Radio România Internațional

Tag: andamasi

  • România la consultărli di Paris

    România la consultărli di Paris

    Securitatea-a continentului european eara tema-a nauãllei andamasi ndreaptã, ñiercuri, Paris, di prezidentulu francez, Emmanuel Macron după aţea di luni, cari s’ţãnu tu parei apridunatã. Aestã aradã eara dusã şi România, pritu prezidentulu interimar Ilie Bolojan, ama şi liderlli ditu Norvegia, Canada, Lituania, Estonia, Letonia, Cehia, Finlanda, Grecia, Suedia şi Belgia.

    Andamasili s’ţãnu dupu alãxearea di mindueari a Statelor Unite ale Americii andicra di vãsiliili europene, administraţia di Kiev şi Moscova. Di unã parte, guvernul al Donald Trump cutugurseaşti Europa di itia cã nu cilãstãseaşti ma multu tru ndridzearea a conflictului, ãlu spuni cu numa pi prezidentulu ucrainean, Volodimir Zelensky, hiindalui dictator di itia cã nu ndreapsi alidzeri tu vadelu ţi lipsea, şi ãlu lugurseaşti niheamã cu cãbati ti ahurhearea-a polimlui, acã Rusia u aputrusi Ucraina nică ditu 2014, unãoarã cu arãkearea-a hamunisiillei Crimea. Di alantã parte, Washingtonul canda li feaţi ma dulţi muabeţli cu regimlu di Kremlin şi, simfunu cu niaştiptatat luyurie, ari cãbili s’facã pãzari ea goalã, nu maş ti unã irine cu zorea tru Ucraina, ama, aşi cumu dimãndã aghenţiile di presă, şi unã xanaampãrţari a sferiloru di influenţă dupu urnekea a lãhtãroasãllei conferinţã di Yalta, ditu 1945, atumţea cãndu Europa ditu Apiritã armasi sumu ursearea ali Uniuni Sovieticã.

    Tru aestã hãvaie, prezidentulu interimaru ali Românie, Ilie Bolojan, spusi că securitatea ali Ucrainã easti şi securitatea ali Europã şi ali României. Di altă parte, Franţa va-lu creascã andrupãmintulu ali Românie, spusi Ilie Bolojan, după muabeţli ahoryea ţi li avu cu liderlu francez: „Nã asiguripsimu nica nã oarã că, aşi cum Franţa fu totna deadunu cu România tru oarili multu di simasie tu istoaria a vãsiliillei a noastri, şi adzã armâni deadunu cu noi. Am Nãpoi lu-aprukemu parteneriatlu strateghicu cu Franţa. Tutunãoarã, u aprukemu diznãu stabilitatea ti prezenţa militarã francezã tru România. Cu cãftarea a vãsiliillei a noastrã, aestă prezenţă va s’hibã anvãrtuşitã tru kirolu ţi yini”.

    Tu bitisita ali andamasi Bolojan spusi că statele ditu Europa di Est suntu protili cari vedu zorea di itia a polimlui ditu Ucraina. El cundille că, tora ma multu ca vãrnãoarã, unitatea europeană şi coopeararea cu SUA tru cadrul NATO sunt di mari simasie ti ndridzearea a conflictului. Ilie Bolojan: „Nu u-andrupãmu Ucraina maş ditu itie umineascã. Prota ş-prota, di aestã itie, şi di niandriptati, s’clleamã cã şi cu sinferu strateghicu ti vãsilia-a noastră. Şi a daua concluzie importantă fu că ma largu, colaborarea anamisa di vãsiliili europeani şi Statele Unite ali Americã poati s’hibã nai ma bună formulă trã ndridzearea aliştei crizã, aţea turlie cã nu maş s’avemu unã dãnãseari a alumtiloru, ama s’avemu unã irine justă, aţea turlie cã tu añilli ţi yinu s’nu ahurheascã diznãu vãrã ceamaunã. Deapoa, aestã irine justă şi unã irini echitabilă nu poati s’hibã faptã ma s’nu llia parti Ucraina şi Uniunea Europeanã ti bitisearea aluştoru pãzãrãpseri.”

    Tu arada-a lui prezidentulu francez spusi că veadi tru Rusia şi tru Vladimir Putin „unã fuvirseari existenţială trã Europa”. Ahãtu elu ama şi premierlu britanic, Keir Starmer, furã cãlisiţ ti stãmãna ţi yini la Washington trã consultări mutrindalui irinea tru Ucraina, dimãndã consilierul ti probleme di securitate a prezidentului Donald Trump, Mike Waltz.

     

    Autoru: Sorin Iordan
    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Andamasi tră Ucraina, tru Arabia Saudită

    Andamasi tră Ucraina, tru Arabia Saudită



    Oficiali ditu dzăţ di state ditu lume analizară tru ună andamasi cu ușile ncllisi disvărtită tru Arabia Saudită, posibile cearei tră dănăsearea a conflictului anamisa di Rusia şi Ucraina. Riadlu vru, maxus, ca la aesti muabeţ s’llia parti Brazilia, India, China şi Africa di Sud, stati cari deadunu cu Rusia ncurpilleadză pareia BRICS.



    Uidisitu cu Kievlu, muabeţli di Jeddah nu fură ici lişoari. Prezidentulu Volodimir Zelenski spusi că delegaţia ucraineană ş-lu prezentă planlu di irine tru dzaţi puncte, cari pruveadi ritrădzearea acutotalui a askeriloru aruse di pe teritoriul ucrainean.



    Tu arada-a lui, șeful administraţiei prezidinţiale di Kiev, Andri Ermak, lugurseaşti că andamasea lu spusi diznău andrupămintulu a văsiliiloru participante tră principiul di inviolabilitati a sinurloru. El spusi că fură prezentate ma multi mindueri tu ligătură cu principiile clleaie ali formulă di irine ucraineane, ama tuţ aţelli prezenţă lu spusiră angajamentul a văsiliiloru a loru andicra di principiile a Cartăllei ONU, ntră cari ndreptul internaţional şi tiñia andicra di suveranitate. Ma multu, spusi șeflu ali cancelarie prezidinţială, reprezentanţăllii ali delegaţie ucraineană zburără ti apărare, garanţii di securitate, investiţii, importanţa tră dizvărtearea a unlui summit global tră irine, catacum şi ti “acordul a yipturloru”. Rusia nu lo parti la summit, ama Kremlinul spunea că va li monitorizeadză muabeţli.



    România, reprezentată tru Arabia Saudită di fostul ministru di Externe Bogdan Aurescu, tru aestu kiro consilier prezidinţial, și spusi andrupămintulu susto tră formula di irine pripusă di prezidentulu Volodimir Zelenski. “Iţi irine yinitoare lipseaşti s’garanteadză securitatea Ucrainei năuntrulu a sinurloru a llei pricunuscuti internațional și libertatea tra s-ducă ninti cu alidzerli suverane, fără interferențe. România ma largu va s’ndrupască Ucraina ahătu kiro cătu easti ananghi tra s’amintă aestu polimu”, dimăndă Bogdan Aurescu.



    Aduţemu aminti că atea ditu soni rundă di negocieri di irine ruso-ucrainene s’ţănu tru marţu anlu ţi tricu Istanbul. Cama deapoa, Kievul condiţionă iţi tratative cu Moscova di ritrădzearea didipu a askeriloru aruse ditu Ucraina şi restabilirea a sinurloru a llei pricunuscuti internaţional. Ma multu, Kievul va s’hibă thimilliusitu un tribunal cari s’giudică crimili di polimu fapti di forţili militare ruse, garantarea a securitatillei ti centralili nucleare şi garanţii di securitate suplimentare tru spaţiul euroatlantic.



    Tu arada a llei, Rusia spuni că easti hăxări ti negocieri di irine, ama caftă a Kievului s’pricunoască “năile realităţ teritoriale”, ună spuneari maxus ti teritoriile ocupate di forţele militare ruse. Sesiunea anuală a Adunarillei Generale a Națiunilor Unite ditu yismăciuni va s’ndreagă ună altă oportunitate tră Ucraina ta şi spună argumentele. Văsilia, ari tru planu, tutunăoară, un summit ma amănatu ti di toamnă tra s’anvărtuşeadză andrupămintulu tră formula a llei di irine tru dzaţi puncte, tcu nădia că aestea va s’hibă thimellilu la iţi acordu yinitor.


    Autoru: Daniela Budu


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Andamasi — Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, u duţi ninti sâmbătă vizita di lucru di dauă dzăli tru Gărţie. El llia parti la andamasea a liderilor Partidului Popular European. Viniri, Klaus Iohannis avu muabeti cu omologlu a lui grec, doamna Katerina Sakellaropoulou, cari năpoi adusi aminti ti andrupămintulu a văsiliillei a llei tră adirarea României la Spațiul Schengen. Prezidintulu Iohannis zbură și cu premierul Kyriakos Mitsotakis ti diversificaria proiectelor di interconectare energetică, rutieră și feroviară tru zona balcanică. Tutunăoară, Klaus Iohannis zbură şi ti acțiunile a Româniillei tru agiutorlu ali Ucraina și a arifugaţloru ucraineni. Fură zburăti misuri și acțiuni bilaterale și europene, prin Coridoarili di Solidaritate, ţi au scupolu s’licşureadză triţearea a yipturloru ucrainene, tră s’prevină crizili alimentare tru văsiliili terți vulnerabile.



    Anănghiseri speţiale — ‘Persoanele cu dizabilităț au idyili ndrepturi ca iţi altuvără și nu lipseaşti s’hibă afectate di itia a anănghiserloru a lor speciale’ — diclară sâmbătă premierlu ali României, Nicolae Ciucă, tru un mesaj d Dzuua Internațională a Persoanelor cu Dizabilităț. El cundilleadză că Guvernul ari un proiect special pritu cari persoanele ditu aestă categorie s’hărsescu di agiutoru tru valoare di 5.000 di euro tră ancupărarea di dispozitive și tehnologii di asistență, alti andicra di ateali finanțate ditu Fondul di Asigurări Sociale di Sănătate. Tutunăoară, tru Planul Național di Recupearare și Reziliență (PNRR) suntu pruvidzute aproapea 197 di milioane di euro tră proiecte ligate, ntră altili, di crearea și modernizarea infrastructurii sociale tră persoanele cu dizabilități și di integrarea persoanelor inactive și a lucrătorlor defavorizaț pi păzarea a lucărlui.



    Schengen – Țările di Jos s’aproaki di un vot ti aprukearea ali Românie și Croație tru spațiul Schengen di libiră urdinari, ama nu și ali Vărgărie, ti cari lugurseaşti că nu tiñiseaşti condițiile anănghisiti toradioară. Ună apofasi finală va s’hibă loată di Guvern, după debaturli ditu Parlament di stămâna yinitoare – dimăndă presa olandeză. Di altă parti, Suedia nu mata poti să s-ncuntreadză ti intrarea ali Românie tru zona di libiră urdinari a persoanelor și a părmătiilor. Un vot pi aestă temă fu dat tru Comisia tră Afaceri Europene a Parlamentului Suedez, pi thimellilu a unei pripuniri faptă di Executiv. București, apofasea fu salutată di premierlu Nicolae Ciucă și di ministrul di externe Bogdan Aurescu. Goala văsilie cari pari, tru aestu kiro, s’aibă obiecții easti Austria. Apofasea mutrinda admiterea ali Românie, Croație și Vărgărie tru Schengen va s’hibă loată tru andamasea a miniștrilor europeni di interne și justiție ditu 8 di andreu, hiinda ananghi di un vot unanim.


    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Cama di 4.100 di cazuri năi di COVID-19 și 16 di decesi asociati fură raportati luni dit aproapea aţeali 30.700 di testi. Nai pțăn 400 di pacienți suntu la tearapie intensivă. Tru 11 di căsăbadz rata di infectare cu COVID-19 easti cama di 3 la nille, tu capitala București și giudeţlu Ilfov dit sud tora pe lista galbenă, pi ningă Cluj (nord-vest), cu rate di cama di 2 la nille. Tu aistu kiro, rata di vaccinare armâne scădzută. Maş 2.700 di persoane feaţiră prima doză tru 24 săhăţ ditu soni, di aproapea 3 ori sum media a dzăliloru ditu soni. Până tora, aproapea 42% dit populație ari faptă nai ma pţănu ună doză di vaccin. Arăspândirea a variantăllei Omicron declanșă unu şingiru di misuri di protecție 160 di centre di evaluare tru ambulatoriu va s’hibă opearaționale ahurhinda cu aestă stămână, tra s’ñicureadză zorea ţi easti băgată pi spitali.



    TOC. Consiliul a Băncăllei Naţionali a Româniillei poate s’apufusească adză criştearea ma largu a ratăllei mutrinda toclu di politică, aflatu tru aestu kiro la 1,75% tru an. Criștearea easti aștiptată, avânda tru videală creastirea a ratei inflația tru România și tru xinătati. Rata a toclui di politică monetară fu majorată atea ditu soni oară tru brumaru, ama maş cu 0,25%, aţea ţi easti ma pțănu andicra di s’aștipta analiștilli.



    DIPLOMAȚIA. Ministrul di externe ali Românie, Bogdan Aurescu, avu muabeţ adză București cu omologlu a lui pakistanez Makhdoom Shah Mahmood Hussain Qureshi. Vizita s’ţăni tru contextul a evoluțiilor pozitive ditu soni tru ligăturli bilaterale, inclusiv agiutorlu datu di Islamabad tra gaereţli fapti di autoritățlor române tra s’lli scoată cetățeanilli români și aliaț, cum și a 156 di cetățeni afgani vulnearabili dit Afganistan tru agstu și yismăciuni 2021. Aţelli 2 oficiali va să zburască ti hălăţli di anvărtuşeari a ligăturloru bilatearale, ti făţeari ma sănătosu dialoglu politic și cooperarea economică. Un acordu di coopearari anamisa Camera di Comerțu și Industrie a Româniillei și Asociația Camerelor di Comerțu și Industrie dit Pakistan, cum și un acordu-cadru mutrinda alăxerli di studență ntră Universitatea Politehnică di București și Universitatea dit Islamabad suntu ndauă dit documentili simnate tru cadurlu aluştui evenimentu a vizităllei.



    MUABET. Adză s’tănu muabeţ Geneva, Elveția, di oficialli americani și ruși tu ligătură cu catandisea dit Ucraina. Părțăli spusiră că au rezerve tu ţi mutreaşti agiundzearea la un compromis potențial. Rusia declară viniri că nu va s’tragă mănă la zorea băgată și feaţi timbihi că muabeţli pot s’hibă curmati, kiro tu cari Washingtonlu spusi că nădiili di sucţesu suntu multu scădzute. Muabeţli s’ţănu tu hăvaia-a găilipserloru tu ligătură cu anvărtuşearea militară ali Rusie aproapea di sinurlu cu Ucraina și asparizma că Moscova poati s’atacă diznău văsilia, după ţi aputrusi şi aliki Crimeea tru 2014. Ucraina caftă aderarea la NATO, ama Moscova caftă garanții că NATO nu nu va s’ducă ma largu cu tindearea cătă apirită. Dupu andamasea di Geneva va s’aibă muabeţ stămâna aeasta anamisa di oficialii ruși și NATO di Bruxelles, kiro tu cari ună andamasi ali OSCE cari va s’tănă Viena easti programată, tutu aşi, s’aibă tu amprotusa catandisea ditu Ucraina.


    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala