Radio România Internațional

Tag: Andrei Tarnea

  • La dynamique des relations internationales à la une du Brexit

    La dynamique des relations internationales à la une du Brexit

    Décidée il y a près de trois ans lors d’un référendum populaire, la séparation du Royaume-Uni de l’Union européenne, prévue initialement pour le 29 mars dernier, et différée à plusieurs reprises, est entrée en ligne droite après que le Parlement de Londres, dominé par les conservateurs, gagnants lors des dernières élections, eut avalé la loi de retrait, négociée par le gouvernement britannique. Le Royaume-Uni sortira donc bel et bien de l’Union le 31 janvier prochain. Il n’en reste pas moins que négocier la nature de la future relation qui reliera le Royaume-Uni à l’UE. Ces deux espaces, liés sans doute par mille solidarités culturelles, historiques, économiques et de sécurité devront donc trouver une nouvelle formule de cohabitation.

    Que deviendrait l’UE après le départ de la Grande-Bretagne, premier contributeur militaire actuel de l’Union? L’analyste en politique étrangère Andrei Ţărnea essaye de nous éclairer. « Le Brexit ne changera pas à priori les fondements de la politique de sécurité du Royaume-Uni et la nature des menaces qu’il doit affronter, et qui est plutôt partagée avec l’Union européenne dans son ensemble. Mais le Brexit changera la nature de la coopération militaire entre la Grande-Bretagne et l’UE, y compris d’un point de vue légal. Puis, il y a la question des résidents européens qui vivent au Royaume Uni, et des citoyens britanniques qui résident dans l’Union. La Roumanie aussi compte un nombre significatif de ses nationaux établis au-delà de la Manche. L’on compte des étudiants, mais également des travailleurs ».

    Mais le Brexit changera forcément aussi le rapport de forces au sein de l’UE, entre les Etats membres de l’Union. Déjà, les deux, trois dernières années, la voix britannique a été de moins en moins audible à Bruxelles, estime Andrei Ţărnea. On revient dorénavant au moteur franco-allemand, une formule, certes, différente de celle que l’on avait connue au début de l’UE, mais une formule qui reprend des couleurs, dans un contexte géopolitique international, régional et économique bouleversé. Andrei Ţărnea :« L’on revient à cette formule historique. La Grande-Bretagne n’était d’ailleurs pas membre fondateur de l’Union. Elle a pu rejoindre l’Union seulement après que De Gaulle eut quitté le pouvoir en France. De Gaulle s’était opposé à l’entrée du Royaume-Uni dans ce que c’était alors la Communauté économique européenne, devenue plus tard l’Union européenne. Le fait que la Grande Bretagne a toujours été partisane de l’élargissement de l’Union a son importance dans le contexte. Elle soutenait un élargissement basé sur le marché commun et sur le fonctionnement cohérent des Etats qui adhérent à une communauté de principes et de valeurs démocratiques. »

    Mais que serait différent demain, quelle serait la nouvelle dynamique des relations internationales, une fois le Brexit acté ? Iulian Chifu, à la tête du Centre pour la prévention des conflits, met en exergue le changement attendu au niveau de l’Union européenne. « La sortie annoncée du Royaume-Uni de l’UE, seul Etat membre de l’Union, avec la France, membre du Conseil permanent des Nations Unies et détenteur de l’arme nucléaire, laissera la voix libre à l’affirmation de la singularité française au sein de l’Union, que l’on veuille ou non. La France envisagera donc, et elle a déjà commencé à le faire, une plus grande responsabilité, un rôle plus important dans la défense européenne. Il est certain qu’il est difficile d’accepter que la défense de l’Europe tombe dans l’escarcelle de la France seule. Surtout, si de cette équation l’on éliminait les Etats-Unis, le Canada, la Grande-Bretagne, la Norvège et la Turquie, en plus des Etats européens qui ont déjà fait le pari de la neutralité, tels l’Autriche, la Suède, la Finlande, le Danemark et l’Irlande. Il y a une mise financière, bien évidemment. Mais par-dessus tout, le retrait britannique laissera un vide, parce que, au niveau de l’Union, la Grande-Bretagne a joué un rôle d’arbitre, un rôle censé équilibrer les rapports des forces. Vous connaissez l’adage du perfide Albion, qui n’a jamais d’alliés permanents, mais suit toujours ses intérêts. Eh bien, c’est en suivant cette politique que le Royaume-Uni était l’allié de l’Allemagne en matière de politiques économiques, et l’allié de la France en matière de défense. Maintenant, le Brexit vient modifier cet équilibre au sein de l’Union et, à l’avenir, le poids du couple franco-allemand se retrouvera renforcé. Leurs voix mises ensemble ne pourront être renversées que par les voix réunies des 13 Etats membres qui les suivent dans la hiérarchie européenne en termes de puissance, poids stratégique, voix. Pour faire bref, le couple franco-allemand imposera dorénavant son agenda au sein de l’Union ».

    Et au professeur Chifu de souligner combien les conséquences du Brexit dépasseront de ce fait, et de loin, le poids actuel du Royaume-Uni au sein de l’Union européenne. (Trad. Ionut Jugureanu)

  • Dinamica relaţiilor post-Brexit

    Dinamica relaţiilor post-Brexit

    Prevăzută
    iniţial pentru martie 2019, ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost
    amânată în câteva rânduri. A intrat în cele din urmă în linie dreaptă după ce
    noul parlament de la Londra, rezultat în urma victoriei conservatorilor la
    anticipatele din Marea Britanie, a aprobat legea acordului de retragere, care
    stabileşte 31 ianuarie 2020 ca dată a ieşirii. A fost pentru prima dată de la
    referendumul din 2016 când lucrurile au început să fie cu adevărat clare.
    Într-un con de umbră rămâne, însă, dinamica relaţiilor post-Brexit. Cum vor
    arăta relaţiile dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană – două entităţi legate
    prin cultură, istorie, chestiuni economice sau de securitate, Marea Britanie
    fiind, de altfel, principalul contributor militar al UE?

    Analistul
    de politică externă Andrei Ţărnea Ieşirea
    Marii Britanii din Uniune nu schimbă natura intereselor care leagă Regatul Unit
    de restul continentului, nu schimbă natura ameninţărilor care sunt comune
    pentru Marea Britanie şi Uniunea Europeană, dar schimbă modul, inclusiv din
    punct de vedere legal, în care aceste cooperări pot să continue. Totodată,
    există chestiunea cetăţenilor Uniunii Europene care lucrează sau trăiesc în Marea
    Britanie şi invers, a cetăţenilor britanici care studiază, lucrează sau sunt
    rezidenţi ai unor state membre ale UE, iar România este unul dintre statele
    care au cetăţeni într-un număr semnificativ prezenţi în Marea Britanie, atât ca
    studenţi, cât şi pe piaţa forţei de muncă.

    Brexitul schimbă raporturile de
    forţe din interiorul Uniunii Europene. E, fără discuţie, o schimbare de centru
    de greutate, consideră analistul Andrei Ţărnea. În ultimii 2-3 ani, vocea
    Regatului Unit, deşi membru al Uniunii, nu a mai avut aceeaşi greutate. Ne
    întoarcem pe formula anterioară: cuplul franco-german, diferit astăzi decât a
    funcţionat el în primii 20 de ani de existenţă a Uniunii Europene, capătă din
    nou greutate într-un context geopolitic schimbat fundamental, într-un context
    regional, într-un context economic diferit, spune Andrei Ţărnea Ne întoarcem la o formulă istorică, Marea
    Britanie nefiind un membru fondator al Uniunii Europene, ea a intrat după ce
    preşedintele De Gaulle nu mai era preşedintele Franţei – acesta a fost unul
    dintre oamenii politici din ţările mari care s-a împotrivit apartenenţei
    Regatului Unit la Uniunea Europeană, la ceea ce va fi devenit apoi Uniunea
    Europeană, comunitatea economică. Ceea ce este important este că Marea Britanie
    a fost întotdeauna un partizan al lărgirii Uniunii Europene, un partizan al
    unei Uniuni Europene extinse, care să funcţioneze ca un instrument de
    coordonare politică, de aliniere în ceea ce priveşte principii şi standarde
    democratice, şi de zonă economică, de funcţionare coerentă la nivelul
    continentului european.

    Se va schimba dinamica relaţiilor internaţionale
    odată cu aşezarea Marii Britanii pe o traiectorie separată de Uniunea
    Europeană? Preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor, Iulian Chifu,
    insistă pe faptul că se va schimba în primul rând dinamica la nivelul Uniunii
    Europene Ieşirea unuia dintre
    membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, deţinător al armei nucleare,
    din Uniunea Europeană lasă, de fapt, în interior un singur stat – Franţa – un
    singur stat nuclear şi membru permanent al Consiliului de Securitate. Evident
    că acest lucru creează o singularitate, vrem – nu vrem, cu atât mai mult cu cât
    în ecuaţia de putere la nivel european, Franţa doreşte să îşi aroge, o face,
    practic, zi de zi, această responsabilitate pe dimensiunea apărării europene.
    E adevărat că e foarte greu de susţinut
    o Europă care are o apărare condusă de Franţa, din care lipsesc, ca să luăm
    strict raportul dintre NATO şi Uniunea Europeană, SUA, Canada, iată, şi Marea
    Britanie, Norvegia, Turcia, şi aduce în plus state neutre, precum Austria,
    Suedia şi Finlanda, respectiv Danemarca şi Irlanda. Această situaţie este
    cuantificată inclusiv financiar. La nivel european, însă, retragerea Marii
    Britanii e mult mai importantă, pentru că acolo Marea Britanie a jucat şi un
    rol geopolitic de echilibru, ştiţi, perfidul Albion, care nu are aliaţi
    permanenţi, ci are interese. Ei bine, în acest context, dispariţia Marii
    Britanii, care era aliatul Germaniei în privinţa politicilor economice şi
    aliatul Franţei pe dimensiunea de apărare şi securitate, vine să schimbe
    balanţa şi să schimbe şi balanţa de putere în voturile cu dublă majoritate. Iată,
    pe viitor, Franţa şi Germania împreună vor putea să impună agende care nu pot
    fi contrabalansate decât de următoarele 13 state ca potenţă, greutate
    strategică, greutate de vot la rând, adică practic niciodată.     Deci, vorbim
    de roluri mult mai importante decât cele aparente ale Marii Britanii în UE, mai
    spune profesorul universitar Iulian Chifu.

  • Sezonul România-Franța vine în România

    Sezonul România-Franța vine în România

    După patru luni
    de evenimente prin care țara noastră a dezvăluit Franței o imagine inedită,
    creativă și inovatoare, Sezonul România – Franța se pregătește pentru inaugurarea
    sa în România. Ambasadorul Republicii Franceze în România, Michèle Ramis,
    secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Maria Magdalena Grigore și
    Francois Bloch, director general BRD și președinte al comitetului de mecenat în
    oglindă al Sezonului România-Franța, au deschis joi, 28 martie 2019, la
    Institutul Francez din București, evenimentul de prezentare a proiectelor pe
    care Franța le propune publicului românesc între 18 aprilie și 14 iulie 2019.


    Participanții
    au descoperit, în prezentarea comisarilor generali ai Sezonului, Andrei Țărnea
    și Jean-Jacques Garnier, o programare al cărui fir narativ stă sub sloganul
    Uitați de clișee!. În arte vizuale, muzică, literatură, cinema, gastronomie,
    teatru, dans, dezbateri, conferințe sau evenimente dedicate mediului de
    afaceri, Sezonul va surprinde, din 18 aprilie, publicul de toate vârstele, din
    peste 30 de orașe.


    Calea Victoriei
    din București va reprezenta axa centrală a deschiderii la Muzeul Național de
    Istorie a României cu expoziția Dessine-moi la guerre. 1914 – 2014: desene din
    presă despre conflictele secolelor XX şi XXI, la Muzeul Național de Artă al
    României cu lucrările din colecția de artă contemporană Société Générale
    reunite sub titlul Specii de spații și cu expoziția Acești români care au
    făcut Franța, acești francezi care au făcut România sau la Muzeul Colecțiilor
    de Artă cu expoziția Eli Lotar (1905-1969), organizată de Muzeul Național al
    Literaturii (MNLR). Instalațiile, jocurile de lumini și concertele vor fi
    elementele cheie la SPOTLIGHT – Festivalul Internațional al Luminii, în cadrul
    căruia Franța este țară invitată de onoare. Desigur, prima oprire a Șaretei
    culinare care ne invită să degustăm deliciile bucătăriei franceze va fi chiar
    SPOTLIGHT, iar serile se vor încheia pe ritmurile muzicii actuale franceze la
    Club Control.


    În continuare,
    Muzeul Național de Artă Contemporană va propune monografia artistului Raphaël
    Zarka intitulată Gnomonica, dar și expoziția Renault și arta, o istorie
    vie, o selecție din colecția de artă contemporană a companiei Renault.
    Dialogul dintre România și Franța va fi dezvăluit din nou de MNLR cu expoziția
    plurivalentă Gherasim Luca – Erou – Limită, prezentată la deschiderea
    Sezonului de la Paris.


    Cele peste 200
    de proiecte și peste 400 de evenimente vor continua până pe 14 iulie.


    România și
    Franța sunt unite prin legături vechi și profunde, o cultură comună și valori
    împărtășite, iar în acest moment, tinerele generații sunt cele care ne pot
    ajuta să le ducem mai departe. Sezonul România-Franța oferă și va oferi noi
    oportunități de comunicare și canale prin care putem ajunge la tinerele
    generații și ne permite să promovăm cele două țări prin schimburi culturale,
    educaționale, economice, gastronomice și să arătăm că avem o moștenire comună,
    a declarat Michèle Ramis.


    Ne bucurăm să
    putem anunța astăzi un program care se adresează tuturor categoriilor de vârstă
    și care încurajează generațiile tinere să fie parte din viața culturală, de
    creație și inovație a României și a Franței, construind noi forme de cooperare
    bilaterală, pentru viitor. Pentru Ministerul Afacerilor Externe, oportunitatea
    de a coordona, la nivelul României, derularea Sezonului este una cu adevărat
    importantă și reprezintă unul dintre cele mai ample exerciții de diplomație publică
    și culturală desfășurate în ultimii ani, a declarat Maria Magdalena Grigore.


    În
    intervențiile lor, cei doi comisari au subliniat esența acestui exercițiu unic
    de redescoperire reciprocă: beneficiind de o strategie de comunicare curajoasă,
    Sezonul România-Franța îndeamnă publicul din cele două țări să uite de clișee
    pentru a se putea bucura de moștenirea noastră comună și pentru a înțelege
    profunzimea relațiilor dintre țările noastre. În cadrul Sezonului, aceste
    relații se traduc prin colaborări excepționale între operatori culturali,
    economici și academici, instituții și asociații din România și Franța care,
    împreună, au inițiat sute de proiecte pentru a fi derulate timp de opt luni.


    Informații
    suplimentare



    Sezonul
    România-Franța 2019 este organizat de următoarele instituții:


    Din partea
    României: Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului,
    Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Apărării Naționale,
    Ministerul Turismului, Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Educației,
    Ministerul Economiei, Ministerul pentru Mediul de Afaceri și Antreprenoriat,
    Ambasada României la Paris și Institutul Cultural Român.

    Comisar
    general: Andrei Țărnea


    Din partea
    Franței: Institutul Francez cu sprijinul Ministerului pentru Europa și Afaceri
    Externe, Ministerului Culturii, Ministerului Economiei și Finanțelor,
    Ministerului Educației Naționale, Ministerului pentru Învățământ Superior,
    Cercetare și Inovare, Ministerului Tranziției Ecologice și Solidarității,
    Ministerului Sportului, al Ambasadei Franței la București, al rețelei
    filialelor Institutului Francez din România și al Alianțelor franceze.


    Comisar
    general: Jean-Jacques Garnier


    Mai multe
    informații se regăsesc pe cele două site-uri: www.sezonulromaniafranta.ro și www.saisonfranceroumanie.com.

  • Französisch-rumänische Kultursaison 2019: Schnittpunkte beider Kulturen in Frankreich vorgestellt

    Französisch-rumänische Kultursaison 2019: Schnittpunkte beider Kulturen in Frankreich vorgestellt

    410 Kulturveranstaltungen, 84 Städte in Frankreich und 36 in Rumänien sind Teil dieses Projekts kultureller Diplomatie: die Saison Rumänien-Frankreich. Den vorwiegenden Teil der Projekte bilden die Kulturveranstaltungen, die die Bühnenkunst, die bildende Kunst, die zeitgenössische Kunst sowie das kulturelle Erbe beider Staaten in den Vordergrund bringen. Teil der sogenannten kulturellen Saison sind aber auch Tagungen, Debatten und weitere Formen der zeitgenössischen Kultur im Bereich der kreativen Industrie. Einzelheiten zum Projekt haben wir vom Koordinator Andrei Ţărnea erhalten:



    Was wir mit der kulturellen Saison erreichen möchten, ist, zum einen den sozialen Dialog wiederaufzunehmen. In diesem Fall sprechen wir nicht von Kultur als Produkt, sondern als gesellschaftliches Phänomen, als Phänomen, das eine Gesellschaft definiert, egal ob wir von der rumänischen, französischen Gesellschaft oder sogar vom Schnittpunkt zwischen den beiden Kulturen sprechen. Damit meine ich die Kultur des Exils, die Kultur der Wahlheimat, die in diesem Fall eine Einbahnstra‎ße ist, also von Rumänien nach Frankreich. Dies weil wir leider vergessen, wie wertvoll die französische Präsenz in Rumänien ist und wie stark die französische Kultur die rumänische Kultur geprägt hat. Aus dieser Sicht sollen wir einen Blick auf die Geschichte der gemeinsamen Ideen und Werte werfen.“




    Im Mittelpunkt der rumänisch-französischen kulturellen Saison steht die zeitgenössische Kunst. Der rumänische Künstler Mircea Cantor war mit seiner Ausstellung in Paris, Der Bildjäger“, in der Fachpresse sehr präsent. In seiner Ausstellung mischt der bildende Künstler die Electrofolk-Songs und die Graphik der Videospiele der achtziger Jahre. Auch das Kulturerbe Rumäniens erfreut sich eines gro‎ßen Erfolgs in einer der grö‎ßten französischen Städte. Andrei Ţărnea kommt erneut zu Wort mit Einzelheiten:



    In Lyon haben wir eine Ausstellung organisiert, die einen Überblick über einige Jahrhunderte rumänischer Ikonographie gibt. Der Fokus liegt auf dem nachbyzantinischen Einfluss, der sich in den einheimischen Ikonen merken lässt, egal ob sie auf Glas oder auf Holz, wie in den rumänischen Bauernhäusern, gemalt sind. Es handelt sich um einen Treffpunkt zwischen dem östlichen und dem westlichen Stil bzw. zwischen dem griechischen und slawischen Kunststil und der westlichen Kunst, die über Siebenbürgen, Polen oder Italien nach Rumänien gekommen ist. Natürlich sind auch die spezifischen Merkmale der Walachei sichtbar. Das letzte gro‎ße Event der Saison Rumänien-Frankreich soll im berühmten Museum Louvre stattfinden. Es handelt sich um eine Ausstellung, die sich über einen Zeitraum von vier Monaten erstreckt und die nachbyzantinische Kunst Rumäniens in die Aufmerksamkeit bringt.“




    Die acht Veranstaltungen, die Teil der kulturellen Saison sind, kommen am 14. Juli zu Ende. Die kulturelle Saison könnte den Ausgangspunkt für eine nachhaltige Zusammenarbeit zwischen Organisationen, Kulturverbänden, Künstlern und Autoren aus den beiden Ländern darstellen.