O provocare ce urmăreşte să deraieze
procesul de normalizare a relaţiilor ruso-turce şi procesul de pace din Siria,
care este activ promovat de Rusia, Turcia, Iran şi alte ţări interesate în
reglementarea conflictului intersirian. Răspunsul nu poate fi decât unul
singur: intensificarea luptei împotriva terorismului. – este reacţia liderului de
la Kremlin, Vladimir Putin, la scurt timp după ce ambasadorul rus la Ankara,
Andrei Karlov, a fost ucis în timp ce susţinea un discurs la vernisajul unei
expoziţii. Atentatorul – un ofiţer de poliţie turc aflat în afara serviciului,
care şi-a premeditat cu grijă acţiunea.
La Bucureşti, expertul în probleme geopolitice,
Alexandru Grumaz, formula, la scurt timp, o primă concluzie – Turcia pare incapabilă să
asigure protecţia corpului diplomatic în mediul de securitate ostil în care se
află: Moartea ambasadorului nu înseamnă numai moartea unui demnitar
care trebuia să fie protejat de forţele de protecţie ale Turciei, dar lucrul
acesta înseamnă şi o problemă pentru Ankara. Ankare deja are o serie de
probleme, atât cu Statele Unite în ceea ce priveşte aliaţii Statelor Unite care
luptă împotriva regimului Bashar al-Assad, dar are o problemă şi cu Rusia. Şi
vă aduc aminte aici incidentul în care Turcia a doborât un avion rus în Siria.
Turcia, la ora actuală, duce trei războaie în Siria, ceea ce face aproape
imposibil să-şi rezolve interesele proprii în acea zonă.
Spre deosebire de
situaţia de acum un an, la care făcea referire Alexandru Grumaz, asasinarea lui
Karlov a făcut ca dialogul dintre Ankara şi Moscova să devină şi mai actual,
potrivit ministrului de externe de la Moscova, Serghei Lavrov, care a precizat
că Rusia este recunoscătoare pentru reacţia promptă a autorităţilor turce.
Relaţia noastră cu Rusia este foarte importantă pentru noi şi crucială
pentru această regiune. Aşadar, le spun celor dornici de slăbirea relaţiilor
noastre: toate aşteptările voastre nu se vor realiza! Am demonstrat că ne
respectăm angajamentul şi vom continua cu aceeaşi determinare – a
declarat, la rândul său, Recep Erdogan, preşedintele Turciei – ţară vizată în
ultimele luni de o serie de atacuri teroriste.
Cel de la Ankara este, însă,
primul în care ţinta este un diplomat străin. Incidentul dramatic a scos în evidenţă o
dată în plus necesitatea rezolvării situaţiei din Siria. La scurt timp, Rusia, Turcia şi
Iranul – state care sprijină părţi aflate în conflict în această ţară – s-au
declarat gata să medieze şi de a fi garanţii unui acord între Damasc şi
opoziţie.
Corespondentul Radio România în Rusia, Alexandr Beleavschi: Miniştrii
de externe au semnat în premieră o declaraţie comună ce denotă intenţia
trioului de a prelua iniţiativa politică în reglementarea crizei siriene care -
subliniază declaraţia – nu are o soluţie militară. Tot pentru prima dată,
Rusia, Turcia şi Iranul s-au declarat gata să medieze şi să fie garanţii unui
acord între Damasc şi opoziţie, intenţie menţionată în declaraţia comună care
precizează că acest acord poate deveni baza procesului politic de reglementare
a crizei siriene. Declaraţia susţine deciziile Consiliului de Securitate
referitoare la Siria şi încă o premieră – doar ia notă de cele ale grupului
internaţional de sprijin pentru Siria despre care Serghei Lavrov a declarat că
nu a reuşit să îşi ducă la îndeplinire deciziile.
În aceeaşi zi în care
ambasadorul rus era asasinat, un alt atentat sângeros, soldat cu morţi şi
răniţi, avea loc, de această dată în inima Europei, la Berlin. Atentatorul a
intrat în plin cu autocamionul pe care îl conducea în mulţimea strânsă la un
târg de Crăciun. Atentatul
este înregistrat cu stupoare într-un oraş cu o veche comunitate musulmană şi
neagresat până acum de pericolul terrorist, a declarat pentru Radio România,
ambasadorul român la Berlin, Emil Hurezeanu: În Germania nu
există o stare de alertă acută în ceea ce priveşte iminenţa unor atentate
teroriste. Deşi în această ţară au avut loc atentate teroriste sporadice,
insulare, în sudul Germaniei, astă-vară, nu se compară atmosfera de la Berlin
în această privinţă cu ceea ce se întâmplă la Paris sau la Bruxelles cu
atentatele teroriste. Berlinul nu este o scenă agresată de pericol terorist, nu
este o scenă împânzită de poliţie şi aşa mai departe. E un oraş care şi-a
rezolvat problemele multiculturale, dacă mă pot exprima acum eufemistic. E o
veche comunitate islamică aici, mari cartiere cu turci, care sunt de zeci de
ani aici. Au fost repartizaţi şi la Berlin în ultimul an şi jumătate mulţi din
refugiaţii din Orientul Apropiat, însă e o mare surpriză, acest atentat e
înregistrat cu stupoare.
Luând atitudine după
atentatul care a îndoliat Germania, cancelarul Angela Merkel – acuzată că, prin
politica deschisă faţă de migraţie, a contribuit la moartea unor cetăţeni
nevinovaţi – a
recunoscut că atacul a afectat-o profund.
Chiar şi aliaţii cancelarului cer schimbarea
politicii de securitate şi imigraţie a Germaniei. Datorăm victimelor, celor
afectaţi şi întregii populaţii să regândim politica noastră de imigraţie şi de
securitate şi să o schimbăm – consideră Uniunea Creştin Socială, partidul
bavarez aliat al Uniunii Creştin Democrate, conduse de Angela Merkel.
