Tag: anchete penale

  • Comisia recomandă negocierea normelor internaționale pentru obținerea probelor electronice

    Comisia recomandă negocierea normelor internaționale pentru obținerea probelor electronice

    Comisia Europeană a stabilit două mandate pentru negocierea unor noi norme internaționale pentru obținerea probelor electronice. Scopul este intensificarea cooperării în domeniul securității cu Statele Unite și cu Consiliul Europei, pentru a asigura accesul autorităților europene la aceste probe esențiale pentru anchetele penale.

    Revoluția digitală redefinește în prezent toate aspectele societății, iar criminalitatea nu face excepție. Tot mai mulţi infractori recurg la tehnologie pentru a pregăti și comite diverse fapte. Drept urmare, autoritățile se bazează din ce în ce mai mult pe probe electronice pentru a-i depista și condamna. Şi cum în majoritatea anchetelor penale este necesar accesul la probe din mediul online, adesea din afara Uniunii Europene, trebuie să se pună de urgență la dispoziția autorităților polițienești și judiciare instrumente rapide și eficiente care să fie adaptate realității moderne.
    De aceea Comisia a prezentat două mandate de negociere, unul pentru negocierile cu Statele Unite și unul pentru cel de Al doilea protocol adițional la Convenția de la Budapesta a Consiliului Europei privind criminalitatea informatică. Ambele mandate, care trebuie aprobate de către Consiliu, includ garanții specifice privind protecția datelor, a confidențialității și a drepturilor procedurale ale persoanelor fizice.

    Comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová: În prezent, infractorii folosesc emailuri, servicii de mesagerie online sau reţele de socializare pentru a pregăti şi comite infracţiuni. Şi lasă urme electronice. În 85% din totalul anchetelor penale se folosesc acum probe electronice. Vorbim concret despre terorism, exploatare sexuală a copiilor pe internetul ascuns, criminalitate cibernetică sau fraude online. Propunem să completăm viitoarele reglementări cu un acord internaţional cu Statele Unite, care să rezolve eventualele conflicte care s-ar putea ivi între obligaţiile furnizorilor de internet prevăzute în legislaţia Statelor Unite şi în cea a Uniunii Europene. Scopul este să avem reguli mai clare la nivel internaţional, în concordanţă cu era digitală. Avem nevoie de siguranţă legislativă pentru forţele de ordine, pentru persoane, dar şi pentru furnizorii de servicii.

    În prezent, furnizorii de servicii cu sediul în Statele Unite cooperează pe bază de voluntariat cu autoritățile europene de aplicare a legii și nu sunt întotdeauna autorizați, în temeiul legislației americane, să răspundă în mod direct cererilor europene de acces la probele electronice. Noul mandat de negociere propus de Comisie vizează asigurarea accesului autorităţilor în timp util la probele electronice, dar şi asigurarea de garanţii solide în ceea ce privește protecția datelor, a confidențialității și a drepturilor procedurale, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale și a principiilor necesității și proporționalității.


  • Comisia facilitează accesul la probe electronice

    Comisia facilitează accesul la probe electronice

    Comisia Europeană propune noi norme pentru a le permite autorităților polițienești și judiciare să obțină mai ușor și mai prompt probe electronice. Furnizorii servicii electronice vor fi obligaţi să răspundă la solicitările oamenilor legii în 10 zile sau în 6 ore în caz de urgenţă.

    Poliţia şi autorităţile judiciare vor putea obţine mai uşor şi mai repede
    probe electronice, cum ar fi e-mailuri sau documente stocate în cloud, de
    care au nevoie pentru cercetarea, urmărirea penală și condamnarea infractorilor
    și a teroriștilor. Noile norme propunse de Comisia Europeană le vor permite
    autorităților să identifice mai bine pistele din mediul online și de la nivel
    transfrontalier
    , furnizând, totodată, garanții suficiente pentru drepturile și
    libertățile tuturor părților implicate.


    Toți infractorii și teroriștii utilizează SMS-uri, e-mailuri și aplicații
    informatice pentru a comunica. În momentul de față, peste jumătate din toate
    anchetele penale cuprind o cerere transfrontalieră în vederea obținerii de probe
    electronice deținute de furnizorii de servicii stabiliți în alt stat membru sau
    în afara Uniunii. Pentru a obține astfel de date, este necesară cooperarea
    judiciară și asistența juridică reciprocă, iar în prezent procesul este mult
    prea lent și greoi. În momentul de față, aproape două treimi din infracțiunile
    pentru care probele electronice sunt deținute într-o altă țară nu pot fi
    anchetate sau urmărite penal în mod corespunzător, în principal din cauza timpului
    prea lung necesar pentru a colecta astfel de probe sau din cauza fragmentării
    cadrului juridic.


    Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, spune că trebuie
    să punem la dispoziția autorităților de asigurare a respectării legii
    metode demne de secolul XXI pentru a le permite să combată criminalitatea,
    întrucât și infractorii utilizează metode ale secolului XXI pentru a
    săvârși infracțiuni.


    Věra Jourová: Am vorbit
    cu mulţi procurori şi toţi sunt de acord că se confruntă, aproape zilnic, cu
    probleme în obţinerea dovezilor electronice. Aproape 85 la sută din toate
    cercetările penale implică probe electronice. În prezent durează până la 120 de
    zile să se obţină transfrontalier dovezi electronice de la autorităţile altui
    stat. Pentru a accesa probe electronice dintr-o ţară din afara Uniunii Europene
    poate dura chiar şi mai mult, chiar şi până la 300 de zile. Aşadar, propunerile
    făcute au scopul de a rezolva aceste probleme şi de a reduce drastic timpul
    necesar pentru obţinerea probelor.


    Astfel, autorităţile judiciare dintr-un stat membru vor putea solicita
    probe electronice direct de la un prestator de servicii dintr-un alt stat
    membru, iar acesta va fi obligat să răspundă în maximul 10 zile şi nu în 10
    luni cum este prevăzut în prezent în procedura de asistență judiciară reciprocă.
    De asemenea, se va putea emite o ordonanță asigurătorie europeană în baza
    căreia să fie prevenită ştergerea datelor şi vor fi introduse garanții și
    măsuri reparatorii solide.


  • Raportul MCV pentru România

    Raportul MCV pentru România

    Preponderent pozitiv, dar … e loc de mai bine! Raportul Comisiei Europene privind progresele României în materie de combatere a corupţiei şi reformare a justiţiei consemnează eforturile şi rezultatele în principal bune ale autorităţilor de la Bucureşti, până nu demult criticate, în cel mai bun caz, pentru inerţie.



    De altfel, ministrul de resort, Robert Canzanciuc, spune că acest raport, pe 2014, este cel mai bun din ultimii cei aproape opt ani de când România, devenită membră a Uniunii Europene, este monitorizată prin intermediul aşa-numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare. Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii sunt premiantele anului trecut. Au fost luate în considerare marile dosare de corupţie instrumentate, care s-au soldat cu arestarea unor nume sonore din administraţie şi politică, dar a contat şi modul în care aceste instituţii au rezistat presiunilor politice.


    Ministrul Cazanciuc: Rezultatele impresionante ale instituţiilor din sistemul judiciar în lupta anticorupţie, Înalta Curte, ANI, DNA, Ministerul Public, în ansamblul său, sunt marcate ca atare. Este remarcat, de asemenea, CSM-ul, care a apărat independenţa sistemului judiciar, prin reacţii la toate atacurile exercitate asupra judecătorilor, procurorilor şi asupra, în general, a instituţiilor.”



    Foarte criticat în raportul Comisiei Europene rămâne, în schimb, Parlamentul, arătat cu degetul pentru blocarea unor anchete penale împotriva unor aleşi, promovarea de legi care aduc atingere luptei anticorupţie şi tergiversarea adoptării unor acte normative care să ajute justiţia.



    Într-o reacţie imediată, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, s-a declarat de acord cu o procedură simplificată de ridicare a imunităţii parlamentare. Cu o condiţie, însă: Trebuie să eliminăm necesitatea de a mai discuta sau nu în Parlamentul României ridicarea imunităţii. Eu personal sunt de acord, dar nu putem să facem acest lucru fără o revizuire a Constituţiei.”



    În consecinţă, mai este, încă, de lucru pentru a asigura evoluţia ireversibilă a reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, în primul rând spre beneficiul societăţii româneşti şi a cetăţenilor săi — după cum spunea preşedintele ţării, Klaus Iohannis.



    De altfel, miercuri, în chiar ziua publicării raportului, acesta a chemat la consultări reprezentanţii partidelor parlamentare. Cu toţii şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine simplificarea procedurilor în cazul cererilor de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor. Următorul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare va fi prezentat peste aproximativ un an. România are, deci, răgazul necesar să dea curs recomandărilor Comisiei Europene.