rezultate preliminare ale anchetelor înainte de începerea campaniei pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din România.

    “Cred că ar trebui să avem măcar rezultate preliminare înainte ca oamenii să meargă la vot. Oamenii trebuie să voteze în cunoştinţă de cauză. Oamenii trebuie informaţi, trebuie să ştie cum reţelele de socializare au fost folosite pe durata campaniei electorale pentru a-i dezinforma şi chiar pentru a-i manipula”, a subliniat Siegfried Mureşan, lucru valabil “atât în România, cât şi la nivel european”.

  • Măsuri şi politici împotriva corupţiei

    Măsuri şi politici împotriva corupţiei

    Prin defrişările pe care, în anii
    din urmă, le-a facut în jungla administraţiei, fie ea centrală sau locală,
    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a devenit o instituţie-fanion a
    sistemului juridic românesc.

    Lăudată constant în rapoartele Comisiei Europene, cea care continuă să
    monitorizeze România la capitolul justiţie, şi folosită ca model de eficienţă
    pentru alte ţări măcinate de acest flagel, DNA a câştigat largi teritorii în
    privinţa încrederii publice.

    Chiar dacă a reuşit să păstreze un ritm susţinut
    în deschiderea şi instrumentarea dosarelor, nu puţine au fost situaţiile în
    care instituţiei i s-au pus beţe în roate, mai ales prin tentativele de
    limitare a cadrului legislativ şi a competenţelor. A spus-o, din nou,
    procurorul-şef al DNA, Laura Codruta Kovesi, cea care nu şi-a ascuns
    îngrijorarea că infracţiunea de abuz în serviciu, numitor comun în multe dintre
    dosare, ar putea fi dezincriminată. Potrivit lui Kovesi, acestă acuzaţie apare
    în peste 40% dintre cauzele anchetate. Mai exact, în 3.100, dintr-un total de
    7.200. În plus, dezincriminarea
    abuzului în serviciu ar face imposibilă recuperarea prejudiciilor produse prin
    săvârşirea acestei infracţiuni şi a căror valoare s-a ridicat, doar anul
    trecut, la peste 600 de milioane de euro. Sunt bani care trebuie restituiţi
    Statului român, însă, în cazul în care această infracţiune va fi
    dezincriminată, nu vor putea fi recuperati, a precizat ea.

    Pe de altă
    parte, procurorul-şef a afirmat că analiza făcută de procurorii
    anticorupţie a dus la concluzia că infracţiunea de abuz în serviciu nu trebuie
    dezincriminată, deoarece legislaţia în domeniu este una clară şi previzibilă,
    iar practica judiciară din ultimii zece ani a fost unitară. Nu întâmplător, plângerile făcute la Curtea
    Constituţionala pentru dezincriminarea abuzului în serviciu au fost făcute de
    personaje anchetate pentru această infracţiune. Printre ele, fosta şefa a
    Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
    Terorism (DIICOT), Alina Bica, şi un ex-preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

    Pe de altă parte, că
    incriminarea de către Romania a abuzului în serviciu este extrem de importantă
    a spus-o, joi, la Bucureşti, şi şeful Academiei Internaţionale Împotriva
    Corupţiei, Martin Kreutner. El a amintit că actuala legislaţie românească în
    domeniu este recunoscută de foruri internaţionale, precum Convenţia Naţiunilor
    Unite împotriva Corupţiei.

  • Panama, exotismul afacerilor

    Panama, exotismul afacerilor

    Deşi sună îngrozitor,
    paradisul poate fi şi fiscal. La fel de nepotrivit este să asociem exoticul cu
    potlogăriile financiare. Şi, totuşi, este deja un domeniu consacrat, acesta al
    manipulării banilor în locuri superbe din lume, asociate mai ales cu turismul
    şi petrecerea timpului în moduri foarte plăcute. Exotismul a migrat astfel din
    peisaj şi turism în teoria economică şi în practica afacerilor. Colţurile de
    lume care atrag prin taxe şi legislaţie extrem de permisive au apărut încă din
    secolul al XlX-lea. În secolul XX s-au
    înmulţit rapid, stimulate de soare şi peisajul exotic.

    Cel mai recent nume
    venit în această galerie este Panama, ţara, canalul, colţul din America
    Centrală, unde activează firma germano-panameză Mossack Fonseca. Partea germană
    a fost creată în 1977 iar în 1986 a intrat în afacere şi Ramon Fonseca, avocat
    şi scriitor. La fix 40 de ani de existenţă comună, germano-panameză, firma a
    fost făcută celebră de o publicaţie germană care i-a publicat listele de
    clienţi şi foarte multe alte documente secrete. Sediul principal al firmei este
    în Panama dar birourile şi afacerile ei se desfăşoară în întreaga lume, în cele
    mai neaşteptate locuri şi niveluri. Pe listă, aşadar, găsim persoane cunoscute
    sau de-a dreptul celebre, din toată lumea şi din toate domeniile. Dar şi mai
    multe sunt companiile de tip offshore, nume asociat aproape unanim cu
    încercarea de evaziune fiscală sau de ieşire de sub rigoarea unor legi stricte,
    cum sunt cele care funcţionează prin ţările cu performanţă economică reală.

    Acum
    un an, fiscul german, care ancheta ceva speţe de spălare de bani şi evaziune
    fiscală la o mare bancă gemană, ajunge şi la Mossack Fonseca. Se pare că atunci
    s-a produs şi scurgerea masivă de informaţii care a dus la afacerea Dosarelor
    Panama de astăzi. Oricum, publicaţia germană recunoaşte că deţine aceste
    informaţii de un an. Informaţiile publicate sunt extrem de diverse, cum diverse
    sunt şi situaţiile prezentate şi punctele de vedere asupra faptelor revelate.
    Firma în cauză spune că nu este nimic ilegal în ce a făcut, că şi-a făcut
    datoria profesională de a ajuta clienţii să îşi minimizeze pierderile fiscale
    şi să-şi maximizeze profitul. Pentru unii, însă, această intenţie dă foarte rău
    la locul de muncă. Mai ales când în discuţie sunt oameni politici şi mai şi
    exercită funcţii în care au fost aleşi de cei care nu au folosit serviciile
    unei firme de paradis fiscal pentru a avea mai mulţi bani în buzunar şi a plăti
    mai puţine taxe şi impozite ţărilor lor.

    Premierul islandez şi-a dat, deja,
    demisia, premierul britanic a trebuit să dea explicaţii, iar preşedintele rus,
    fost şi el premier, pentru un mandat, a oferit acuzaţii. Miniştri şi alţi
    oficiali îşi dau, la rândul lor, demisia sau se retrag mai spre umbră,
    încercând să dispară din atenţia iscată de dosarele din Panama. Efectele asupra
    vieţii politicienilor sunt imediate, rapide şi vizibile, dar s-ar putea să fie
    singurele. Se fac anchete şi reproşuri dar nu sunt aşteptate inculpări sau
    măsuri juridice mai serioase. Desigur, anchetele naţionale ar putea evidenţia
    situaţii de neacceptat pentru un stat sau altul, fiecare ţară şi-a evidenţiat
    propriii cetăţeni sau chiar lideri pe listele din Panama şi îi priveşte, acum,
    cu alţi ochi.

    Şi totuşi, mai avem un alt efect cert, ba chiar de anvergură şi
    de perspectivă, este vorba de punerea în discuţie a fenomenului offshore. Dacă
    până acum acest tip de companii era acceptat şi utilizat, după Panama va exista
    mereu o prezumpţie de vinovăţie faţă de companiile offshore. S-a produs o clară
    şi radicală schimbare de percepţie şi nu este exclus ca ţările mai hotărâte să
    ia chiar măsuri legislative împotriva acestui tip de afaceri, cu spaţii ample
    şi nevăzute, sinonime cu ilegalitatea.

  • Bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

    Bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie

    Cele mai multe dosare penale înregistrate. Cele mai multe cauze soluţionate şi cele mai multe condamnări. Cel mai mare număr de demnitari anchetaţi într-un an. Cele mai mari confiscări, alături de cele mai multe rechizitorii, instrumentate cu doar 86 de procurori, acelaşi număr de la înfiinţarea, în 2002, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie de la Bucureşti. Într-un cuvânt, 2014 a fost un an al recordurilor pentru această instituţie la a cărei prezentare a raportului activităţii, procurorul-şef, Laura Codruţa Kövesi, a completat: “Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an.”



    Prezent la şedinţa de bilanţ a Direcţiei, preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis a cerut soluţii pentru creşterea numărului de procurori şi a bugetului instituţiei, dar şi pentru îmbunătăţirea gradului de recuperare a prejudiciilor. Klaus Iohannis: “Recuperarea prejudiciilor este, asemenea executării pedepsei, obligatorie, nu opţională pentru autorităţile statului. Situaţia din prezent, în care gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10%, este pur şi simplu inacceptabilă.”



    Premierul Victor Ponta a vorbit, la rândul său, de necesitatea ca legislaţia din domeniul anticorupţie să treacă la un nou nivel, prin stabilirea unor diferenţe clare între încălcarea legii şi decizia politică: “Cred că, lucrând împreună, putem să găsim acea legislaţie europeană modernă prin care fiecare demnitar sau funcţionar public să ştie foarte clar: dacă încalcă legea, este sancţionat de către justiţie, dacă ia o decizie de oportunitate politică, este lăudat sau sancţionat de către alegători.”



    Anul acesta, investigaţiile DNA vor continua, indiferent de funcţia administrativă sau politică deţinută de persoanele vizate. Procurorul-şef, Laura Codruţa Kövesi a dat asigurări! “În 2015, dincolo de continuarea instrumentării dosarelor de corupţie la nivel înalt, priorităţile vor viza şi cauzele având ca obiect frauda în domeniul achiziţiilor publice, utilizarea frauduloasă a fondurilor europene, corupţia în mediul de afaceri, în sistemul de justiţie, corupţia în sistemul de educaţie, sănătate, cu accent pe recuperarea prejudiciilor şi confiscarea extinsă. Activitatea DNA trebuie să continue să fie definită prin profesionalism, consecvenţă, operativitate, eficienţă, responsabilitate şi transparenţă.”



    Scopul ultim este o Românie în care nimeni să nu fie nevoit să ofere mită pentru a obţine ceea ce i se cuvine şi în care nimeni să nu poată obţine prin corupţie un statut nemeritat.

  • Nume importante în anchetele privind corupţia

    Nume importante în anchetele privind corupţia

    Activitate intensă la DNA, nume sonore fiind reţinute sau puse sub învinuire în dosare cu greutate.


    După mai multe ore de audieri, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, figură marcantă a PDL, a ieşit încătuşat din sediul instituţiei amintite şi şi-a petrecut, joi, prima noapte după gratii. Acuzaţiile sunt de complicitate la abuz în serviciu într-un dosar în care este cercetată fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, reţinută încă din luna decembrie. În urmă cu un an, Bica ar fi ridicat în mod abuziv sechestrul care fusese aplicat asupra unui număr de 80 acţiuni deţinute de Videanu la o societatea comercială, ajutându-l, astfel, pe acesta să obţină foloase necuvenite prin înstrăinarea lor. La vremea respectivă, Videanu era anchetat de DIICOT, alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari şi punerea în pericol a sistemului energetic naţional pe segmentul gazelor naturale.



    La DNA a ajuns şi fosta colegă a lui Videanu în PDL, Elena Udrea, deputat, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi candidat din partea PMP la recentele alegeri prezidenţiale. Numele Elenei Udrea apare în două dosare importante – cel al retrocedărilor ilegale de păduri în care prietena ei, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată şi în cel al licenţelor Microsoft – unul din cele mai mari cazuri de corupţie de după revoluţie, în care sunt cercetaţi foşti miniştri şi cunoscuţi oameni de afaceri. Mita în acest din urmă dosar a fost estimată de procurori la zeci de milioane de euro.



    Politicianul a fost adus cu mandat la sediul DNA, unde I-au fost aduse la cunoştiinţă acuzaţiile – spălare de bani şi fals în declaraţii de avere în dosarul Microsoft. Potrivit procurorilor, între 2009-2013 Elena Udrea a trecut în declaraţiile de avere achiziţionarea mai multor bunuri a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică. Iar surse judiciare susţin că Elena Udrea ştia că banii provin din infracţiuni, precum şi de intenţia fostului său soţ, Dorin Cocoş, de obţinere a unor chitanţe false prin care să acopere respectivele ilegalităţi.



    Arestat preventiv, acesta este acuzat că ar fi cerut mită mai multe milioane de euro în schimbul influenţării unor responsabili guvernamentali, pentru atribuirea, în 2009, a contractului de licenţiere IT a sistemului de învăţământ unei anumite firme. Numele omului de afaceri apare şi în dosarul despăgubirilor de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Propritetăţilor în care fosta şefă a DIICOT este acuzată.



    Urmărit penal pentru corupţie este şi Toni Greblă, judecător al Curţii Constituţionale, acuzat printre altele de trafic de influenţă şi de constituirea unui grup infracţional organizat care făcea exporturi de alimente prin Turcia, ocolind astfel embargoul impus de Rusia ţărilor din UE.

  • Anchete şi vedete

    Anchete şi vedete

    Justiţia românească, odinioară timidă, daca nu de-a dreptul timorată în faţa presiunilor din afara sistemului, pare că este decisă să recupereze tot timpul pe care l-a pierdut în lupta cu marea corupţie, în sfertul de veac post-comunist. Ani la rândul, elitele, fie ele politice sau provenite din mediul economic, au lăsat impresia că sunt intangibile, că, pentru ele, braţul justiţiei nu are o alonjă suficientă încât să le deranjeze.



    După aderarea la UE, în 2007, condamnările la închisoare cu executare au fost rare, chiar dacă anchetele, multe dintre ele încheiate cu neînceperea urmăririi penale – celebrul NUP – ori verdictele cu achitări sau cu închisoare cu suspendare nu au lipsit. Abia în 2012, în ceea ce este considerat punctul de plecare al adevaratei riposte anticorupţie, un fost premier, social-democratul Adrian Năstase, a primit, spre stupoarea generală la vremea aceea, o sentinţă de condamnare cu executare. La doi ani de atunci, aproape că nu există săptămână în care o figură publică – în special, politicieni – să nu treacă pragul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.



    Săptămâna aceasta a venit rândul primarului Constanţei, Radu Mazăre, anchetat pentru luare de mită. Potrivit procurorilor, în 2011, edilul a primit 175 de mii de euro de la reprezentantul unei firmei care a construit un cartier de locuinţe sociale. În schimbul mitei – susţin procurorii — Mazăre l-ar fi ajutat să câştige licitaţia şi, ulterior, să mărească valoarea contractului, iniţial, de circa 10 milioane de euro, cu încă aproape un milion. În ceea ce s-a consacrat, deja, ca un ritual al politicenilor aflaţi sub lupa justiţiei, Mazăre respinge acuzaţiile aduse de procurori şi susţine că nu este decât o nouă victimă, într-un nou dosar politic. Mazăre nu este un primar oarecare. Aflat la al patrulea mandat, în unul din marile oraşe ale ţării, principalul port maritim, el este considerat un exemplar de rasă pentru ceea ce limbajul comun a adoptat sub numele de “baron local”, expresie a controlului absolut pe care un astfel de personaj îl deţine în plan local.



    În ciuda apariţiilor sale publice inedite, chiar şocante, şi a limbajului său colorat, de multe ori vecin cu indecenţa, Mazăre este un personaj cu greutate în PSD, întâiul partid al ţării. Tocmai de aceea, analiştii apreciază că anchetarea sa este un semnal puternic pentru toţi baronii locali, indiferent de formaţiunea de baştină, că justiţia este capabilă să provoace insomnii oricui. Idee întărită şi de faptul că, nu mai departe de săptămâna trecută, preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, tot din PSD, a fost arestat preventiv, pentru abuz în serviciu şi trafic de influenţă.