Radio România Internațional

Tag: angajari

  • Guvernul a deblocat angajările în sistemul sanitar

    Guvernul a deblocat angajările în sistemul sanitar

    Angajările în sistemul medical au fost deblocate de
    Guvernul României, în urma mai multor solicitări în acest sens. Una dintre solicitări
    a venit din partea Colegiului Medicilor din București, care a făcut un apel către Ministerul Finanţelor pentru aprobarea memorandumului
    înaintat de Ministerul Sănătăţii pentru spitalele din subordinea sa, precum şi
    a celui înaintat de Ministerul Dezvoltării pentru unităţile din
    subordinea autorităţilor locale.


    Colegiul, care a precizat că situaţii dificile
    se întâlnesc, în această perioadă, mai ales în Camerele de Gardă, din cauza
    numărului insuficient de medici, a amintit că angajările în sistemul public,
    implicit în sistemul public de sănătate, au fost îngheţate la jumătatea anului
    trecut.


    Colegiul a atras atenția că lipsa personalului în spitale înseamnă
    epuizarea celui existent, care trebuie să lucreze de multe ori suplimentar, ceea
    ce poate conduce, pe lângă oboseală fizică, şi la afectarea calităţii actului
    medical acordat pacienţilor sau la întârzieri în acordarea asistenţei medicale.
    Astfel, în contextul unei intense
    presiuni din partea sistemului sanitar, Executivul a hotărât să scoată la
    concurs peste 7.600 de posturi în unitățile medicale cu deficit de personal. 2.500 dintre posturi sunt pentru medici. Unităţile sanitare
    care au cerut scoaterea posturilor la concurs trebuie să înceapă imediat aceste
    proceduri.


    Premierul social-democrat Marcel Ciolacu a precizat că bugetul
    Ministerului Sănătăţii este cu 40% mai mare faţă de anul trecut, evidențiind
    faptul că fiecare angajare trebuie să se reflecte în servicii mai bune pentru
    pacienţi. El a afirmat că au fost, deja, alocate 6,6 miliarde de lei (circa 1,3
    miliarde euro) prin care au fost închise datoriile pe anul trecut din sistemul
    sanitar şi au fost asigurate, de asemenea, cheltuielile curente pentru această
    lună pentru medicamente şi pentru serviciile medicale.

    La rândul său, ministrul
    Sănătății, Alexandru Rafila, a punctat că s-au aprobat toate posturile de medic
    care au fost solicitate de către unităţile sanitare, indiferent dacă acestea
    sunt în subordinea Ministerului Sănătăţii sau a autorităţilor locale. Mai mult,
    în cadrul Memorandumului propus de Ministerul Sănătăţii, peste 365 posturi din
    cele aprobate pentru scoatere la concurs sunt în cadrul serviciilor de
    ambulanţă, având în vedere importanţa pe care o reprezintă medicina de urgenţă
    şi ţinând cont de intervenţiile care trebuie realizate în această perioadă la
    diverse solicitări.


    Alexandru Rafila a cerut unităţilor sanitare să nu aştepte
    prea mult timp şi să iniţieze imediat procedurile legale pentru organizarea
    concursurilor de angajare. El a precizat că, după publicare, în termen de 30 de
    zile, se poate organiza concursul de ocupare a postului. Ministrul Sănătăţii a
    mai spus că, la nivelul Guvernului, vor continua discuţiile şi, în funcţie de
    necesităţi, vor putea fi iniţiate şi alte memorandumuri de aprobare pe parcursul
    acestui an.



  • Muncind în România – 07.11.2023

    Muncind în România – 07.11.2023

    Rata şomajului
    în România a scăzut uşor la 5,4% în luna septembrie comparativ cu august şi
    faţă de aceeaşi perioadă anului trecut, potrivit datelor Agenţiei Naţionale
    pentru Ocuparea Forţei de Muncă.     Astfel, în septembrie
    se înregistrau 444.400 de persoane fără un loc de muncă, în scădere cu 2.200
    faţă de august şi cu 3.800 comparativ cu septembrie 2022. Cei mai mulţi şomeri
    au vârsta cuprinsă între 40 şi 49 de ani. La polul opus se află persoanele
    între 25 şi 29 de ani. Numărul şomerilor bărbaţi este mai mare decât al
    femeilor, iar majoritatea celor fără loc de muncă provin din mediul rural.
    Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar au o pondere însemnată
    în totalul persoanelor înregistrate. De asemenea, şomajul în rândul tinerilor
    rămâne la un nivel ridicat, de 22,3 procente.




    Peste 160.000 de oameni apţi de muncă rămân inactivi în România, deşi ţara
    se confruntă cu un deficit de mână de lucru, atrag atenţia reprezentanţii
    Reţelei Române a Întreprinderilor Sociale de Inserţie, care preiau date
    dintr-un raport european.     Întreprinderile sociale de inserţie sunt mecanisme
    instituţionale care le oferă persoanelor vulnerabile, fără educaţie sau cu
    dizabilităţi, o formare adecvată la un loc de muncă adaptat, însă în România nu
    există măsuri concrete şi eficiente în sprijinul acestora, transmite Asociaţia.
    Aceasta arată că nu există o definiţie legală pentru lucrătorii defavorizaţi,
    iar angajarea asistată a persoanelor cu nevoi de sprijin nu este reglementată.
    La nivel european doar puţin peste jumătate din persoanele cu dizabilităţi sunt
    angajate, faţă de aproape trei sferturi dintre cele care nu au dizabilităţi,
    iar diferenţa se resimte cel mai mult în statele din Europa Centrală şi de Est.




    Bucureştiul conduce în clasamentul regiunilor din România cu cele mai mari
    salarii acordate în 2023, cu o medie de 5.000 de lei net (puţin peste 1.000 de
    euro), potrivit datelor comparatorului salarial elaborat de site-ul eJobs.
    Capitala este urmată de Timiş, cu 4.700 de lei (aproape 950 de euro),
    Cluj, cu 4.500 de lei (peste 900 de euro), Ilfov, în sud, Iaşi, Braşov şi Sibiu, cu 4.000 de lei (peste 800 de euro).
    Alte judeţe în care salariul mediu net depăşeşte pragul de 3.500 de lei net,
    echivalentul a puţin peste 700 de euro, sunt Bihor, 3.950 de lei
    (aproape 800 de euro), Prahova şi Argeş,şi Alba, 3.800 de
    lei (peste 760 de euro).

    De cealaltă parte a clasamentului, se află judeţe
    precum Vâlcea, Gorj, şi Ialomiţa, unde media salarială
    netă este de 3.200 de lei pe lună (aproximativ 640 de euro) sau Caraş -
    Severin, şi Vaslui, cu 3.100 de lei (circa 620 de euro).
    Spre deosebire de anul trecut, în 2023 nu există niciun judeţ cu o medie
    salarială mai mică de 3.000 de lei pe lună (aproape 600 de euro). Domeniile cu
    cele mai multe locuri de muncă disponibile sunt în retail, servicii, turism sau
    industria alimentară.

    Cele mai mari salarii sunt primite de IT-şti, în medie
    6.500 de lei pe lună (peste 1.300 de euro). Managerii de proiecte ocupă cea
    de-a doua poziţie, cu o medie salarială de 6.000 de lei (circa 1.200 de euro).
    Angajaţii din construcţii şi instalaţii câştigă, în medie, 5.000 de lei pe lună
    (puţin peste 1.000 de euro), la fel ca cei din audit, consultaţă, petrol şi
    gaze. Aceştia sunt urmaţi de cei din inginerie, telecom şi din domeniul bancar.




    Poliţiştii de imigrări din Alba, în centrul României, au emis 2.755 de
    permise de şedere şi aproape 3.500 de avize de angajare în muncă pentur
    cetăţeni străini în primele zece luni ale acestui an.     Din cele 2.775 de permise
    acordate, 2.061 au fost eliberate pentru străini din state terţe. Cei mai mulţi
    provin din Nepal – 634, Sri Lanka – 345, Moldova – 252 şi India – 201. Lor li
    se adaugă cei 714 cetăţeni ai Uniunii Europene şi ai Spaţiuilui Economic
    European, majoritatea din Italia şi Germania. Pe linia combaterii şederii
    ilegale, în perioada ianuarie-octombrie, au fost organizate 209 verificări, în
    urma cărora au fost depistaţi în situaţii ilegale 20 de străini. Dintre
    aceştia, cei mai mulţi provin din Bangladesh şi Sri Lanka – 6, Moldova – 5, iar
    diferenţa sunt din alte state. Totodată, au fost aplicate 122 de sancţiuni
    contravenţionale, în valoare totală de peste 81.000 de lei.


  • Muncind în România

    Muncind în România

    Aproximativ 6.600
    de cetăţeni ucraineni au fost angajaţi în România de la începutul invaziei ruse
    în ţara vecină, la 24 februarie 2022, a anunţat Ministerul Muncii şi
    Solidarităţii Sociale de la Bucureşti. Instituţia transmite că îşi menţine
    dezideratul de a integra refugiaţii ucraineni în România, atât prin sprijinirea
    angajatorilor români care au un deficit de lucrători calificaţi, cât şi prin
    susţinerea cetăţenilor plecaţi din zona de conflict pentru incluziunea pe piaţa
    muncii. Ministerul a precizat totodată că 500 de angajatori români şi-au arătat
    disponibilitatea de a-i încadra în muncă pe refugiaţi.


    Începând din 15
    iulie 2022, reprezentanţi ai Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de
    Muncă Bucureşti sunt prezenţi săptămânal, în zilele de luni şi marţi, la sediul
    pentru refugiaţi organizat la Compelxul Expoziţional Romexpo din capitala
    României şi le oferă acestora informaţii cu privire la locurile de muncă
    vacante şi la celelalte servicii de care pot beneficia. Toate aceste informaţii
    sunt promovate şi prin intermediul aplicaţiei mobile Telegram, cea mai
    populară platformă de social-media utilizată de cetăţenii ucraineni. Aceştia
    mai au la dispoziţie şi un pliant în care găsesc toate informaţiile necesare
    angajării în România, dar şi un cod QR care oferă acces în timp real la
    platforma cu locurile de muncă disponibile.


    Integrarea
    cetăţenilor ucraineni pe piaţa muncii din România a adus o gură de aer
    economiei naţionale, care se confruntă de ani buni cu o acută lipsă de
    personal. Această penurie de mână de lucru calificată a limitat producţia şi
    furnizarea de servicii în mai multe sectoare ale economiei româneşti, a
    declarat recent ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Dacă în urmă cu
    câţiva ani problemele cele mai importante ale mediului de afaceri erau legate
    de fiscalitate, de această dată deficitul de forţă de muncă bine calificată
    este realitatea momentului, a spus ministrul după o întâlnire pe care a avut-o
    cu reprezentanţi ai Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham), organism
    care reuneşte 540 de membri, companii care numără peste 250.000 de angajaţi.
    Oprescu a subliniat că politicile de formare şi de ocupare ale Ministerului
    Muncii de la Bucureşti trebuie să joace un rol activ de diminuare a acestui
    fenomen pentru a răspunde în acest fel transformărilor şi provocărilor de pe
    piaţa muncii. Îmi doresc ca, printr-un efort comun, să facem cât mai atractivă
    piaţa forţei de muncă din România atât pentru cei care se află în ţară, cât şi
    pentru cei din afara graniţelor, să stimulăm investiţiile şi să contribuim,
    astfel, la dezvoltarea sustenabilă a economiei româneşti, a mai spus
    ministrul.


    Vidul creat de
    plecarea românilor la muncă în străinătate, cu precădere în Europa Occidentală,
    este acum umplut cu lucrători din ţări din afara spaţiului Uniunii Europene. În
    ultimii ani, Guvernul român a majorat constant contingentul de muncitori
    străini care pot activa pe piaţa românească. Astfel, în 2023 acesta a ajuns la
    100.000, un număr similar celui de anul trecut, însă, potrivit datelor
    furnizate de Inspecția Muncii, numărul oficial a depăşit 120.000 în aprilie şi,
    cel mai probalil, cifra reală este cu mult mai mare. Nu este astfel de mirare
    faptul că în Bucureşti şi în marile oraşe ale României sunt întâlniţi din ce în
    ce mai mulţi lucrători străini, în special din Asia. Asemenea românilor care,
    începând din 1990, au plecat liberi la muncă peste hotare, străinii care acum
    ne construiesc casele, ne livrează coletele şi ne repară drumurile sunt veniţi
    aici în căutarea unui trai mai bun.


  • Echilibristica între două sau mai multe slujbe

    Echilibristica între două sau mai multe slujbe

    După fenomenul denumit marea demisie sau marea demisioneală, prezent și
    la noi ca în alte țări, un alt episod post-pandemic se desfășoară acum în
    România: din ce în ce mai mulți români lucrează în două locuri sau au două
    slujbe. Un recent sondaj online realizat de platforma de căutare a locurilor de
    muncă eJobs confirmă acest lucru. Ana Călugăru, ofițer de comunicare, la
    eJobs detaliază.

    Contextul economic din ultimii doi ani – mă
    refer la incertitudinile pe care le-a adus pandemia și războiul, dar și la
    creșterea explozivă a inflației de anul acesta – i-a făcut pe foarte mulți
    dintre români să privească cu mare prudență ideea de carieră și ideea de
    stabilitate financiară. Deși 2022 a fost, totuși, un an în care numărul de
    angajări a atins un nivel record în ultimii 20 de ani și deși am văzut creșteri
    salariale în aproape toate domeniile de activitate, cu toate acestea, sondajul
    pe care l-am realizat pe această temă ne-a arătat că nevoia de suplimentare a
    veniturilor pe termen lung este principalul motiv pentru care și-au luat al
    doilea job 70% dintre respondenți. 8,2%, au făcut acest pas doar pentru o perioadă
    scurtă de timp, pentru că aveau nevoie de a strânge banii necesari unei
    achiziții costisitoare, pe care altfel nu și-o puteau permite la acel moment,
    iar 6,7% au răspuns că așa au lucrat toată viața, deși au lucrat permanent și
    vor continua să lucreze și de acum încolo. 10,7%, în special respondenți
    tineri, au spus că primul job nu era suficient de solicitant și atunci timpul
    le-a permis să mai facă o angajare, iar 5% vor să facă o schimbare de carieră.
    Cei din urmă, din prudență, au decis să aibă două slujbe concomitent, pentru o
    anumită perioadă de timp, până când se vor convinge care este cel potrivit
    pentru pentru ei.



    Un element oarecum surprinzător din acest
    sondaj este procentul mare al celor aflați la mijlocul vieții, dispuși să
    lucreze în mai multe locuri. Tinerii între 19 și 25 ani reprezintă doar 7,4%
    din totalul respondenților, cea mai mare parte dintre cei cu două joburi
    simultane sunt persoane între 36 și 45 de ani – aproape 29% – în timp ce aproape 22% au între 46 și 55 de
    ani. Așadar, cei care au familii, copii și un volum de cheltuieli lunare destul
    de ridicat sunt și cei care resimt nevoia unei alte surse de venituri. Dar
    tocmai pentru că e vorba de familiști, cât timp mai rămâne pentru a fi dedicat
    celor apropiați? Ana Călugăru. Întrebați ce li se pare cel mai greu
    atunci când ai două joburi, șase din zece au menționat păstrarea unui echilibru
    între viața personală și profesională. Ne referim la timpul pe care trebuie să
    îl dedice jobului și la faptul că apare o uzură atât fizică, cât și emoțională,
    care nu are cum să nu își pună amprenta asupra lor și care îi fac să nu mai
    poată funcționa la capacitate maximă. Pentru un sfert dintre participanții la
    studiu este foarte dificil să își gestioneze timpul dedicat muncii, iar 10% spun
    că este foarte complicat să performeze în ambele locuri de muncă. Nu este, de
    altfel, nicio surpriză asta, căci 40% dintre cei chestionați declară că în
    momentul în care unul dintre cele două locuri de muncă le-ar aduce un salariu
    suficient pentru nevoile lor financiare lunare, ar renunța la cel de-al doilea
    job.


    Deși majoritatea respondenților la
    sondaj își doresc ca angajarea la două slujbe să fie temporară, există situații
    în care ea poate dura ani întregi, cum este cazul Silviei redactor la o revistă
    culturală și în același timp consultant artistic la un teatru important din
    București. Să o ascultăm pe Silvia. Întotdeauna am avut colaborări. Nu știu
    dacă pot fi considerate slujbe propriu-zise. Acest al doilea job, cel de la
    teatru, îl am de șase ani, deci practic de șase ani am două job-uri propriu
    zise. Între acestea, până să mă angajez la teatru, aproape tot timpul am făcut
    și alte lucruri. Am lucrat la diferite festivaluri de teatru, am tradus cărți,
    am lucrat pe partea de redactare și corectură la edituri. Este evident că
    aspectul financiar este cel problematic în presa culturală. Aici salariile sunt
    destul de mici și, când ești mai tânăr, ai diverse nevoi. Apar tot felul de
    probleme conexe și lipsa unui venit cât de cât satisfăcător îți afectează cumva
    și creativitatea. Nu poți să stai în turnul tău de fildeș și să creezi sau să
    te gândești la idei poetice, artistice când ți se strâng facturile pe masă. Dar
    nu doar aspectul financiar a fost motivul. Mie mi-a plăcut tot timpul să învăț
    lucruri noi. Iar presa culturală m-a ajutat foarte mult să descopăr diferite
    domenii, să cunosc foarte mulți oameni.



    Cu unii din ei Silvia s-a împrietenit și,
    pentru că au programe de lucru similare, pot petrece timpul liber împreună. De
    altfel, având un program de lucru flexibil la revistă, a putut jongla între
    cele două slujbe fără prea multe dificultăți până de curând. De ce? Ne explică
    Silvia. La început era mult mai interesant și mult
    mai frumos și mi s-a părut că gestionez mai bine viața. În prezent pot spune că
    este destul de greu. Există foarte puțin timp pentru viața personală, tocmai
    pentru că această activitate teatrală se concentrează pe partea a doua a zilei,
    chiar seara. Când ajungi acasă, nu mai rămâne mult timp pentru tine, vezi un
    film, te culci și a doua zi o iei de la capăt. Singura parte bună, care cumva
    echilibrează această discrepanță, este că, vrând-nevrând, prietenii tăi sunt
    tot din același domeniu și atunci, având același ritm de viață, același flux, poți
    să petreci un timp cu ei când termini treaba de la teatru, ieși undeva, bei
    ceva. Dacă prietenii mei ar lucra în alte domenii, practic aș avea o viață
    socială zero.



    Darcum
    stau lucrurile în prezent, în această perioadă marcată de o inflație galopantă ?
    Ne răspunde tot Silvia. Până anul trecut sau poate până în
    pandemie puteam să spun mult mai clar că aspectul financiar este evident
    îmbunătățit. Cred că lucrurile s-au deteriorat în ultimul an, odată cu
    creșterea prețurilor, în toate sferele vieții noastre. Salariile au rămas
    aceleași și practic, acum chiar simt că sunt la limită. Al treilea job nu mi-l
    mai permit. Și deja devine cumva frustrant când îți dai seama că practic faci
    tot ce ține de tine ca să îți asiguri o existență decent și tot la limită
    ajungi, din punct de vedere financiar. (…) Inițial mi-am dorit să am un al
    doilea job tocmai ca să nu mai trăiesc de la salariu la salariu. Adică, dacă se
    întâmplă o situație neprevăzută, să nu mă dereglez și să am un mic fond de
    economii. Dar, din ceea ce câștig în acest moment pot să trăiesc de la lună la
    lună în condițiile în care nu apare ceva neprevăzut.


    Potrivit platformei de recrutare
    eJobs, majoritatea participanților la sondajul despre cel de-al doilea job sunt
    angajați în sfera privată.