Radio România Internațional

Tag: anexarea Crimeei

  • Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Charles Michel la Kiev, la marcarea a 10 ani de la declanșarea protestelor Euromaidan

    Pe 21 noiembrie 2013, mii de ucraineni se adunau în Piața Independenței din capitala Kiev, pentru a protesta față de preşedintele de atunci al țării, filorusul Viktor Ianukovici, care refuzase – sub presiunea Moscovei – să semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeană, reaminteşte France Presse.

    Declanşarea aşa-numitului Euromaidan avea să ducă la îndepărtarea preşedintelui Ianukovici. Dar după plecarea acestuia şi câştigarea alegerilor de către pro-europeni, Rusia a invadat şi anexat peninsula ucraineană Crimeea şi a sprijinit declanşarea unei insurecţii a separatiştilor pro-ruşi în Donbass. De altfel, şi ieri Kremlinul a transmis că revoluţia ucraineană a fost o lovitură de stat organizată de Occident.

    Dacă invadatorul rus s-a simțit în pericol în urmă cu zece ani, intuind că existența unei țări europene mari și prospere la granița sa i-ar putea face și pe ruși să își dorească același lucru, cu totul altfel se văd lucrurile la Kiev.

    În urmă cu zece ani, ucrainenii au început prima contraofensivă (…) împotriva tentativelor de a ni se refuza viitorul european., le-a spus, ieri, oamenilor, într-un mesaj video, președintele Volodimir Zelenski. El a apreciat că revoluţia din Piaţa Independenţei a fost prima victorie în războiul cu invadatorii ruşi.

    Prezent și el la Kiev, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a punctat că Maidanul a fost o revoluţie istorică pro-europeană, care a alungat de la putere regimul pro-rus. El declarase înainte de vizită că doreşte să exprime susţinerea puternică a Uniunii Europene şi că a venit să pregătească împreună cu Volodimir Zelenski summitul european din decembrie, la care se va decide următorul pas pentru demersul Ucrainei de aderare la Uniune.

    Charles Michel a ținut să atragă atenția și că discuţiile de luna viitoare vor fi dificile. De altfel, și liderul ucrainean a recunoscut că decizia din decembrie a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană ar putea fi o provocare pentru unitatea blocului comunitar.

    La Kiev s-a aflat, ieri, și preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cărei țară așteaptă, la rândul ei, începerea negocierilor de aderare, așa cum a recomandat Comisia Europeană. Aceasta a cerut Uniunii să arate unitate şi rapiditate în ce priveşte dorinţa Republicii Moldova şi a Ucrainei de a se alătura forului European, într-o perioadă marcată de război şi insecuritate.

    Amintim că Republica Moldova şi Ucraina au cerut oficial să adere la Uniunea Europeană anul trecut, la scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina.


  • Câştigătorul Premiului Saharov, acordat de Parlamentul European

    Câştigătorul Premiului Saharov, acordat de Parlamentul European

    Cineastul ucrainean Oleg Sentsov – aflat în închisoare în Rusia, unde execută o pedeapsă de 20 de ani, pentru terorism şi trafic de arme, în urma unui proces considerat de natură stalinistă – a fost distins de Parlamentul European cu Premiul Saharov pentru libertatea de gândire.

    Regizorul Oleg Sentsov a intrat în vizorul autorităţilor ruse, după ce s-a declarat deschis împotriva anexării abuzive de către Rusia a provinciei ucrainene Crimeea, în 2014. Ucraineanul a fost considerat de justiţia rusă vinovat de plănuirea unor atentate teroriste în Crimeea, însă Ucraina şi Occidentul îl consideră deţinut politic. Comunitatea internaţională a condamnat imediat sentinţa, pronunţată în urmă cu 3 ani. Uniunea Europeană consideră şi acum că procesul a încalcat dreptul internaţional şi bazele elementare ale justiţiei.

    Sentsov este deţinut, în prezent, într-o închisoare rusă, în apropierea Cercului Polar. În luna mai, el a intrat în greva foamei, pe care a ţinut-o timp de 140 de zile. A renunţat recent, fiind foarte slăbit. În plus, fusese ameninţat că, dacă nu încetează greva foamei, va fi alimentat cu forţa. Mai mulţi politicieni europeni, oameni de cultură, cineaşti şi organizaţii pentru apărarea drepturilor omului au cerut, în repetate rânduri, Kremlinului să îl elibereze pe Sentsov, fără să primească însă vreun răspuns. Ruşii spun că Sentsov însuşi ar trebui să îi ceară lui Putin să îl graţieze, ca solicitarea să fie luată în considerare. Cineastul ucreainean a refuzat să facă, până acum, acest lucru.

    Anunţul privind acordarea premiului a fost făcut, în plenul Parlamentului European, de preşedintele Antonio Tajani: Conferinţa preşedinţilor grupurilor politice a decis să-i atribuie premiul Saharov 2018 lui Oleg Sentsov. Premiul îi este acordat pentru curajul şi hotărârea sa. Cineastul ucrainean Oleg Sentsov a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea prizonierilor politici în Rusia şi în lume. Prin decernarea acestui premiu, Parlamentul European îşi exprimă solidaritatea cu el şi cu cauza sa. În consecinţă, cerem ca Oleg Sentsov, arestat în 2014 şi condamnat la 20 de ani de închisoare, să fie imediat eliberat. Eliberarea sa se impune de urgenţă, date fiind condiţiile inumane în care este încarcerat şi starea sa precară de sănătate, după o lungă perioadă de grevă a foamei. Riscul pe care şi l-a asumat de a-și pune viața în pericol ne încredinţează că este de datoria noastră să apăram drepturile omului peste tot în lume și în orice situație.

    Ceremonia de acordare a premiului, în valoare de 50 de mii de euro, va avea loc în decembrie, la Strasbourg, însă nu se ştie dacă laureatul va putea participa.

    Premiul Saharov pentru libertatea de gândire – numit după cunoscutul fizician și disident sovietic, Andrei Saharov – este acordat în fiecare an, de Parlamentul European. A fost înființat în 1988, pentru a onora persoane și organizații care apără drepturile omului și libertățile fundamentale.


  • Efectele embargoului rusesc

    Efectele embargoului rusesc

    Sectorul legumelor şi fructelor a avut de
    suferit poate cel mai mult de pe urma embargoului cu Rusia. Prelungirea acestuia
    este de natură să provoace, în continuare, dezechilibre majore, inclusiv în
    statele membre care nu au avut raporturi comerciale directe cu Rusia.

    Embargoul impus de Rusia pentru sectorul de legume si
    fructe a fost prelungit pana la finele anului 2018 si Parlamentul
    European si Comisia Europeana cauta solutii alternative. Astfel, Comisarul
    European pentru Agricultura, Phil Hogan a dat asigurari ca vor exista alocari
    financiare consistente care sa contracareze efectele negative ale acestui
    embargou a spus europarlamentarul Daniel Buda membru al Comisiei de
    Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European si membru al Grupului
    PPE din Parlamentul European.


    Daniel Buda: Din păcate acest embargou care este impus de Rusia produselor agricole din
    Uniunea Europeana crează dificultăți majore fermierilor din UE și nu ma refer
    numai la cei dintr -un anumit sector de legume sau fructe sau sectorul
    zootehnic pentru ca UE avea undeva la 35 % cota de piata in Federația Rusa iar
    in momentul de fata lipsa acestei piețe crează perturbări majore in ceea ce
    înseamnă asigurarea unor piețe de desfacere pentru produsele din
    interiorul UE. Exista o preocupare permanenta și continua din partea domnului
    comisar Phil Phil ogan care a conștientizat o data
    in plus nevoia identificării de noi piețe acest lucru însă nu este foarte ușor
    și in același timp sigur exista preocupări din partea Comisiei de a veni cu
    diverse forme de sprijin pentru agricultorii care au suferit de pe urma acestui
    embargou, nici UE nu putea sa rămână pasiva la ce a făcut Rusia cu anexarea
    Crimeei și iată însă ca suntem intr-o dificultate destul de serioasă însă este
    important sa gâsim și alte mecanisme și alte instrumente care sa ne permită sa
    fim competitivi pe piata. Agricultura din Romania are o oportunitate uriașă de
    a beneficia de fonduri europene este important ca ele sa devină realitate prin
    ceea ce înseamnă proceduri simplificate. Am văzut și reacția oficialităților
    domne n-am făcut acum dar o sa facem mai târziu dar o sa- i primim. Oamenii
    astea nu înțeleg niște lucruri elementare in agricultura trebuie sa dai bani
    fermierului sa -și facă, sa apuce tehnologiile la timp degeaba ii dai bani in
    luna mai sau in luna iunie pentru tehnologii pentru ca îngrășămintele chimice
    se aplica in cursul zăpezii sau se pierde perioada de semănat, sau se
    pierd etapele in care trebuie intervenit in agricultura, nu e ca si o mașina o
    pun in garaj pana o sa am bani de motorina sa poti sa circuli cu ea. Nu, banii
    trebuie sa vina la timp și fermierii trebuie sa fie privatizați la timp încât
    sa poată sa duca la bun sfârșit menirea pe care și au ales -o. Va spun ca nu e
    atât de simplu. Cei care pun sub semnul întrebării de foarte multe ori, pentru
    ca ii văd și la Bruxelles oameni care sunt foști miniștri sau prim miniștrii
    sau comisari europeni și așa mai departe spun domnule dar de ce vrem așa mulți
    bani pentru agricultura ? I -as invita pe toți care se întreabă de ce vor așa
    mulți bani pentru agricultura sa meargă o singura zi intr-o ferma de vaci de
    lapte sa vadă ce program are fermierul de acolo, sa se
    trezească dimineata la ora 5 sau la ora 4.30 și își inchide programul undeva la
    ora 22 dacă și -l inchide la ora 22. De altfel in agricultura și la fotbal
    toată lumea se pricepe. Nu este chiar așa de simplu și dacă vrem sa fim
    performanți in Romania trebuie tratam aceasta problema cu seriozitate, cu
    responsabilitate astfel încât fermierul din Romania sa fie pe același palier cu
    fermierul din celelalte state din vestul Europei.

    Nu este suficient sa
    beneficiem de plati directe pentru a fi competititivi pe piata europeana,
    Fara asocieri in agricultura, fermierii nu o sa
    reuseasca sa obtina fonduri europene, la un nivel care sa
    le asigure competitivitatea pe plan european. Asocierea ofera
    posibilitatea sa poti cumpara utilaje mai performante, care sa
    permita aplicarea unor tehnologii la timp si eficiente .


  • UE prelungeşte sancţiunile pentru acţiunile împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei

    UE prelungeşte sancţiunile pentru acţiunile împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei

    UE a extins pentru încă şase luni sancţiunile impuse Rusiei, ca urmare a implicării în conflictul din estul Ucrainei, unde situaţia continuă să fie incertă. În pofida acordurilor de pace semnate în 2015, în această zonă – nu foarte departe de noi – oamenii continuă să trăiască într-o stare de tensiune, din cauza violenţelor înregistrate aproape zilnic

    Sancţiunile economice au fost impuse de Uniunea Europeană după anexarea abuzivă de către Rusia a Peninsulei Crimeea, teritoriul care aparţinea Uncrainei. Din 2014 şi până în prezent, conflictul din estul Ucrainei a cauzat moartea a peste zece mii de persoane, majoritatea civili.

    În urma unei evaluări amănunţite a situaţiei, Consiliul European a decis că nu se justifică modificarea regimului de sancțiuni. Astfel, sunt prelungite restricţii de călătorie în Uniunea Europeană, îngheţarea bunurilor şi interdicţia de a derula afaceri cu ţările membre pentru 150 de persoane şi 38 de companii, până pe 15 septembrie.

    În vizita făcută, la începutul săptămânii, la Kiev, unde s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi cu alţi demnitari ucraineni, înaltul reprezentant al Uniunii pentru politica externă şi securitate, Federica Mogherini, a dat asigurări de sprijinul oferit de Bruxelles: Sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina, pentru cetăţenii săi, pentru autorităţi, în primul rând pentru independenţa, integritatea teritorială şi suveranitatea ţării, este foarte important, dar şi pentru continuarea reformelor economice şi democratice pe care cetăţenii le aşteaptă. Vreau să remarc progresele intense şi succesele reale din ultima perioadă, dar şi contribuţia extrem de importantă în îndeplinirea obiectivelor fixate prin Tratatul de Asociere, pe care Ucraina îl are cu Uniunea Europeană. Am vorbit cu președintele Poroșenko și despre conflictul din estul țării, și l-am asigurat de sprijinul nostru. Ne menţinem punctul de vedere în ceea ce priveşte reponsabilitatea Rusiei în acest conflict şi vom menţine sancţiunile. Am aprobat 700 de milioane de euro din partea Uniunii, care vor merge sub formă de ajutor umanitar către regiunea afectată de conflict. Acest ajutor se adaugă altor tipuri de programe europene aflate deja în derulare. Aşadar, solidaritatea noastră este reală, nu doar o declaraţie de principiu. Suntem prezenţi cu ajutor financiar şi uman, pentru că noi credem în integritatea, idependenţa şi suveranitatea Ucrainei, care sunt importante inclusiv pentru securitatea Europei.


    Acorduri de pace semnate la Minsk, în februarie 2015, au condus la încetarea confruntărilor armate, însă valuri de violenţe continuă să izbucnească cu regularitate de-a lungul zonei de tampon, care separă trupele guvernamentale ucrainene şi miliţiile separatiste. Ucraina beneficiază de un important sprijin politic, economic și financiar din partea Uniunii Europene. În alocarea bugetară 2014-2020, 11 miliarde de euro sunt alocați Kievului pentru dezvoltare și pentru apropierea de Uniune.


  • The 5th Eastern Partnership summit

    The 5th Eastern Partnership summit


    Liderii europeni şi ai celor şase ţări ale Parteneriatului Estic, reuniţi, săptămâna trecută, la Bruxelles, au stabilit un set de 20 de măsuri economice concrete care trebuie aplicate până în 2020 pentru creşterea calităţii vieţii în aceste state vecine Uniunii. Summitul anual s-a încheiat, însă, cu o declaraţie neutră, fără nici o menţiune la teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina şi fără nici o referire la perspectivele europene ale Moldovei, Georgiei şi Ucrainei.





    Summitul Parteneriatului Estic s-a încheiat săptămâna trecută la Bruxelles cu o declaraţie de compromis, iar dezbaterile nu au abordat deloc perspectivele europene ale celor trei state care au solicitat acest lucru – Republica Moldova, Georgia şi Ucraina.





    În schimb, participanții la summit s-au angajat să consolideze democrația, statul de drept, drepturile omului și libertățile fundamentale. Iar Uniunea s-a angajat să ofere în continuare sprijin statelor estice partenere, în special pentru tineri și societatea civilă.





    Uniunea Europeană rămâne angajată în sprijinirea integrității teritoriale, independenței și suveranității partenerilor săi, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.





    Donald Tusk: Dorim să întărim cooperarea în cadrul Parteneriatului Estic în mai multe domenii specifice, dar conflictele îngheţate şi armate continuă să împiedice dezvoltarea relaţiilor noastre şi generează greutăţi în ţările estice partenere. Uniunea Europeană condamnă agresiunea Rusiei şi nu va recunoaşte niciodată anexarea Crimeii. Fără îndoială că viitorul nostru comun stă în disponibilitatea Uniunii Europene de a deschide politicile europeană către partenerii noştri. Uniunea Europeană recunoaşte aspiraţiile de integrare ale ţărilor asociate – Ucraina, Georgia şi Moldova – şi salută alegerea lor europeană.





    La rândul său, Jean-Claude Juncker s-a declarat satisfăcut, dar nu foarte mulțumit de rezultatele summitului. Președintele Comisiei Europene a precizat că Uniunea va continua să sprijine statele membre ale Parteneriatului Estic, însă acestea trebuie să continue reformele.





    Jean-Claude Juncker: În cei doi ani de la ultimul summit de la Riga am făcut pași uriași în stabilizarea regiunii, dar toate părțile sunt de acord că stabilitatea se face acasă. UE poate ajuta, dar trebuie ca la tine acasă să ai stabilitate, acces la un loc de muncă, la învățământ și trebuie să ai o economie puternică.





    Parteneriatul Estic există din 2009, iar până acum cele şase ţări membre – Moldova, Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaidjan şi Belarus – au primit în total granturi de 5,4 miliarde de euro, pentru reforme în domeniul energetic, al infrastructurii şi administraţiei, care să apropie aceste state de Uniunea Europeană pentru a putea trece la o etapă superioară de dezvoltare a relaţiilor.





    La summitul de la Bruxelles, România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis care a reiterat faptul că ţara noastră va continua să sprijine parcursul european al Republicii Moldova. El a atras, însă, atenţia că nu este suficient ca Uniunea să le solicite partenerilor să implementeze reforme, ci este necesar ca forul comunitar să le acorde şi sprijinul de care au nevoie.