Radio România Internațional

Tag: Andrew Noble

  • Nachrichten 14.06.2023

    18 Kandidaten, die für die neue Regierung unter der Leitung des designierten Premierministers Marcel Ciolacu, vorgeschlagen sind, werden vor den Fachausschüssen der beiden Parlamentskammern zu ihren Zielen gehört. Einige davon waren auch bis dato Minister und dürfen ihre bisherigen Ämter behalten. Die vom designierten Premierminister vorgeschlagene Liste enthält jedoch nur Mitglieder der Sozialdemokratischen Partei und der Nationalliberalen Partei – von dem Demokratischen Verband der ethnischen Ungarn, der in der vorherigen Koalition ein Juniormitglied war, ist niemand mehr in der Regierung. 
Die vom Sozialdemokraten Marcel Ciolacu vorgeschlagene Regierung will die Frage der Sonderrenten lösen, die von einem gro‎ßen Teil der Gesellschaft abgelehnt werden, das neue einheitliche Entgeltgesetz verabschieden und den Teuerungn eienn Rigeel vorschiebenen. Die neue Regierung könnte am Donnerstag in der Plenarsitzung des Parlaments vereidigt werden. Der liberale Premierminister Nicolae Ciuca war letzte Woche zurückgetreten ist, um Platz für seinen Koalitionspartner, den Sozialdemokraten Marcel Ciolacu, zu schaffen. Darauf hatten siuch die beiden Parteien im November 2021 geeinigt.


    Die Zahl der in Rumänien neu gegründeten Unternehmen mit ausländischem Kapital ist in den ersten vier Monaten des Jahres um 4,6 % im Vergleich zum selben Zeitraum des Jahres 2022 gestiegen, so die vom Nationalen Handelsregister zentralisierten Daten. Die Zahl entspricht etwa 2.300 neuen Unternehmen mit einem Gesamtstammkapital von etwa 8,5 Millionen Dollar. Nach Angaben des Nationalen Handelsregisters gab es Ende April 2023 in Rumänien über 246 Tausend Unternehmen mit ausländischer Beteiligung, mit einem Stammkapital von etwa 68 Milliarden Dollar. Die grö‎ßte Anzahl von Unternehmen mit ausländischer Beteiligung besitzen Investoren aus Italien, aber die stärksten Investoren nach Stammkapital sind niederländische Unternehmen.



    Rumänien ist ein wichtiger Verbündeter und strategischer Partner des Vereinigten Königreichs, und was es tut, um der Ukraine zu helfen, ihre volle Souveränität wiederzuerlangen und ihre volle territoriale Unabhängigkeit zu genie‎ßen, steht ganz oben im Ranking des Beitrags der Verbündeten. Das sagte der Botschafter des Vereinigten Königreichs Gro‎ßbritanniens und Nordirlands Andrew Noble in Bukarest. Er besuchte eine Ausstellung, auf der sich rund 35 britische Unternehmen aus den Bereichen Verteidigung und Sicherheit vorstellen. Das Vereinigte Königreich ist nach den USA der weltweit zweitgrö‎ßte Exporteur von Verteidigungsgütern, mit einem Umsatz von fast 23 Milliarden Pfund im Jahr 2022.


    Das Europäische Parlament stimmt über das erste Gesetz zur Künstlichen Intelligenz ab, nachdem der Entwurf am Dienstag im Plenum in Stra‎ßburg debattiert wurde. Die Abgeordneten betonten vor allem, dass künstliche Intelligenz nicht gegen Menschen eingesetzt werden darf und die Menschenrechte sowie die europäischen Werte respektieren muss. Das neue Gesetz wurde durch Änderungsanträge in dem Sinne aufgebaut und verbessert, dass die Bürger geschützt werden und gleichzeitig Forschern und Geschäftsleuten die Möglichkeit gegeben wird, sich mit künstlicher Intelligenz zu befassen und in diesen Bereich zu investieren, ohne zusätzlichen Belastungen ausgesetzt zu werden, die sie an der Entwicklung dieser Struktur zum Nutzen der Gesellschaft hindern würden.


    Die USA haben eine zusätzliche Militärhilfe in Höhe von 325 Millionen Dollar für die Ukraine angekündigt, die insbesondere der Stärkung der Luftverteidigung gegen Russland dienen soll. Nach Angaben des Pentagons handelt es sich dabei vor allem um Luftverteidigungsausrüstung, Munition und Fahrzeuge. Die neue Hilfe erfolgt wärhend der ukrainischen Gegenoffensive gegen die russischen Streitkräfte im Osten und Süden des Landes. Am Freitag kündigte Washington Militärhilfe in Höhe von rund 2 Mrd. USD an, vor allem für Luftverteidigungsausrüstungen, und zwar in Form verschiedener Aufträge an die Rüstungsindustrie. Die Vereinigten Staaten sind der grö‎ßte Geber der Ukraine. Seit dem Beginn der russischen Invasion am 24. Februar 2022 haben sie Waffen im Wert von 39,7 Milliarden Dollar an Kiew geliefert oder zugesagt.


    Der technische Stab der rumänischen Rugby-Nationalmannschaft hat einen erweiterten Kader von 50 Spielern für die im Herbst in Frankreich stattfindende Weltmeisterschaft angekündigt. Von den 50 Sportlern spielen 35 in Rumänien und 15 im Ausland, die meisten davon in Frankreich. Die Rugby-Weltmeisterschaft wird zwischen dem 8. September und dem 28. Oktober ausgetragen. Die “Eichen”, so nach dem Logo des Verbands benannt, spielen in der Gruppe B. Das erste Spiel bestreiten sie am 9. September gegen Irland, am 17. September treffen sie auf den Weltmeister Südafrika, am 30. September auf Schottland und am 8. Oktober auf Tonga. Bis dahin bestreitet Rumänien drei Testspiele, alle im August, gegen die USA, Georgien und Italien.


  • Regina Elisabeta a II-a, omagiată la Viscri

    Regina Elisabeta a II-a, omagiată la Viscri

    La
    lumina lumânărilor ne găsim, astăzi, într-un sat în inima Transilvaniei, ca să
    reflectăm asupra vieţii Reginei Elisabeta a II-a    , a declarat, duminică seara,
    cu o zi înaintea Funeraliilor de Stat ale fostei suverane britanice,
    ambasadorul Marii Britanii, Andrew Noble, la Casa Albastră din Viscri, a
    fostului prinţ Charles de Wales.


    Regina
    a fost o prezenţă globală timp de 70 de ani. Chiar dacă Regina nu a vizitat
    România niciodată, vă pot spune că Regina a ştiut foarte bine cum s-a dezvoltat
    România în aceşti 32 de ani de libertate. Am discutat cu Regina despre România
    şi pentru că este un loc foarte important pentru Regele Charles.Această casă simplă este o mică dovadă
    a legăturii între familiile noastre regale şi între popoarele şi ţările noastre,
    şi în viitor va juca un rol important, ca să amintească despre ceea ce ne
    uneşte,     a declarat excelenţa sa Andrew Noble.


    Este un moment deosebit de
    trist pentru populaţia Regatului Unit, pentru populaţia ţărilor în care regina
    a fost şi şef de stat, în ţările Commonwealth şi în celelalte ţări unde nu am
    aşteptat ca să aibă acest impact imens. Ne gândim la serviciul pe care l-a
    făcut pentru noi toţi, pentru datoria pe care am simţit-o faţă de noi, oamenii
    normali, oamenii simpli şi nu cred că această amintire va dispărea repede, mai
    ales în această grădină, în această casă vom simţi prezenţa Reginei Elisabeta a
    II-a şi mai ales prezenţa Regelui Charles al III-lea    , a apreciat ambasadorul.


    De când a fost în Transilvania pentru prima dată, în 1997, prinţul Charles,
    acum rege al Marii Britanii, a vizitat în fiecare an regiunea, presărată cu
    clădiri medievale. La sfârşitul secolului al XX-lea, descendenţii coloniştilor
    saşi aduşi aici în secolul al XII-lea de regii Ungariei pentru a opri invaziile
    mongole şi otomane au emigrat în masă din Transilvania în Germania, lăsând în
    urmă sute de biserici fortificate şi case medievale.

    Fostul prinț Charles a contribuit la conservarea acestor clădiri,
    implicându-se în acelaşi timp în documentarea şi conservarea florei sălbatice
    din Transilvania, unică în Europa.     Prin
    intermediul propriei fundaţii şi prin patronajul şi colaborarea cu alte
    organizaţii, sute de meşteşugari au fost pregătiți pentru a menţine în viaţă
    meşteşugurile tradiţionale din zonă, actualul monarh britanic lansând, de
    asemenea, iniţiative de sprijinire a fermierilor şi crescătorilor de animale
    din regiune, dar şi a copiilor orfani din diferite zone ale României.

    Legătura
    dintre regii României și cei ai Marii Britanii este una specială – bunica
    fostei Regine Maria a României a fost Regina Victoria a Marii Britanii, Mihai
    I, fostul suveran al României, dispărut în 2017, fiind văr de gradul al treilea
    cu regina Elisabeta a II-a și văr, de asemenea, cu     prințul consort Philip.


  • La Reine Élisabeth II, honorée à Viscri

    La Reine Élisabeth II, honorée à Viscri


    « Aujourdhui, dans un village au cœur de la Transylvanie, nous nous retrouvons à la lueur des bougies pour réfléchir sur la vie de la Reine Élisabeth II », a déclaré dimanche soir, un jour avant les funérailles nationales de lancienne souveraine britannique lambassadeur de Grande-Bretagne, Andrew Noble, à Viscri, devant la Maison Bleue, qui appartient au Roi Charles III.



    « La Reine a été une présence mondiale pendant 70 ans. Même si elle na jamais visité la Roumanie, je peux vous dire que la Reine savait très bien comment la Roumanie sest développée pendant ces 32 ans de liberté. Jai discuté avec elle de la Roumanie parce que cest un endroit très important pour le Roi Charles. Cette maison simple est un petit témoignage de la connexion entre nos familles royales et entre nos peuples, ainsi quentre nos pays. De plus, à lavenir, elle jouera un rôle important, car elle nous rappellera ce qui nous unit », a déclaré son excellence Andrew Noble.



    « Cest un moment extrêmement triste pour la population du Royaume-Uni, pour la population des pays où la Reine a été également chef dÉtat, dans les pays du Commonwealth et dans dautres pays où nous ne nous attendions pas à un impact si important. On pense au service quelle a rendu à nous tous, au devoir quelle ressentait pour nous, les gens simples. Je ne pense pas que ce souvenir seffacera vite, surtout dans ce jardin, dans cette maison où lon ressentira la présence de la Reine Élizabeth II et surtout la présence du Roi Charles III », a encore dit lambassadeur.



    Depuis sa première visite en Transylvanie, en 1997, le prince Charles, aujourdhui Roi de Grande-Bretagne, visite chaque année la région, qui abonde en édifices médiévaux. À la fin du XXe siècle, les descendants des colons saxons, amenés ici au XIIe siècle par les rois de Hongrie pour arrêter les invasions mongoles et ottomanes, ont émigré en masse de Transylvanie vers lAllemagne, laissant derrière eux des centaines déglises fortifiées et de maisons médiévales.



    Le Roi Charles a contribué à la préservation de ces édifices, tout en simpliquant dans la documentation et la préservation de la flore sauvage de Transylvanie, unique en Europe. Grâce à sa propre fondation, au mécénat et à la collaboration avec dautres organisations, des centaines dartisans ont été formés pour conserver lartisanat traditionnel de la région. Lactuel monarque britannique a lancé aussi des initiatives pour soutenir les agriculteurs et les fermiers de la région. Il a soutenu aussi les enfants orphelins de différentes régions de Roumanie.



    Entre les rois de Roumanie et de Grande-Bretagne il y a une connexion spéciale, car la Reine Victoria de Grande-Bretagne était la grand-mère de lancienne Reine de Roumanie, Marie. Par conséquent, le roi Michel I, lancien souverain de Roumanie, décédé en 2017, était cousin au troisième degré de la Reine Élizabeth II et du prince Philip.


    (Corina Cristea)




  • Jurnal românesc – 18.06.2021

    Jurnal românesc – 18.06.2021

    Drepturile celor
    150.000 de români care lucrează ca şoferi de camioane pe şoselele din Europa
    trebuie să fie respectate în condiţiile impuse de legislaţia naţională,     a
    afirmat ministrul Muncii, Raluca Turcan, care s-a aflat într-o vizită de două
    zile la Bruxelles. Aceasta a discutat cu comisarul european pentru
    Transporturi, Adina Vălean, despre protejarea şoferilor români care doresc să
    lucreze în străinătate, atât în ceea ce priveşte condiţiile de angajare, cât şi
    creşterea siguranţei acestora. Turcan a subliniat că firmele de transport
    trebuie să le asigure condiţii de salarizare transparentă, corectă şi în acord
    cu cele de pe piaţa europeană cunoscut fiind faptul că, de multe ori, există
    diferenţe în cazul angajaţilor din estul Europei. Nu există toleranţă faţă de munca la negru
    şi nici faţă de discriminare’, a afirmat ministrul muncii.

    La rândul său,
    Adina Vălean a spus că autorităţile europene fac toate eforturile pentru a
    dezvolta rapid parcări sigure pentru şoferii de tir, în condiţiile în care, la
    nivelul UE, lipsesc în jur de 100.000 de locuri unde şoferii pot parca în
    siguranţă peste noapte. Discuţia are loc în contextul în care, recent, un şofer
    român de automarfar a fost ucis şi un altul rănit după ce au fost atacaţi de
    hoţi în parcări din Franţa.




    Aproape un milion de români au ales să
    trăiască în Regatul Unit, în ciuda Brexit-ului, a vremii şi a absenţei micilor
    din bucătăria englezească,     a afirmat ambasadorul Marii Britanii la
    Bucureşti, Andrew Noble la recepţia de Ziua Reginei. Diplomatul a amintit că
    anul acesta se împlinesc 69 de ani de când Regina Elisabeta a II-a se află pe
    tronul Marii Britanii şi a subliniat prietenia dintre Regele Mihai şi Prinţul
    Philip, care a încetat din viaţă în luna aprilie.

    Prezent la eveniment,
    ministrul Apărării Nicolae Ciucă a punctat importanţa Parteneriatului strategic
    dintre Bucureşti şi Londra şi a menţionat, la rându-i, comunitatea românească
    din Regatul Unit care aduce o contribuţie valoroasă la dezvoltarea
    societăţii britanice. Suntem foarte interesaţi să consolidăm şi să
    valorificăm rolul pozitiv al acestora în interesul relaţiilor româno-britanice
    şi în egală măsură să le protejăm drepturile,     a transmis Nicolae Ciucă.

    Românii
    care au sosit pe teritoriul britanic până la data de 31 decembrie 2020 mai au
    timp până pe 30 iunie să solicite rezidenţa. Până la sfârşitul lunii martie,
    peste 850.000 de conaţionali au primit statutul de rezident sau de rezident
    temporar în Regatul Unit, conform datelor publicate de Ministerul de Interne
    britanic. Detalii despre procedura de înscriere EU Settlement Scheme destinată
    cetăţenilor europeni şi membrilor de familie ai acestora se găsesc pe site-ul
    guvernului britanic gov.uk.




    Preşedintele
    Republicii Moldova, Maia Sandu, a propus un proiect de lege care prevede
    scutirea de la plata mai multor taxe a cetăţenilor moldoveni din diaspora care
    decid să revină acasă şi să se restabilească în republică.     Conform proiectului
    legislativ, la revenirea în Republica
    Moldova persoanele care au locuit peste hotare cel puţin trei ani vor putea
    introduce fără taxe bunuri personale, obiecte de uz casnic, mobilă, echipamente
    şi câte un autovehicul per familie, cu condiţia ca bunurile să fie deţinute de
    cel puţin un an.

    Dar, de multe ori, revenirea este un proces complicat. O
    problemă care ne este semnalată de mulţi dintre cei care s-au întors în ţară
    sunt taxele mari pentru bunurile pe care le-au acumulat lucrând peste hotare şi
    pe care doresc să le aducă cu ei. Sperăm să obţinem sprijinul următorului
    Parlament pentru adoptarea acestui proiect de lege, iar pentru concetăţenii
    noştri sperăm să fie un argument în plus ca să revină acasă,     a declarat
    Maia Sandu. Peste 100.000 de cetăţeni moldoveni din străinătate s-au
    înregistrat online pentru a vota la alegerile parlamentare anticipate din 11
    iulie, cu 60.000 mai mulţi decât pentru scrutinul prezidenţial din noiembrie
    2020.




    Reprezentanța
    Institutului Cultural Român în Belgia lansează în această lună Galeria
    ICR Bruxelles, un proiect care va permite prezența operelor și a
    creatorilor acestora la sediul său din capitala informală a Europei.     Galeria va
    fi un loc destinat creaţiei contemporane româneşti și dialogului în plan
    cultural. Nou concept va include și o componentă fizică, iar programul galeriei
    va cuprinde expoziții, conferințe şi lansări de carte, ce vor avea loc simultan
    cu evenimente virtuale. Prima expoziție din cadrul noii galerii ICR Bruxelles
    are loc în perioada iunie – septembrie și va cuprinde lucrări din expoziția de
    artă vizuală intitulată Vibrații în 3D, a sculptorului Marian Sava.
    ICR Bruxelles transmite că această expoziție urmărește continuarea misiunii de
    promovare a artiștilor români în spațiul de referință și relansarea dialogului
    cu instituții culturale din Benelux. Instituţia precizează că urmărește
    includerea proiectului Galeria ICR Bruxelles în circuitul cultural
    al orașului.




  • Andrew Noble: Aproximativ un milion de români trăiesc în UK

    Andrew Noble: Aproximativ un milion de români trăiesc în UK

    Ambasadorul Marii Britanii, Andrew Noble, a afirmat, joi, la recepţia de Ziua Reginei, că aproximativ un milion de români au ales să trăiască în UK, în contextul Brexit-ului, a capriciilor vremii şi a diferenţelor culinare dintre cele două naţiuni.

    În ultimii doi ani de zile calitatea şi dimensiunea relaţiei bilaterale au crescut remarcabil. Am descoperit chiar că aproape un milion de români au ales să trăiască în Regatul Unit, în ciuda Brexit-ului, a vremii şi a absenţei micilor din bucătăria englezească, a afirmat acesta.

    Noble a amintit de implicarea misiunii britanice în susţinerea ONG-urilor române care se ocupă cu provocări sociale precum violenţa împotriva femeilor sau exploatarea sexuală a minorilor.

    Am sărbătorit în acest an aniversarea a 165 de ani de la dezrobirea romilor din România şi a 50 de ani de la declaraţia drepturilor romilor din 1971. Mai avem multe de făcut la nivel global, nu doar în România, pentru a obţine egalitatea adevărată, a adăugat el.

    Ambasadorul britanic a vorbit despre perspectivele prezentului, după ce Marea Britanie a ieşit din UE. Indiferent de sentimentele personale legate de Brexit, obiectivul actual este de a consolida relaţiile Regatului Unit la nivel global. Summitul G7 a demonstrat cum partenerii globali pot lucra împreună pentru a răspunde la provocări globale precum pandemia, consolidarea democraţiei şi a libertăţii presei.

    Nicolae Ciucă, ministrul apărării, a transmis, cu acest prilej, mesajul premierului Florin Cîţu. Guvernul României preţuieşte Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord ca pe un partener strategic puternic şi de încredere, a arătat acesta.

    A fost amintit Parteneriatul strategic România – Marea Britanie. Obiectivul nostru principal este să modernizăm şi să extindem cooperarea bilaterală şi în alte domenii – de la politica externă şi de securitate, apărare şi legături economice la cele culturale şi din domeniul educaţiei. Este o oportunitate de a reconfirma determinarea noastră pentru un parteneriat mai puternic, se precizează în mesajul transmis de Executivul român.

    Este menţionată şi comunitatea românească din Regatul Unit – aproape un milion, români care aduc o contribuţie valoroasă la dezvoltarea societăţii britanice.

    Suntem foarte interesaţi să consolidăm şi să valorificăm rolul pozitiv al acestora în interesul relaţiilor româno-britanice şi în egală măsură să le protejăm drepturile, a transmis Nicolae Ciucă.

    Potrivit ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Claudiu Năsui, Marea Britanie este un exemplu pe care trebuie să îl urmăm în ceea ce priveşte reformele pieţei libere, comerţului liber şi taxarea muncii.


    sursa: agerpres

  • 160 years since the abolition of Roma slavery in Romania

    160 years since the abolition of Roma slavery in Romania

    The Roma Education Fund, the Civic Platform Aresel, Roma Entrepreneurship Development Initiative – REDI and European Roma Institute for Arts and Culture – ERIAC organized the international conference titled From Slavery to Movement and Policies.
    The event brought together anti-discrimination activists, supporters of the equal rights movements and representatives of the media.

  • Jurnal Românesc – 24.02.2021

    Jurnal Românesc – 24.02.2021

    Ambasadorul României în Ucraina, Cristian Leon Țurcanu, s-a întâlnit cu Comisarul pentru Protecția Limbii de Stat, Taras Kremin, transmite Agenția BucPress, care preia o postare pe Facebook a reprezentanţei diplomatice a ţării noastre la Kiev. Potrivit acesteia, cei doi oficiali au avut “o discuție deschisă și pragmatică” privind modalitățile de asigurare a funcționării limbii de stat, precum și despre necesitatea conservării identității și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității românești din Ucraina. Ambasadorul României a evidențiat principiile, valorile și standardele europene în materie şi a oferit ca exemplu drepturile extinse de care se bucură etnicii ucraineni în România, atât în ceea ce privește cultura, educația și mass-media, cât și din punct de vedere politic. Reprezentanţii celor aproape 410.000 de români din statul vecin au deplâns faptul că unele Legi adoptate în ultimii doi ani de Rada Supremă de la Kiev conţin prevederi cu impact negativ asupra accesului la educaţie în limba maternă. De asemenea, Uniunea Europeană i-a solicitat Ucrainei să pună în aplicare recomandările Comisiei de la Veneția în această speţă și să le garanteze dreptul la educaţie în limba maternă membrilor minorităților naționale. Recent, şi preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, s-a pronunţat în favoarea unei legi care vizează soluționarea problemelor legate de identitatea minorităţilor naţionale şi de egalitatea în drepturi.



    Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a avut o întrevedere cu preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, în cadrul căreia a fost discutată şi situaţia vizelor de muncă pentru lucrătorii români în Regatul Unit. “Am abordat şi o problemă stringentă a comunităţii româneşti din Regatul Unit, pentru că este foarte clar că drepturile românilor trebuie protejate. Sunt convins că vom găsi cele mai bune variante pentru vizele de muncă ale lucrătorilor români”, a spus Ciolacu. Recent, guvernul de la Londra a aplicat o reducere de 55 de lire sterline a costului vizei de muncă pentru lucrătorii din 22 de state ale UE, semnatare ale Cartei Sociale Europene din 1961. România, Bulgaria, Estonia, Lituania şi Slovenia s-au alăturat grupului în 1996, atunci când această cartă a fost revizuită, însă Marea Britanie nu a ratificat noua variantă, astfel că reducerea valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale Cartei din 1961.



    Volumul “Capitolul lipsă — Dragoste și dramă în România interbelică” de Miriam Yahil-Wax a fost prezentat de reprezentanţa în Israel a Institutului Cultural Român în cadrul seriei “Cafeneaua online”. Evenimentul, desfăşurat în limba ebraică, a avut loc la 23 februarie pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv. Invitaţii directorului Institutului, Martin Salamon, au fost autoarea cărţii, criticul de film Dan Romașcanu, istoricul Raphael Vago şi omul de teatru Maya Levy-Yaron. Miriam Yahil-Wax este o figură cunoscută în lumea teatrală și culturală israeliană. Deţine un doctorat în teatrologie obținut la Universitatea Stanford, este dramaturg și autoare de proză și poezie, lector la Universitatea din Tel Aviv, regizor și director de repertoriu al câtorva dintre cele mai prestigioase teatre din Israel. Ediția originală a cărții “Capitolul lipsă – Dragoste și dramă în România interbelică” a fost declarată de ziarul Haaretz cea mai bună apariție editorială a lunii noiembrie 2017. Ulterior, volumul a fost tradus în limba engleză, iar în 2020 a apărut și versiunea în limba română. Înregistrarea “Cafenelei online” poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Tel Aviv.



    Institutul Cultural Român “Dimitrie Cantemir” din Istanbul prezintă online, pe 25 februarie, un material video despre influența otomană în viața culturală și socială din Țările Române, la sfârşitul secolului al 18-lea și în secolul al 19-lea. Filmul, realizat de istoricul și antropologul Adrian Majuru, director al Muzeului Municipiului București, prezintă evoluţia socială a bucureştenilor şi aduce în prim-plan oameni, locuri și spații din București, oraș care mai bine de un secol a balansat între Orient și Occident. Producţia a fost tradusă și subtitrată în limba turcă. Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și are scopul de a scoate în evidenţă influențele și legăturile istorice și culturale dintre România și Turcia. Filmul va putea fi urmărit pe pagina de Facebook și pe canalul YouTube ale ICR Istanbul.

  • Jurnal românesc – 17.02.2021

    Jurnal românesc – 17.02.2021

    Viceprim-ministrul
    Dan Barna s-a întâlnit cu ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew
    Noble, cu care a discutat despre scăderea costului vizelor de muncă pentru
    românii care vor dori să lucreze în Regatul Unit.

    Românii din Marea
    Britanie sunt, în acest moment, una dintre cele mai mari şi solide comunităţi
    din Regatul Unit. Ca procent din populaţia activă, ei sunt chiar mai importanţi,
    pentru că toţi sunt la vârsta la care pot munci. Şi o fac. În companiile din
    City-ul londonez, în sistemul de sănătate sau în servicii şi producţie pe
    întreg teritoriul britanic. Contribuţia pozitivă a românilor este evidentă şi
    adaugă la bunele noastre relaţii,     a scris Barna pe Facebook.

    Vicepremierul a stabilit cu diplomatul britanic să continue eforturile de
    găsire a unei soluţii pentru reducerea costului vizelor de muncă şi a arătat că
    relaţiile dintre Marea Britanie şi România au potenţial major de dezvoltare.
    Guvernul de la Londra a aplicat o reducere de 55 de lire sterline a costului
    vizei de muncă în baza Cartei Sociale Europene din 1961, la care Regatul Unit
    şi 22 de state membre ale UE sunt părţi. România, Bulgaria, Estonia, Lituania,
    şi Slovenia s-au alăturat ulterior grupului, atunci când această cartă a fost
    revizuită. Marea Britanie nu a ratificat, însă, noua variantă, astfel că
    reducerea valorii taxei s-a făcut exclusiv pentru grupul ţărilor semnatare ale
    Cartei din 1961. În prezent, costul vizei de muncă în Marea Britanie pentru
    români, bulgari, estonieni, lituanieni şi sloveni este de 244 de lire sterline.




    Ministrul slovac
    al Afacerilor Externe, Ivan Korčok, a transmis susţinerea Slovaciei pentru
    aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi la
    Spaţiul Schengen    . Am confirmat sprijinul slovac pentru accederea României
    în Spaţiul Schengen. Cred că trebuia să se întâmple deja şi (…) susţinem
    apartenenţa României în OECD,     a declarat acesta în timpul unei vizite la
    Bucureşti. Korčok a mulţumit pentru sprijinul acordat minorităţii slovace din
    România şi a apreciat că administraţia de la Bucureşti reprezintă un exemplu
    pozitiv pentru mulţi din această regiune în ceea ce priveşte promovarea
    identităţii culturale. Şeful diplomaţiei slovace a arătat că relaţiile
    bilaterale sunt excelente, iar România se bucură de o reputaţie foarte bună în
    Slovacia, deoarece trupele româneşti au contribuit la eliberarea teritoriului
    ţării în cel de-Al Doilea Război Mondial.

    La rândul său, ministrul de Externe
    român, Bogdan Aurescu, a arătat că discuţiile cu omologul slovac au vizat,
    printre altele, creşterea cooperării bilaterale în domeniul educaţiei, muncii,
    afacerilor sociale, afacerilor interne şi al apărării. Aurescu a afirmat că a
    constatat cu plăcere că protecţia acordată de România persoanelor aparţinând minorităţilor
    naţionale se reflectă în integrarea foarte bună a etnicilor slovaci în
    societatea românească şi a salutat integrarea foarte bună a românilor care
    trăiesc în Slovacia. Peste 7.400 de conaţionali trăiesc în Slovacia, potrivit
    Ambasadei României la Bratislava.




    Persoanelor care
    s-au aflat anterior în aşa-numitele zone speciale de risc -
    categoria 1, unde au fost depistate noi tulpini ale SARS-CoV-2, şi în
    zone speciale de risc – categoria 2, statele cu incidenţă ridicată
    a infectărilor, le este interzis accesul în Germania.     Ministerul de Externe de
    la Bucureşti transmite că România este inclusă în lista cu zone de
    risc – categoria 3. Intrarea pe teritoriul german este permisă doar
    cetăţenilor germani şi membrilor de familie ai acestora, persoanelor cu
    reşedinţă sau drept de şedere în acest stat, transportatorilor de mărfuri,
    personalului medical, celor care au un motiv umanitar sau medical urgent,
    angajaţilor organizaţiilor internaţionale, precum şi anumitor categorii de
    lucrători din domenii critice a căror listă este stabilită la nivelul
    administraţiilor de land. Categoriile menţionate trebuie să prezinte un test
    negativ pentru COVID-19, efectuat cu 48 de ore anterior sosirii, să completeze
    un formular online şi să efectueze o perioadă de carantină de 10 zile, care
    poate fi suspendată doar după obţinerea unui rezultat negativ al unui nou test
    prelevat începând cu a 5-a zi de la sosire.

    MAE român transmite că a întreprins
    o serie de demersuri pe lângă Berlin şi pe lângă Comisia Europeană, pentru
    identificarea unor soluţii care să permită remedierea blocajelor apărute la
    frontierele germane ca urmare a intrării în vigoare a noilor restricţii şi
    recomandă evitarea tranzitării Cehiei, în condiţiile în care pe teritoriul
    acestui stat s-au format cozi de mai mulţi kilometri la graniţa cu Germania.
    Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la Ambasada ţării noastre la
    Berlin, la Consulatele Generale la Bonn, Munchen şi Stuttgart, precum şi la
    Ambasada României la Praga. Datele de contact ale acestora se găsesc pe site-ul
    mae.ro şi pe paginile oficiale de Facebook.


  • Preşedinta Senatului, Anca Dragu, întrevedere cu E.S. Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii

    Preşedinta Senatului, Anca Dragu, întrevedere cu E.S. Andrew Noble, ambasadorul Marii Britanii

    Primirea de către doamna Anca Dana Dragu,
    președinta Senatului României, a E.S. domnul Andrew Noble, ambasadorul
    Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România


    Președinta Senatului, doamna Anca
    Dana Dragu, l-a primit, joi, 14 ianuarie 2021, pe E.S. domnul Andrew Noble,
    ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România, în
    cadrul unei vizite de prezentare.

    Discuțiile au avut ca temă colaborarea româno-britanică post Brexit, în plan
    politic, economic, financiar, social și cultural.


    În domeniul politic, părțile au convenit asupra necesității impulsionării
    dialogului, în special în planul cooperării parlamentare bilaterale. Președinta
    Senatului a arătat intenția domniei sale și a coaliției pe care o reprezintă de
    a impulsiona procesele de reformă care să contribuie la dezvoltare economică și
    la asigurarea unei creșteri economice sustenabile și incluzive bazate pe
    digitalizare și luând în considerare protejarea mediului înconjurător.


    De asemenea, domnia sa a arătat că dorește o creștere a relațiilor economice și
    comerciale cu Regatul Unit, a investițiilor reciproce, pentru a reflecta
    adevăratul potențial al celor două țări.

    Demnitarul român a apreciat totodată contribuția comunității române din Marea
    Britanie, la economiile celor două state și la creșterea și întărirea relației
    bilaterale, precum și nevoia de a proteja interesele cetățenilor români care
    muncesc în Marea Britanie.


    În cadrul dialogului au mai fost abordate teme ce țin de drepturile și
    libertățile minorităților, violența împotriva femeilor și a persoanelor
    vulnerabile, în general, traficul de persoane și rolul organizațiilor
    neguvernamentale din aceste domenii.

  • Jurnal românesc – 14.05.2020

    Jurnal românesc – 14.05.2020

    Ministrul
    Muncii, Violeta Alexandru, a declarat că este în continuare în dialog cu
    omologii din Uniunea Europeană şi că face tot ceea ce ţine de ea pentru ca
    munca românilor să fie respectată. Pe lângă faptul că sunt în dialog
    direct cu românii care merg la muncă în străinătate, în continuare sunt în
    dialog cu miniştrii Muncii din UE. Le telefonez, sunt curioasă, vreau să ştiu
    ce se întâmplă în alte ţări, vreau să ne coordonăm.(…) Fac tot ceea ce ţine
    de mine pentru ca munca românilor să fie respectată. Aşa fac şi pentru cei care
    muncesc în România, a spus ministrul. Ea a precizat că a avut o discuţie
    cu ministrul Muncii din Spania, Jose Luis Escriva, despre forma contractelor de
    muncă semnate de lucrătorii români. I-am transmis preocupările mele în
    ceea ce priveşte forma contractelor de muncă semnate de către lucrătorii
    sezonieri, implicit elementele conţinute, punând accent pe importanţa clauzelor
    privind perioada de preaviz, modalitatea de decontare a transportului
    dus-întors şi asigurarea medicală de care beneficiază
    cetăţenii români. Ne-am pus de acord de asemenea pentru continuarea discuţiilor
    pentru orice aspecte ar putea apărea in viitor şi care vor îmbunătăţi
    condiţiile de muncă ale cetăţenilor români, a afirmat Violeta Alexandru.
    Şefa de la Muncă a anunţat săptămâna aceasta că se va deplasa în Germania
    pentru a inspecta condiţiile în care lucrează muncitorii români şi că
    pregăteşte o discuţie şi cu Ministerul Muncii din Franţa.




    Ambasadorul
    Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a discutat la telefon cu profesorul
    Virgil Păunescu, directorul Centrului de Cercetări OncoGen, unde este în lucru
    un posibil vaccin anti-COVID-19. Diplomatul s-a declarat deschis să sprijine
    echipa românească să intre în contact cu cercetători britanici, astfel încât să
    împărtăşească experienţa acumulată. Ştim că drumul către un vaccin
    anti-COVID-19 este plin de provocări şi trebuie să fie un efort în condiţii de
    urgenţă, care să implice guverne, sectorul farmaceutic şi comunitatea oamenilor
    de ştiinţă din lumea întreagă, a spus ambasadorul. El a amintit că
    Guvernul britanic a donat 388 de milioane de lire sterline pentru vaccinuri,
    teste şi tratamente, iar Regatul Unit a fost una din gazdele conferinţei
    mondiale a donatorilor, din 4 mai, în urma căreia au fost strânse 6,5 miliarde
    de lire sterline. De asemenea, Andrew Noble a subliniat că România ar
    trebui să fie mândră că a produs un potenţial vaccin, care va contribui la o
    mai mare cunoaştere a virusului şi a apreciat că finanţarea adecvată
    pentru cercetarea în domeniul vaccinurilor şi împărtăşirea cunoştinţelor în
    domeniu sunt singurele elemente care pot învinge SARS-CoV2. Statele Unite,
    Israel, Germania, Marea Britanie şi China sunt doar câteva dintre statele care
    finanţează puternic dezvoltarea unui vaccin împotriva noului coronavirus. În
    Europa, o companie farmaceutică a anunţat că testele pe pacienţi umani au
    început în luna aprilie, dar că rezultate sunt aşteptate până în iulie.




    Ambasada
    României la Chișinău anunță că a început distribuirea către spitalele din
    Republica Moldova a materialelor, echipamentelor şi medicamentelor trimise de
    România pentru a sprijini lupta împotriva SARS-CoV2. Donaţia din partea ţării
    noastre, în valoare de 3,5 milioane de euro, conține materiale necesare
    spitalelor din stânga Prutului pentru următoarele două-trei luni, a declarat
    ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță. Într-un interviu pentru Radio
    Chișinău, diplomatul a precizat – Donația noastră de medicamente a fost
    una oportună și necesară pentru că ne-am uitat foarte atent în listele şi
    solicitările transmise de autoritățile Republicii Moldova, atât pe canale
    bilaterale, cât și internaționale, și am încercat să punem în cele 20 de
    camioane exact acele materiale care sunt vitale spitalelor din toate
    raioanele, a afirmat ambasadorul. El a apreciat că această criză sanitară
    poate fi depășită doar prin solidaritate și empatie. Daniel Ioniţă
    a amintit, totodată, de declaraţia premierului român Ludovic Orban prin care
    acesta a promis că România va suplimenta ajutorul pentru Republica Moldova
    atunci când acest lucru va fi considerat necesar.




    93
    de români au revenit în ţară din Malta cu o cursă aeriană specială operată de
    compania Tarom, transmite Ministerul de Externe. Acţiunea vine în continuarea
    demersurilor întreprinse de MAE şi ministerele Transporturilor şi Afacerilor
    Interne pentru facilitarea revenirii în ţară a românilor aflaţi în străinătate
    cu titlu temporar şi care au fost afectaţi de măsurile de restricţie impuse
    transportului aerian în contextul gestionării pandemiei de COVID-19. Ministerul
    de Externe reînnoieşte cu fermitate apelurile făcute privind evitarea oricăror
    călătorii externe neesenţiale, deoarece acestea pot antrena riscuri majore. De
    asemenea, MAE face apel la românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate
    să respecte cu stricteţe recomandările autorităţilor din aceste state şi
    subliniază că deplasările către România, pe de o parte, sunt afectate de
    restricţiile impuse de statele de tranzit, şi, pe de altă parte, pot constitui
    un factor suplimentar de propagare a infecţiei cu noul coronavirus.

  • Jurnal românesc – 02.03.2020

    Jurnal românesc – 02.03.2020

    Ambasadorul
    Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a declarat că sistemul de imigraţie
    pe bază de puncte ce va fi aplicat în Regatul Unit nu îi afectează pe românii
    şi pe restul cetăţenilor UE care s-au înregistrat pentru statutele de rezident
    sau pre-rezident, ci doar pe cei care doresc să se stabilească în Regat, anul
    viitor, când se încheie perioada de tranziţie post-Brexit. Majoritatea
    lucrătorilor cu calificare nu vor avea nicio dificultate privind acest sistem.
    Este mai împovărător decât libera circulaţie, dar Guvernul este clar în acest
    sens: libera circulaţie trebuie să se încheie. Aceasta este maniera prin care
    vor fi umplute goluri din economia noastră dar şi nevoile românilor care vor să
    trăiască şi să lucreze în Marea Britanie vor fi satisfăcute,     a afirmat
    diplomatul. În ceea ce-i priveşte pe studenţi, ambasadorul a indicat faptul că
    aceştia trebuie să aibă o ofertă din partea unei instituţii de învăţământ, să
    demonstreze că stăpânesc limba engleză şi că se pot întreţine în UK şi s-a
    declatrat încrezător că, în viitor, studenţii români nu vor întâmpina
    greutăţi. Potrivit unui document cadru elaborat de guvernul de la Londra,
    cetăţenii UE se vor putea stabili în Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021,
    dacă vor cumula minimum 70 de puncte, acordate pentru criterii precum
    calificarea în muncă, educaţie, un venit minim garantat şi existenţa unei
    oferte de muncă în UK. Până în prezent, aproape 500.000 de români au depus,
    cereri pentru a obţine noile statute de rezident în Marea Britanie.




    Cineastul Cristi
    Puiu a fost distins cu premiul pentru cel mai bun regizor al secţiunii
    competiţionale Encounters a celei de-a 70-a ediţii a Festivalului
    Internaţional de Film de la Berlin. Românul a fost recompensat pentru pelicula
    Malmkrog, o coproducție România, Serbia, Elveția, Suedia, Bosnia și
    Macedonia de Nord, care a concurat alături de alte 14 producţii
    cinematografice. Este pentru a doua oară când juriul de la Berlin îi acordă
    regizorului român recunoaşterea internaţională după Ursul de Aur cucerit în
    2004 pentru scurtmetrajul Un cartuş de kent şi un pachet de cafea. România a
    mai fost reprezentată la Berlinale 2020 de regizorul Radu Jude cu producţiile
    Tipografic majuscul şi Ieşirea trenurilor din gară,
    ambele în secţiunea Forum, şi cu proiectul de lungmetraj
    Somnambulii, prezent la Berlinale Co-Production Market, una dintre
    cele mai importante pieţe de proiecte cinematografice din lume. Cinematografia
    românească a mai fost recompesată cu două statuete Ursul de Aur: în 2018,
    pentru lungmetrajul Nu mă atinge-mă, de Adina Pintilie şi în 2013,
    pentru filmul Poziția copilului, în regia lui Călin Peter Netzer. Ursul
    de Argint a fost câştigat, anul trecut, de pelicula Blue Boy,
    regizată de argentinianul Manuel Abramovich, cu românii Cătălin Cristuţiu -
    editor de film şi Bogdan Georgescu – producător creativ, şi în 2015 de filmul
    Aferim!, în regia Radu Jude.




    Deputatul Ovidiu
    Raeţchi a anunţat că a depus un proiect de lege pentru înfiinţarea
    Avocatului Diasporei în cadrul Avocatului Poporului. Parlamentarul
    a precizat că ideea i-a fost transmisă de românii din străinătate, care au
    posibilităţi reduse de a interacţiona cu administraţia din România. Peste
    6 milioane de români trăiesc în diaspora la ora actuală şi, în ciuda faptului
    că sunt cel mai mare contributor la bugetul României, din raţiuni birocratice
    şi administrative solicitările acestora sunt tergiversate sau ignorate, a
    declarat Raeţchi. Printre atribuţiile pe care Avocatul Diasporei ar
    urma să le aibă se numără verificarea celerităţii şi corectitudii procedurilor
    administrative dezvoltate de instituţiile publice române şi reprezentanţele
    statului român din străinătate, raportarea abuzurilor comise de instituţiile
    publice administrative şi diplomatice sau luarea de măsuri necesare pentru a
    corecta ineficienţa şi întârzierile din instituţiile administrative şi
    consulare. Ovidiu Raeţchi a indicat că, în prezent, eventualele abuzuri ale
    reprezentanţelor diplomatice româneşti sunt verificate tot de Ministerul de
    Externe.




    Operatorii din
    Spaţiul Economic European oferă, prin intermediul reţelei Eures România, 685 de
    locuri de muncă. Cele mai multe job-uri pentru români sunt disponibile în
    Spania – 550, unde sunt căutaţi muncitori în agricultură. Norvegia pune la
    dispoziţie 43 de posturi de bucătar, farmacist, instalator, mecanic, tinichigiu
    şi vopsitor auto, iar Germania, 39 locuri de muncă pengru asistenţi
    stomatologie, cameriste şi mecanici de
    locomotivă. Anunţul mai cuprinde 31 de posturi în Olanda pentru muncitori
    necalificaţi în grădinărit şi horticultură, 18 în Finlanda pentru croitori şi
    constructori şi 8 în Suedia pentru mecanici şi vopsitori auto. Cei interesaţi
    pot viziona oferta completă pe pagina de internet www.eures.anofm.ro sau se pot
    prezenta la sediul agenţiei judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din zona
    de reşedinţă, unde pot fi îndrumaţi de consilierul Eures.

  • Jurnal românesc – 03.02.2020

    Jurnal românesc – 03.02.2020

    Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că eliminarea vizelor pentru Statele Unite ale Americii reprezintă, pe lângă intrarea României în Spaţiul Schengen, un obiectiv pe care ministerul îl urmăreşte “constant”. “Lucrurile sunt, cumva în alt registru decât cel care se referă la Schengen. Este vorba despre o legislaţie americană care prevede un prag de 3% pentru rata de refuz a vizelor, care este generat de o serie de factori, dar care în momentul de faţă se află la 9,11%. Trebuie să ajungem la 3% ca să poată, conform legislaţiei americane, fi luată o decizie cu privire la accederea României în Programul Visa Waiver”, a afirmat Aurescu. El a amintit că, în 2009, rata de refuz era de 26% şi a punctat faptul că România se află într-o “progresie constantă spre acest obiectiv”. Şeful diplomaţiei române a anunţat că, în perioada următoare, va fi declanşată o campanie de informare a cetăţenilor cu privire la condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a obţine, fără probleme, o viză. Totodată, Aurescu a precizat că a discutat cu partea americană despre o iniţiativă legislativă care propune o excepţie de la pragul de 3% pentru statele aliate care îşi îndeplinesc angajamentele, între care alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, şi că secretarul de stat american Mike Pompeo i-a promis că va urmări acest subiect.



    Ultramaratonistul Tiberiu Uşeriu se afla luni dimineaţă pe poziţia secundă a competiţiei Yukon Arctic Ultra 2020, care se desfăşoară în nord-vestul Canadei. Sportivul a străbătut deja 277 de kilometri din cei 490 ai cursei şi şi-a depăşit performanţa de anul trecut, când a fost nevoit să abandoneze după ce a suferit degerături la picioare. Organizatorii concursului transmit că temperaturile au scăzut până la -40 de grade Celsius, iar sportivii înaintează greu prin nămeţi, în condiţiile în care trag după ei sănii de 30 de kilograme. Tiberiu Uşeriu, în vârstă de 45 de ani, este de trei ori consecutiv câştigător al ultramaratonului 6633 Arctic Ultra, desfăşurat în zona Cercului Polar. Românul participă la competiţie pentru a promova traseul Via Transilvanica, drumul care uneşte România pe o distanţă de 1.000 de km de la sud-vest la nord-est. El speră că, atunci când amenajarea acestuia va fi gata, traseul să gazduiască la rându-i un concurs de anduranţă.



    Ambasadorul britanic la Bucureşti, Andrew Noble, apreciază că Marea Britanie şi România vor folosi Brexit-ul drept “un nou început” pentru a construi o relaţie şi mai strânsă. Diplomatul a dat asigurări că foarte puţine lucruri se vor schimba în 2020. “În 99% din cazuri Marea Britanie şi Uniunea Europeană vor continua să lucreze împreună în aceeaşi manieră anul acesta datorită perioadei de tranziţie care se va încheia numai la sfârşitul anului, la 31 decembrie 2020”, a declarat ambasadorul. Acesta a subliniat faptul că cetăţenii români vor continua să călătorească şi să studieze în Marea Britanie, sau să se angajeze în schimburi comerciale cu Marea Britanie în aceleaşi condiţii ca înainte de Brexit. Totodată, i-a încurajat pe românii rezidenţi în Regatul Unit să se înregistreze până la sfârşitul acestui an pentru acordarea statutelor de “settled” sau “presettled”, deoarece atât timp cât aceştia îşi păstrează statutul legal de rezidenţă, drepturile nu le vor fi afectate. “În Marea Britanie avem aproape jumătate de milion de români. Ei sunt o parte esenţială a vieţii noastre economice şi sociale, fiind prezenţi în toate sectoarele economice inclusiv în universităţi, spitale şi companii. Aproximativ 10.000 de studenţi români învaţă în Marea Britanie dar şi cetăţenii britanici, deşi în număr mai mic, contribuie semnificativ la viaţa românească”, a mai spus diplomatul. Recent, ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a declarat că 437.000 de români s-au înscris, până la 31 decembrie 2019, pentru obţinerea noilor statute de rezidenţă.



    Documentarul “Acasă, My Home”, regizat de Radu Ciorniciuc, a câştigat Premiul special al juriului pentru cea mai bună imagine la Festivalul de Film Sundance, cel mai cunoscut festival de film independent din Statele Unite ale Americii, care a avut loc în perioada 23 ianuarie – 2 februarie. Pelicula a fost premiată pentru imaginea semnată de Radu Ciorniciuc împreună cu Mircea Topoleanu. Producţia spune povestea familiei Enache, care a trăit timp de 20 de ani în sălbăticia din Delta Văcărești până când locul a căpătat statutul de zonă protejată şi a devenit Parcul Natural Văcărești, primul parc natural urban din România. El urmăreşte tranziţia acesteia de la o viaţă în completă armonie cu natura la traiul plin de provocări din marea junglă urbană a capitalei României. “Acasă, My Home” a avut premiera internaţională în competiţia de film documentar a festivalului şi a fost unul dintre cele 12 titluri selectate pentru competiţia internaţională din peste 14.000 de filme din întreaga lume.

  • 200.000 de români, înregistrați pentru noul statut de rezistență

    200.000 de români, înregistrați pentru noul statut de rezistență

    Aproape 200.000 de români care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie s-au înregistrat pentru noul Statut de rezidenţă, a declarat în exclusivitate la Radio România, ambasadorul Regatului Unit la București, Andrew Noble. Diplomatul a mai afirmat că a fost respinsă solicitarea unui singur român din cauza trecutului său infracţional. Andrew Noble a explicat totodată că în cazul unui Brexit fără acord, românii care vin ca turişti în Marea Britanie, dar decid că vor să rămână, trebuie să depună o cerere de rezidenţă pentru trei ani.



    “Dacă soseşti în Marea Britanie până pe 31 decembrie 2020, la 00:00, ai dreptul ca cetăţean european să ceri, dacă vrei, noul Statut de rezidenţă. Dacă nu vă exista un acord cu Uniunea, atunci trebuie să ajungi în Marea Britanie şi să depui cererea până pe 1 noiembrie. Pentru cei care doar călătoresc în Marea Britanie, ţara noastră va fi în continuare foarte deschisă. Românii vor putea călătorii doar cu buletinul şi vor putea sta până la 90 de zile, într-o perioadă de 180 de zile, adică formula clasică internaţională”, a spus diplomatul britanic.



    Radio România Actualități/Carmen Gavrilă

  • Nachrichten 07.09.2019

    Nachrichten 07.09.2019


    Die rumänische Außenministerin Ramona-Nicole Mănescu ist am Freitag mit dem britischen Botschafter des Vereinigten Königreiches Großbritanniens und Nordirlands in Bukarest Andrew Noble zusammengekommen. Im Mittelpunkt der Gespäche stand die rumänisch-britische Zusammenarbeit auf dem Hintergrund des Austritts Großbritanniens aus der EU. Ramona Manescu bekräftigte das Interesse Rumäniens an einem geordneten Austritt des Vereinigten Königreiches und unterstrich die besondere Aufmerksamkeit, die Bukarest dem Schutz der Rechte der rumänischen Bürger in Großbritannien widmet. Über 140.000 Rumänen haben sich registriert, um den neuen Aufenthaltsstatus im Vereinigten Königreich zu erhalten. Das System ist geschaffen worden, um nach dem Brexit die Rechte der im Königreich ansässigen EU-Bürger zu gewährleisten, so die britische Botschaft in Bukarest. Nach neuesten Schätzungen leben in Großbritannien rund 500.000 Rumänen.




    In Bukarest findet am Samstag und Sonntag die Jahreskonferenz des rumänischen Weltrats zu Fragen der Auslandsrumänen statt. Die Kommission für die Gemeinschaften der Rumänen außerhalb der Landesgrenzen und der rumänische Weltrat haben am Samstag die Debatte Diaspora, die Rumänen aus den historischen Gemeinschaften und das Ziel der Wiedervereinigung organisiert. Ebenfalls in Bukarest findet bis Sonntag das Forum der Auslandsrumänen statt, an dem mehr als 120 Vertreter der rumänischen Diaspora sowie der historischen Gemeinden teilnehmen. Bisherige Diskussionsthemen waren Bildung, Finanzierungsmöglichkeiten, Tourismus, Verhinderung des Missbrauchs schutzbedürftiger Personen, konsularische Vertretungen, Wahlen im Ausland und Massenmedien. Die Teilnehmer nehmen zusammen mit Vertretern einiger staatlicher Institutionen an Arbeitssitzungen, Workshops und Debatten teil. Bei der Eröffnung des Forums am Donnerstag forderte Premierministerin Viorica Dăncilă die Ständige Wahlbehörde auf, die Frist für die Eintragung von Auslandsrumänen in das Wahlregister zu verlängern, um die Zahl derer zu erhöhen, die bei den Präsidentschaftswahlen im November abstimmen können.




    Das Bruttoinlandsprodukt Rumäniens ist in den ersten sechs Monaten des Jahres gegenüber dem ersten Halbjahr 2018 brutto um 4,7% gestiegen, so die vorläufigen Daten des Nationalen Instituts für Statistik. Dies ist insbesondere auf den Anstieg des Haushaltskonsums zurückzuführen. Im Vergleich zum ersten Quartal 2019 wuchs die Wirtschaft im zweiten Quartal real um einen Prozentsatz. Die Behörden schätzen einen Anstieg des Bruttoinlandsproduktes in diesem Jahr um 5,5 Prozent. Andererseits erwartet die Europäische Kommission für 2019 ein Wachstum der rumänischen Wirtschaft von 4 Prozent.




    An diesem Wochenende finden im Rahmen des Internationalen Festivals George Enescu 16 Konzerte und Rezitale in Bukarest und anderen Städten Rumäniens, aber auch im Ausland in Florenz (Italien) und Toronto (Kanada) statt. In Bukarest sind unter anderem Konzerte der Geigerin Julia Fischer und des Pianisten Henri Bonamy geplant, aber auch ein Konzert des Nationalen Orchesters Frankreichs mit der Pianistin Alexandra Dariescu. Die Veranstaltung ist eine Gelegenheit für Musikliebhaber, Musiker aus der ganzen Welt kennenzulernen. Radio Romania ist seit seiner ersten Ausgabe im Jahr 1958 Co-Produzent des Festivals. In diesem Jahr können die meisten Konzerte des Festivals live auf Radio Romania Muzical gehört werden. Der Konzertsaal des Rundfunks wird ebanfalls Veranstaltungen beherbergen. Der Kinderchor, der Akademische Chor und das Nationale Rundfunkorchester werden ebenfalls auf die Bühne steigen.

  • 06.09.2019 (mise à jour)

    06.09.2019 (mise à jour)

    Attentat — Le militaire roumain tué dans l’attentat perpétré jeudi à Kaboul, en Afghanistan, et revendiqué par les talibans a été commémoré vendredi dans toutes les unités militaires de Roumanie et sur tous les théâtres roumains d’opérations. Dans la nuit de lundi à mardi, un autre Roumain, membre de l’équipe qui assure la sécurité de la mission diplomatique roumaine, est décédé dans un autre attentat taliban qui visait la zone de la capitale afghane où siègent de nombreuses ambassades, dont la mission diplomatique de Roumanie. Un diplomate roumain, également blessé dans ce premier attentant, a été transféré entre temps en Europe pour recevoir des soins médicaux. Le bâtiment de l’ambassade roumaine a été détruit à 80% et le personnel diplomatique, qui, selon le ministère roumain des Affaires étrangères, restera en Afghanistan pour continuer son activité, est logé pour l’instant dans une base militaire de l’OTAN. A Bucarest, le président Klaus Iohannis et la première ministre Viorica Dăncilă ont transmis des messages de condoléances suite aux deux attaques et ont réaffirmé l’appui de la Roumanie à la lutte contre le terrorisme. Une cellule de crise a été activée au sein du ministère des Affaires étrangères. Depuis 2003, une trentaine de militaires roumains ont perdu la vie en Afghanistan, où, actuellement, 762 militaires sont engagés dans la mission Resolute Support dirigée par l’OTAN.



    Diaspora — Bucarest va accueillir, samedi et dimanche, la Conférence annuelle du Conseil mondial roumain, consacrée à des thèmes liés aux communautés roumaines du monde. Toujours à Bucarest se poursuit jusqu’à dimanche le Forum des Roumains du monde, qui réunit plus de 120 représentants des Roumains vivant à l’étranger, ainsi que des communautés historiques roumaines. Les participants prennent part à des débats et ateliers aux côtés des représentants des institutions de l’Etat. Parmi les thèmes abordés, l’on retrouve l’éducation en langue roumaine, les investissements, les opportunités pour rentrer en Roumanie et le vote à l’étranger.



    Diplomatie – La ministre roumaine des Affaires étrangères, Ramona-Nicole Mănescu, a eu vendredi une entrevue avec l’ambassadeur du Royaume-Uni et de l’Irlande du Nord à Bucarest, Andrew Noble. Les discussions ont été ciblées sur la coopération bilatérale, dans le contexte des évolutions concernant le Brexit. Ramona Manescu a reconfirmé l’intérêt de la Roumanie pour une sortie ordonnée de Londres de l’UE et a mis en exergue l’attention particulière que Bucarest prête à la protection des droits de ses ressortissants résidant au Royaume-Uni. Plus de 140.000 Roumains se sont inscrits pour obtenir un titre de séjour au Royaume-Uni. Un système a été mis en place afin d’assurer, après le Brexit, les droits des ressortissants étrangers établis dans ce pays, a fait savoir, vendredi, sur sa page Facebook, l’ambassade du Royaume-Uni à Bucarest. Selon les estimations les plus récentes, la communauté roumaine vivant dans ce pays compte près de 500.000 personnes.



    Festival – Le Festival international George Enescu propose au public, en cette fin de semaine, 16 concerts et récitals, à Bucarest ainsi que dans d’autres villes de Roumanie et de l’étranger, dont Florence, en Italie et Toronto, au Canada. Le Festival est l’occasion pour les mélomanes d’écouter des musiciens du monde entier. Radio Roumanie est coproducteur du Festival depuis sa toute première édition, en 1958. Cette année, la plupart des concerts du Festival peuvent être écoutés en direct sur Radio Roumanie Musique et la salle de concerts de la Radio accueille également des représentations. Les artistes du chœur d’enfants de la Radio, du Chœur académique et de l’Orchestre national de la Radio se produiront également dans le cadre du Festival George Enescu.



    Ping-Pong — La sélection roumaine de tennis de table féminin, championne européenne en titre, s’est qualifiée vendredi pour les demi-finales des Championnats d’Europe par équipes qui se déroulent à Nantes, en France. Les Roumaines ont battu les Françaises, sur le score de 3-0. La Roumanie doit affronter samedi la Pologne, gagnante du match contre le Pays-Bas (score 3-1). Les Roumaines ont remporté le Groupe 1 avec 4 points, après avoir vaincu la Slovaquie et l’Espagne (3-0). Au concours de ping-pong masculin, les Roumains ont raté la qualification pour les quarts de finale, après s’être inclinés devant la Suède, score 3-0, lors du dernier match du Groupe 2.



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, il fera chaud. Le ciel sera variable, temporairement couvert dans l’Est, l’Ouest ainsi que dans les régions de montagne, où l’on attend de faibles pluies. Les températures maximales iront de 24° à 31°.