Radio România Internațional

Tag: andreu

  • Cari candideadzâ la prezidenţiali?

    Cari candideadzâ la prezidenţiali?

    Candidatulu a Partidlui Suțial-Dimucrat, Marcel Ciolacu, ș-ațelu a Partidlui Naționalu Liberalu, Nicolae Ciucă, la potisea di prezidentu ali Românie s-poati sâ s-alumtâ la alidzerli prezidențiali ditu soni, ditu meslu andreu di estanu – aspunu rezultatili a unlui sondaj CURS, adratu tu kirolu 6-22 di agustu. Pi protlu locu tu mirakea a electoratlui ti scrutinlu prezidențialu easti candidatlu PSD, cu 32%, dapoia, alargu, ațelu di la PNL, cu 19%. Aestu easti talonat, cu 15 proțenti, di Mircea Geoană, secretarlu gheneralu adjunctu di tora ali NATO, ți va s-candideadzâ ca independentu, ș-di naționalistul George Simion, liderlu ali formațiuni AUR, ți va s-aibâ 14% ditu sufragii. Ațeali dauâ doamni ți ș-aspusirâ, pânâ tora, mirakea, ta s-antreacâ ti nai ma marea potisi tu cratu suntu… Elena Lasconi, ditu partea ali Suțatâ Ndreapta faptâ Unâ – 11%, ș-ațea ti cari s-feați multâ lafi, Diana Șoșoacă (partia SOS România) – 5%.
    S-aduțemu aminti că alidzerli prezidențiali ditu România va s-facâ tu dzuua di 24 di brumaru (protlu turu) ș-tu 8 di andreu (doilu turu). Eali va s-facâ tu idyul kiro cu ațeali ti Parlamentul național, minduiti ti 1 di andreu, tamamu di Dzuua Naționalâ ali vâsilie. Ti parlamentari, campania electoralâ va s-ahurheascâ tu 1 di brumaru ș-va s-bitiseascâ tahinima a dzuuâllei di 30 di brumaru. Tu vâsilie, româñilli va s-poatâ sâ-și da psiflu tu 1 di andreu, di la sâhatea 7:00-21:00, iara tu diasporâ, psifisirea va s-ahurheascâ tu 30 di brumaru, tu sâhatea 7:00 localâ ş-va s-bitiseascâ tu 1 di andreu, tu oara 21:00 localâ.
    Pânâ atumțea, uidisitu cu sondajlu CURS faptu tu kirolu 6-22 di agustu, protili dauâ partii tu vrearea a alegătorlor au ma multi proțenti di candidațlli a loru la prezidențiali: dirmi, PSD ari 34% ditu psifuri, iara PNL – 24%. Pisti praglu electoralu easti ș-AUR – cu 14%, Suțata Ndrepta faptâ Unâ – 12%, SOS România – 5% și UDMR – 5%. Ma s-nu s-alâxeascâ țiva pânâ di iarnâ, românii pot s-hibâ cumândârsiț di idyili dauâ partii ți adarâ suțata la puteari di tora – Suțialu-Dimocratu și Liberalu – ți s-hârseaști, ș-tu oara aesta, di unâ andrupari susto tu Parlamentul di București. Iara, la livelu a personalitățloru, sțena politicâ ndophi poati s-hibâ ursitâ/stâpuitâ di misu-idyili prosupi ți u cumândârsescu ș-tora. Mași că, ma s-amintâ prezidențialili, Marcel Ciolacu, ți easti tora protu-ministru, va s-agiungâ protlu capu di statu suțial-dimucratu ditu aesțâ 20 añi ditu soni. Iara, ma s-iasâ, Nicolae Ciucă, caplu a Senatlui di tora, va s-hibâ tutu ditu partea a liberaliloru, cata cumu easti ș-prezidentul di tora – Klaus Iohannis. Cu alti zboarâ, ti dauli partii scupolu easti mari!
    Tu soni, s-aduțemu aminti că, estanu, România andreadzi ti prota oarâ tu idyiul kiro tuti ațeali patru turlii di alidzeri. Ș-alidzerli locali ș-evroparlamentari ți s-feațirâ tu meslu cirișaru, s-feațirâ tutu deadunu.

    Autor: Roxana Vasile
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Revoluţia ahurhi Timişoara

    Revoluţia ahurhi Timişoara

    Pi 16 di andreu 1989, tentativa di avinari dit baserică a unui pastor reformat di orighini maghiară declanşa, Timişoara manifestaţii di andrupari ti loara silă si agiumsiră s-hibă ună minari di contestari a regimlui comunistu. Pastorlu Laszlo Tokes eara, di ma multi stămâni, sum presiunea a Securitatil’ei româna după ti avea faptă, la televiziunea maghiară, comentarii crititi contra a dictatorlui Nicolae Ceauşescu.


    Manifestaţiili di solidaritati ahurhiră pi 15 di andreu, a deapoa pi 17 di andreu, pi geadeili di Timişoara işiră blindatili a ascheril’ei ti avea cumandu s-amină tufechi tru bănătorl’I cari muta cap contra a condiţiilor di bană băgati di regimlu Ceauşescu iara, tru bitisită contra a comunismului. Mulţă aschirladz nu vrură s-execută cumandul şi featiră sutată cu manifestanţăl’i ama, tru patru dzali di insurecţie, fură vatâmat aproapea 100 di oamin’i şi alti n’il’I fură pliguiti.



    Aestă traghedie u spusi ahurhita ti cădearea a regimlui al Ceauşescu. Prin volea şi cu agiutorlu a majoritatil’ei dit arada a bănătorlor, pi 20 di andreu 1989, Timişoara agiumsi protlu căsăbă libir/ vlihur di comunismu tru România. Di atumtea, s-ndreg manifestări comemorativi, la cari va s-l’ia parti, anlu aestu şi prezidentul aleptu ali Românie, Klaus Iohannis. Pi 17 di andreu, va s-ţănă dzuuă di jali ti memoria a victimilor dit revoluţia română.


    Dupu 25 di an’i di la cădearea a comunismului tru văsilia a lor, român’il’i spun, tru majoritati, că, ma s-avea posibilitatea s-aleagă anamisa di democraţie şi comunismu, vrea s-aleagă prota variantă. Asi cum spuni un sondaj INSCOP Research, anamisa di prezidenţăl’i di dupu andreu “89, atel tră cari român’il’i spun că feati nai cama multi lucri buni ti văsilie easti Traian Băsescu, cari s-bitiseasti doilu mandat tu 21 di andreu. Opţiunea nai ma vărtoasă tră democraţie s-veadi tru categoria 31-50 di ani, (85%).



    Di furn’ia că, acă fură multi griutăţ sutiali tru perioada di tranziţie şi di furn’ia a născăntor niandridzeri a regimlui democratic, marea majoritati a român’ilor u ambărtitară democraţia, reprezintă, tru termen’i istorit, nai ma marli amintaticu tra naţiunea română, un ti fu amintat tru aestu cirec di secol di libertati, spun sociologil’i. Barometrul tră România fu adrat di INSCOP Research la cumanda a jurnalui Adevărul, tru perioada 27 di brumar – 2 di andreu, pe un eşantion di 1.076 di oamin’i şi easti reprezentativ tra populaţia majoră ali României. Alathusea maximă străxită a datilor easti di plus/minus 3%.



    Armanipsearea: Tascu Lala