Tag: Andrei Pippidi

  • 150. Geburtstag: Ausstellung zu Ehren von Nicolae Iorga in Piatra Neamt

    150. Geburtstag: Ausstellung zu Ehren von Nicolae Iorga in Piatra Neamt

    Historiker, Literaturkritiker, Dokumentarist, Dichter, Enzyklopädist, Memoirenschreiber, Minister, Parlamentarier, Premierminister, Universitätsprofessor und Akademiker – eine lange Liste von Titeln, Berufen und beruflichen Qualitäten, die uns nur einen Teil der bemerkenswerten Persönlichkeit von Nicolae Iorga zeigt. Über Iorga, die Ausstellung und was man darin entdecken kann, sprachen wir mit der wissenschaftlichen Forscherin und Kuratorin der Ausstellung, Cristina Paiușan-Nuică.



    Ich muss sagen, dass sich die Ausstellung auf die Sammlung Iorga-Pippidi stützt. Und ich muss Professor Andrei Pippidi danken, dem Enkel von Nicolae Iorga. Seine Mutter, Frau Liliana Iorga-Pippidi, war die Tochter von Nicolae Iorga, die dem Nationalmuseum für rumänische Geschichte eine absolut wertvolle Sammlung schenkte, ein Akt der Großzügigkeit, der in gewisser Weise die Großzügigkeit des Großvaters und dann die der Mutter von Professor Pippidi fortführt. Stellen Sie sich vor, wir haben die Originalgeburtsurkunde von Nicolae Iorga, wir haben seine Schulzeugnisse, wo wir seine Noten in der Grundschule, dann im Gymnasium, sein Universitätsdiplom, seinen Doktortitel aus Leipzig sehen.



    Wir haben Familienfotos, wir haben Fotos von Nicolae Iorga und seinen 11 Kindern, 4 aus seiner ersten Ehe mit Maria Tasu und 7 aus seiner Ehe mit Catinca Iorga. Wir haben ein schönes Porträt von Catinca Iorga, das von Schweitzer-Cumpăna angefertigt und hier im Museum restauriert wurde. Es wurde zum ersten Mal in der Bukarester Ausstellung gezeigt und befindet sich jetzt im Piatra-Neamt. Wir haben, wie ich es nenne, eine Art Mini-Geschichte Europas aus den Doctor Honoris Causa-Diplomen und Orden erstellt, die Nicolae Iorga im Laufe der Jahre erhalten hat. Denn es gibt nur wenige Länder, zu denen er Beziehungen unterhielt und von denen er keine Anerkennung erhielt. So erhielt er beispielsweise eine korrespondierende Mitgliedschaft in der chilenischen Akademie. Nicolae Iorga reiste auch über den Ozean nach Amerika, und ich denke, dies ist ein sehr interessantes Thema, das weiter erforscht werden sollte.



    Welche anderen wichtigen Objekte sind in der Ausstellung zu sehen? Und was enthält die der Stadt Piatra-Neamt gewidmete Vitrine in der Ausstellung, laut Kuratorin Cristina Paiușan?



    In der Ausstellung in Piatra-Neamt kann man all diese Dinge sehen. Sie können einige der persönlichen Gegenstände von Nicolae Iorga sehen, die dem Nicolae IorgaInstitut für Geschichte geschenkt wurden und die wir in diese Ausstellung aufgenommen haben. Zum Beispiel die Feder, mit der er schrieb, seine Brille, ein Vergrößerungsglas, ein silberner Federkasten, in dem er seine Federhalter aufbewahrte, persönliche Briefe, Briefe, die er von großen Persönlichkeiten erhielt. Darüber hinaus hatte Nicolae Iorga eine gute Beziehung zu Piatra-Neamț, er besuchte die ganze Gegend mehrmals, er besuchte Klöster, er besuchte die Stadt als solche, deswegen haben wir zusammen mit meiner Kollegin Mihaela Verzea, die auch stellvertretende Direktorin des Museums in Piatra-Neamț ist, eine kleine Vitrine über Iorga und Piatra-Neamț erstellt.



    Die Vitrine enthält zwei äußerst wichtige Ausstellungsstücke: zwei Briefe, von denen einer von Elena Cuza im Jahr 1909, ihrem Todesjahr. In ihren letzten Lebensjahren zog sie sich nach Piatra-Neamț zurück, wo sie von dem Arzt Flor gepflegt wurde, der den zweiten Brief schickte, der praktisch den Brief von Elena Cuza begleitet. Elena Cuza dankt Nicolae Iorga im Jahr 1909 für alles, was er für die rumänische Nation getan hat, und dankt ihm auch dafür, dass er die Erinnerung an ihren Mann, den Fürsten Alexandru Ioan Cuza, aufrecht erhalten hat. Es ist ein sehr interessanter Brief. Daneben befindet sich eine Visitenkarte des Pfarrers Constantin Matasă. Er ist derjenige, der die Denkmäler in Neamt geschützt hat, und derjenige, der eine enge Beziehung zu Nicolae Iorga pflegte, der der Präsident der Denkmalschutzkommission war.



    Am Ende des Interviews machte Cristina Paiușan ein letztes herzliches Bekenntnis zur Ausstellung.



    Ich hoffe, dass jeder Besucher etwas Neues über Nicolae Iorga, über den Menschen Nicolae Iorga und seine Beziehung zu seinen Kindern, die er sehr liebte, erfahren wird. Etwas über die Beziehung und die große Liebe, die er für seine Frau empfand. Und einer der schönsten erhaltenen Liebesbriefe gehört zu denen, die Professor Pippidi in den <Briefen an Catinca> veröffentlicht hat, in denen der Mann Iorga, also der verliebte Nicu, an eine eher seriöse junge Dame schreibt, die sich nicht sicher war, ob sie ihr Leben an den damals berühmten Nicolae Iorga binden würde.



    Die Ausstellung war in Bukarest, jetzt ist sie in Piatra Neamt, und wir hoffen, dass wir durch das Land reisen und an jedem Ort etwas über Nicolae Iorga und den Ort erzählen können. Wir hoffen, einen großen Gelehrten und einen großen Mann wieder ins Licht der Öffentlichkeit zu rücken. Die rumänische Geschichtsschreibung und all das, was Nicolae Iorga für die rumänische Geschichtsschreibung und das rumänische Volk bedeutet hat, wieder ins Bewusstsein der Öffentlichkeit zu rücken, denn Nicolae Iorga gehörte zu den Begründern des vereinten Rumänien, und ich glaube, seine Rolle ist auch heute noch wichtig. Und wenn man ein Thema oder eine Bibliographie recherchiert, setzt man sich mit den Werken Iorgas auseinander und fragt sich: <Mal sehen, was er vor vielen Jahren geschrieben hat> und dann sucht man, was seit Iorga bis heute zu dem Thema geschrieben wurde.

  • Nicolae Iorga la un secol și jumătate de la naștere

    Nicolae Iorga la un secol și jumătate de la naștere


    Nicolae Iorga este istoricul cu cea mai mare vizibilitate în lumea culturală din România, ba chiar și în afara acestei lumi. Numele lui Iorga este bine reprezentat în locurile publice fiind dat unor străzi, piețe, instituții de învățământ și cercetare. A fost unul dintre cel mai importanți istorici români ai secolului 20, unii ar spune chiar cel mai important. El și-a câștigat elogiile contemporanilor săi printr-o operă masivă, aproximativ 20.000 de titluri de volume, conferințe și articole, și prin ambiția sa de a fi autoritate de necontestat în domeniul istoriei. El s-a specializat în studiul Evului Mediu și în istoria Imperiului bizantin, dar a devenit romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. Iorga a fost și profesor universitar și academician. În afara domeniului în care a performant cel mai bine, al istoriei și al editării de documente istorice, Iorga a încercat să fie critic literar, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist. A fost și în centrul vieții politice, a fost parlamentar și a ocupat funcții de ministru. Pe de altă parte, uriașa sa popularitate se datorează morții tragice din noaptea de 27 noiembrie 1940, ucis de legionari, membrii partidului fascist din România interbelică.



    Nicolae Iorga s-a născut în 1871 la Botoșani și a dovedit capacități intelectuale deosebite, în special o memorie foarte bună. Poliglot, el a ales studiul istoriei pe care a făcut-o la Facultatea de Litere a Universității din Iași. În 1890 pleacă la studii în străinătate în Italia, apoi în Franța. În 1892 Iorga a fost în Anglia și din nou în Italia. În 1893 se oprește în Germania unde se înscrie la programul de doctorat al Universității din Berlin. Reușește să-și dea doctoratul la Universitatea din Leipzig, unul dintre cei trei membri ai comisiei doctorale fiind celebrul istoric german Karl Lamprecht. A revenit în România în 1894 și la 23 de ani a reușit să intre în mediul universitar. În același an a început și activitatea jurnalistică și politică unde a legat o strânsă prietenie cu avocatul și profesorul de drept A. C. Cuza, naționalist și antisemit, alături de care va avea o carieră politică agitată. Iorga a fost exponent al conservatorismului, naționalismului și agrarianismului și a fondat revista “Sămănătorul”, revistă populistă. Iorga a fost şi modelul intelectualului care a cochetat cu extremismul fiind deopotrivă inspiratorul şi victima sa. El a cultivat naţionalismul şi a căzut victimă furiei acestuia în 1940.



    Muzeul Național de Istorie a României a organizat o expoziție care să marcheze un secol și jumătate de la nașterea sa. A fost cea de-a doua manifestare la București dedicată lui Iorga în ultimul an și materializată într-o expoziție după ce Academia Română a frăcut același lucru. Directorul muzeului Ernest Oberlander-Târnoveanu a spus că expoziția este un prilej pentru oricine interesat să vadă mai îndeaproape importanța celui omagiat la 150 de ani de la naștere.


    “Această expoziție este una consacrată unei “vieți de om așa cum a fost”, așa cum a scris Iorga. Ea este o selecție, nu pentru că n-am fi dorit să expunem mai multe obiecte. Pe de-o parte că spațiul este limitat, pe de alta activitatea lui Iorga și urmele pe care le-a lăsat în istoria contemporană sunt imense. Putem numai să sperăm ca într-o bună zi în spațiul virtual să creăm o arhivă documentară Nicolae Iorga. Muzeul național de istorie a României poate să expună pentru prima oară publicului și vizitatorilor documente esențiale ale lui Iorga: de la certificatul său de naștere până la statul de funcțiune al lui Iorga la Universitatea din Bucrești, numeroasele diplome de merit pe care i le-au conferit academii și societăți savante. De asemenea, am expus corespondență, fotografii, documente de familie, obiecte și o impresionantă serie de ordine și decorații. Nicolae Iorga a fost cel mai decorat civil român din toate timpurile.”



    Istoricul, profesorul și academicianul Andrei Pippidi este nepotul lui Iorga din partea uneia dintre fiice. El deține majoritatea obiectelor prezentate în expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României. Pippidi este unul dintre donatorii către instituția de cultură a unor obiecte personale ale lui Iorga care vor fi expuse în expozițiile permanentă și în cele tematice viitoare. Andrei Pippidi. “Sunt manuscrise risipite pretutindeni, ale cărților de istorie, ale articolelor de presă aproape zilnice sau ale unor piese de teatru, sau ale versurilor care i-au exprimat sensibilitatea, sau ale scrisorilor mâzgălite pe orice petec de hârtie. Toate sunt edificatoare pentru valoarea sa intelectuală. Admiratorii nu prididesc să măsoare cât a tipărit, s-au păstrat chiar mponoloage înregistrate. Iar unor stenografi harnici le datorăm conferințele sale. În timpul vieții și-a putut asculta cuvântul rostit pe scenă unde îl împrumuta personajelor istorice în care se regăsise.”



    Personalitatea istoricului Nicolae Iorga a rămas ca un reper important al culturii române din secolele 19 și 20. Dar expozițiile tematice au menirea de a arăta și partea obișnuită, umană, a celor pe care îi considerăm importanți la un moment dat.




  • Jurnal românesc – 02.11.2020

    Jurnal românesc – 02.11.2020

    Fostul
    prim-ministru al Republicii Moldova Maia Sandu şi preşedintele în exerciţiul al
    Republicii, Igor Dodon, se vor înfrunta în al doilea tur de scrutin al
    alegerilor prezidenţiale din stânga Prutului. Cei doi au obţinut cele mai multe
    voturi la scrutinul organizat duminica, 1 noiembrie, potrivit datelor publicate
    de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău. Pe poziţia a treia s-a clasat
    primarul oraşului Bălţi, omul de afaceri Renato Usatîi, care a candidat din
    partea Partidul Politic Partidul Nostru. Maia Sandu, care a
    reprezentat formaţiunea pro-europeană Acţiune şi Solidaritate, a obţinut şi
    cele mai multe voturi exprimate în afara graniţelor, unde a fost alegerea a
    aproximativ 70% dintre cei 146.000 de cetăţeni moldoveni care s-au prezentat la
    urne. La secţiile din Republica Moldova au votat peste 1.2 milioane de
    alegători, inclusiv circa 15.000 din regiunea transnistreană. Participarea la
    vot a fost de 42,7 procente. Al doilea tur de scrutin prezidenţial în Republica
    Moldova este programat pe 15 noiembrie.




    Compania
    naţională TAROM a suspendat mai multe curse aeriene interne şi internaţionale
    din cauza pandemiei de COVID-19. Sunt afectate zborurile spre şi dinspre
    Bruxelles programate pe 2, 9 şi 16 noiembrie, precum şi cele pe relaţia Londra
    în perioada 7 – 30 noiembrie. Contextul actual complicat a dus şi
    la anularea curselor spre şi dinspre München, programate în zilele de 11, 18 şi
    25 noiembrie, precum şi a celor pe relaţia Amsterdam din zilele de 13, 20, 27
    noiembrie şi 4 decembrie. Totodată, TAROM a anulat şi unele curse interne către
    şi dinspre Oradea şi Suceava. Compania a anunţat că pasagerii care au cumpărat
    deja bilete pentru aceste curse au fost sau vor fi contactaţi în perioada
    următoare pentru a alege alte zile de călătorie.




    Profesorul
    emerit Andrei Pippidi, de la Universitatea din București, membru corespondent
    al Academiei Române, va fi distins cu Premiul Danubius oferit de Ministerul
    Educației, Științei și Cercetării din Austria. Istoricul este astfel răsplătit
    pentru valoroasa operă științifică și pentru implicarea în conservarea
    patrimoniului cultural material al României. Andrei Pippidi este absolvent al
    Facultății de Istorie din cadrul Universității din București şi deține două
    doctorate, unul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și un
    altul la Universitatea Oxford. Este autorul mai multor cărți, care tratează
    subiecte istorice, teologice şi culturale. Premiul Danubius a fost inițiat în
    2011 şi este decernat anual personalităților care, prin activitatea lor
    științifică sau culturală, au adus o contribuție deosebită la cunoașterea și la
    dezvoltarea Regiunii Dunării. Ceremonia de decernare va avea loc online la data
    de 6 noiembrie.




    Scriitoarele
    Clara Burghelea şi Roxana Cazan sunt promovate, pe 3 noiembrie, în cadrul
    proiectului Voci feminine românești în America de Nord, iniţiat de
    reprezentanța Institutului Cultural Român la New York. Manifestarea cuprinde o
    suită de premiere realizate sub forma unor materiale video înregistrate de
    fiecare scriitoare, materiale ce conțin o lectură în limba engleză de
    aproximativ 10 minute. Videoclipurile sunt difuzate periodic în fiecare marți.
    Seria a fost deschisă, pe 6 octombrie, de Cristina Bejan şi Alta Ifland, a
    continuat cu Mihaela Moscaliuc şi Domnica Rădulescu, Alina Cumpan şi Carmen
    Bugan şi Claudia Serea şi Diana Manole. Urmează Anca Mizumschi şi Adela
    Sinclair pe 10 noiembrie şi Alina Ștefănescu şi Lucia Cherciu pe 17 noiembrie.
    Proiectul se va încheia pe 24 noiembrie cu intervenţia Andreei Scridon şi
    Amandei O’Connor. După transmiterea pe toate platformele online ale
    organizatorului, videolecturile pot fi accesate pe site-ul rciusa.info.




    Pelicula
    La Gomera, regizată de Corneliu Porumboiu, a deschis ediţia de la
    Oviedo a Festivalului de film românesc. Producţia a reprezentat România în
    cursa Oscar-ului pentru cel mai bun lungmetraj internațional în 2020 şi a fost
    distinsă cu premiul pentru cel mai bun scenariu la Festivalul de Film European
    de la Sevilia. Până pe 17 decembrie, la Oviedo sunt proiectate filme româneşti
    care au făcut parte din programul celei de-a 10-a ediții a Festivalului de Film
    Românesc din Spania, care a avut loc iniţial la Madrid şi apoi itinerat la
    Barcelona şi Valencia. Printre
    acestea, Parking de Tudor Giurgiu, Ivana cea groaznică
    de Ivana Mladenović şi Un om la locul lui de Hadrian Marcu. După
    Oviedo, ciclul de film românesc își va continua turneul în peninsula iberică la
    Sevilla, Córdoba, Zaragoza și Tenerife.