Tag: angajat

  • De ce le este teamă angajatorilor de angajații lor

    De ce le este teamă angajatorilor de angajații lor


    Trăim vremuri complicate. Viața se schimbă de la o oră la alta. Aproape nimic nu mai e predictibil. O criză o alimentează pe alta, care o alimentează pe alta. Războiul din Ucraina, criza energetică globală, inflația scăpată de sub control, toate acestea cer prudență în fiecare decizie pe care o luăm.



    Lucrurile sunt imprevizibile și pe piața muncii. De la Marea Demisioneală (“The Great Resignation”), în trend anul trecut, am ajuns acum la un alt fenomen îngrijorător – Quiet Quitting. Oamenii poate că nu mai demisionează “pe bandă rulantă”, dar, în căutarea unui echilibru dintre viața personală și cea profesională, aleg să nu-și depășească cu niciun milimetru atribuțiile jobului. Pe principiul nimeni nu-ți ridică statuie.



    Precedentul creat de lucrul remote din timpul pandemiei se perpetuează. Chiar dacă multe companii își cheamă angajații înapoi la birou, aceștia nu mai sunt dispuși să lase atât de ușor de la ei. Acolo unde se poate lucra remote, de ce să nu o facem? – spun aceștia. Unele companii se pare c-au înțeles.



    Am vorbit cu Ana Călugăru, Head of Communications la platforma de recrutare e-jobs, despre numărul mare de aplicaţii online pentru diferite locuri de muncă, înregistrat în ultima perioadă, dar şi despre cât sunt de dispuse companiile să le accepte aplicanților la joburi măcar câteva din doleanțele pe care le au.


    “În luna septembrie am avut un număr-record pentru acest tip de aplicări, respectiv 130 000, dar și un număr mare de locuri de muncă ce pot fi făcute de acasă, exclusiv, ceea ce înseamnă că aceşti candidați sunt extrem de interesați de acest beneficiu, de această oportunitate de a lucra de acasă, dar și că angajatorii sunt destul de atenți la semnalele care se transmit pe piață, vor să vină în întâmpinarea candidaților cu acele lucruri care știu că pot face diferența atunci când vine vorba de o angajare. Și atunci rămân flexibili și deschiși la a oferi angajaților oportunitatea de a lucra de acasă. E drept că angajatorii doresc să implementeze pe timp îndelung un stil de lucru hibrid, adică un număr de ore să fie lucrat de acasă și un anumit număr de ore de la birou. Doresc ca anagajații să vină la birou în anumite momente-cheie, la anumite întâlniri importante, ședințe ș.a.m.d. Dar, da, dacă cineva se gândea că a trecut moda muncii remote, iată că realitatea cifrelor nu este deloc așa și chiar ne așteptăm că, până la finalul anului, în lunile care urmează, numărul locurilor de muncă remote dar și al celor care cer să lucreze de acasă să fie în creștere.”



    Retailul rămâne, în continuare, zona care angajează cel mai mult, alături de servicii clienți și IT. Ana Călugăru:


    “Luna septembrie ne-a arătat că domeniile cele mai căutate de candidați rămân retailul, zona serviciilor, zona de call-centre externalizat și IT-ul. Sunt domenii care sunt foarte căutate din două motive, unul pentru că e un număr mare de joburi și atunci oportunitățile de angajare sunt foarte mari, doi – primele trei se adresează unei pături foarte largi de candidați, atât tinerilor fără experiență, dar și persoanelor cu experiență, dar și managerilor (deci vorbim de o adresabilitate foarte largă), iar IT-ul, de exemplu, este un domeniu care vine cu foarte multe beneficii și cu promisiunea celor mai mari salarii în acest moment.”


    Potrivit Anei Călugăru, anagajtorii sunt foarte atenți nu atât la abilitățile tehnice ale candidatului la job, cât la altele, definitorii pentru alegerea finală:


    “Mai toți angajatorii, în acest moment, au o filosofie destul de clară, respectiv că hard skills pot fi învățate la locul de muncă, și atunci sunt destul de concesivi când vine vorba de un candidat care nu stăpânește perfect abilitățile acestea tehnice, dar nu închid ochii la o atitudine care nu este în regulă. Nu închid ochii la oameni care se plafonează ușor, care nu vor să învețe, care nu sunt dispuși să facă parte din echipă, sunt foarte, foarte atenți la tot ce înseamnă soft skills, la tot ce înseamnă abilități de a se integra în echipă, la atitudinea pozitivă, la dorința de a învăța. Lucrurile acestea sunt, în acest moment, extrem extrem de valoroase pentru anagajatori, indififerent de nivelul de carieră sau de nivelul de exepriență al candidatului.”



    Anul trecut, o modă periculoasă, “Marea Demisioneală”, a făcut ca avantajul în ecuația angajat-angajator să fie preluat de angajat. Sătui de salariile mici și de orele lungi de muncă, oamenii au decis să-și dea demisia în masă. Criza de forță de muncă era un subiect la ordinea zilei. Acum, Quiet Quitting este noul fenomen care-i bagă în sperieți pe angajatori. Ce este acest Quiet Quitting și de ce este atât de îngrijorător ne spune Ana Călugru, Head of Communications e-jobs:


    “Despre Marea Demisioneală se vorbește destul de puțin, pentru că nu o mai resimțim atât de acut ca anul trecut. În acest moment, este mult mai îngrijorătoare zona de quiet quitting, respectiv acei aagajaţi care intră într-o zonă de latență, nu vor să facă mai mult decât fișa postului, fie dintr-un soi de frustrare acumulată în ultimii ani, fie dintr-o dorință a angajatului de a echilibra mai bine viața personaă cu cea profesională. Nu mai vedem demisii în masă poate și pentru că este un context economic destul de incert, pentru că vedem afară premisele unei situaţii economice deloc ușoare, și atunci toată lumea stă în expectativă, lumea este destul de prudentă în a face mișcări bruște pe piața muncii.”






  • #Covid19: Secţia Consulară a Ambasadei României la Washington şi-a suspendat activitatea

    #Covid19: Secţia Consulară a Ambasadei României la Washington şi-a suspendat activitatea

    UPDATE

    Ambasada României în SUA a informat marţi, într-un comunicat de presă, că activitatea Secţiei Consulare a Ambasadei României la Washington a fost suspendată începând cu data de 14 iulie, ca urmare a faptului că un membru al personalului ambasadei a fost testat pozitiv la COVID-19, iar programările stabilite pentru perioada următoare – prin intermediul www.econsulat.ro – au fost anulate.

    Decizia a fost luată în scopul protejării cetăţenilor români faţă de riscul epidemiologic, fiind justificată de necesitatea de a evita eventualele circumstanţe de propagare a COVID-19 în rândul persoanelor care au nevoie de servicii consulare sau al celor care le prestează, se menţionează în comunicatul citat.

    ———————-

    Un membru al personalului Ambasadei României la Washington a fost testat pozitiv cu COVID-19. Starea de sănătate a persoanei este bună și se află sub supraveghere medicală, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    În acest sens, au fost dispuse măsurile care se impun în relația cu autoritățile din statul de reședință, respectiv măsuri de protecție pentru restul colectivului misiunii diplomatice și membrii de familie.

    Pentru perioada următoare, activitatea uzuală a Ambasadei României în Statele Unite ale Americii va fi adaptată pentru limitarea expunerii celorlalți membri ai misiunii, fiind întreprinse toate măsurile necesare de distanțare socială şi autoizolare impuse de această situație, activitățile curente în mediul online fiind menținute, mai transmite MAE.

    sursa: mae.ro

  • Ce rol mai au sindicatele în Uniunea Europeană?

    Ce rol mai au sindicatele în Uniunea Europeană?

    În epoca industrială, relația dintre angajator și angajat nu
    a fost niciodată simplă. Pentru a compensa raportul de forțe, încă din secolul
    XIX, salariații s-au organizat în sindicate. Au obținut ulterior reglementarea
    timpului de muncă, dreptul la concediu, creșteri salariale, contracte colective
    și așa mai departe. Odată cu evoluția tehnologică din ultimele decenii, s-a
    schimbat întrucâtva și locul sindicatelor în societatea actuală. În multe
    sectoare, de pildă, rata de sindicalizare a scăzut dramatic, la nivelul
    majorității statelor Uniunii Europene.

    Cum stă România la acest capitol? Ne
    răspunde Dumitru Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale
    MERIDIAN, membru al Comitetului Economic și Social European:

    În zona publică, eu zic că organizaţiile
    sindicale, în România, stau destul de bine. Putem vorbi de o sindicalizare care
    depăşeşte cu mult 50 la sută. În schimb, suntem descurajaţi în mod constant, atât
    prin legislaţie, cât şi prin atitudine, de a crea organizaţii sindicale în zona
    privată.


    Sindicatele au trecut, din ce în ce mai mult, în ultima
    vreme, de la o politică revendicativă la una bazată în principal pe dialog şi
    negociere.

    Dumitru Fornea: După
    2010 avem o nouă lege a dialogului social care este foarte restrictivă, în ceea
    ce priveşte greva, de exemplu. Dar, pe de altă parte, sindicatele sunt
    organizaţii funcţionale. Negociază contracte colective la nivel de unitate.
    Există foarte multă presiune din partea membrilor. Oamenii vor să aibă condiții
    mai bune de lucru, să aibă flexibilitate cu privire la programul de la locul de
    muncă, să aibă o posibilitate de dezvoltare în carieră, sunt interesați să fie
    plătiți corect și sunt interesați și de o schemă de pensionare corectă atunci
    când își termină activitatea.


    Dialogul social a devenit, astăzi, pilonul de bază al relațiilor de muncă, ne spune Dumitru
    Fornea, secretar general al Confederației Sindicale Naționale MERIDIAN:

    Din punct de vedere al
    dialogului social, acționăm la nivelul consiliului naţional tripartit, în
    România. La nivel european, acționăm în cadrul Comitetului Economic şi Social
    European. Există comitete de dialog social bipartite, tripartite la nivelul structurilor
    Comisiei Europene… Eu, personal, cred că prin dialog social am realizat multe
    lucruri pozitive pentru cetățenii Uniunii Europene. Dacă ne raportăm la ceea ce
    se întâmpla cu o sută de ani în urmă, când, pentru orice revendicare, practic,
    se ajungea la conflict, acum avem aceste mecanisme de detensionare prin care
    practic este destul de dificil să se ajungă la ceea ce numeam noi înainte luptă
    de clasă.


    Ce rol vor mai avea sindicatele în viitor?

    Dumitru Fornea: Eu cred că organizațiile sindicale, în
    primul rând, trebuie să intre într-un proces intern de reflecție prin care să
    își stabilească prioritățile pe viitor. Se vorbește acum despre viitorul
    muncii, de exemplu, despre viitorul relațiilor industriale… Depinde foarte mult
    de relația angajator – angajat. Depinde foarte mult de relația cu companiile
    multinaționale pentru că ele au cea mai agresivă politică antisindicală… Însă
    nu cred că există un răspuns imediat.



  • Telemunca în România şi în Uniunea Europeană

    Telemunca în România şi în Uniunea Europeană

    Recent in
    Romania a fost reglementata telemunca, reprezentand munca la
    distanta prin mijloace informatice
    . La nivelul UE telemunca s-a
    reglementat din anul 2002.
    In acest context, s-a urmarit modernizarea relatiilor de munca,
    incluzand stabilirea unor moduri de lucru flexibile cu scopul de a creste productivitatea
    si competitivitatea intreprinderilor, dar si de a imbunatati calitatea
    locurilor de munca. Drept urmare, Comisia Europeana a invitat partenerii
    sociali de la nivelul Uniunii Europene sa inceapa negocierile cu privire la
    telemunca, negocieri ce au demarat pe 20 septembrie 2001 si s-au finalizat pe
    16 iulie 2002 odata cu semnarea Acordului Cadru asupra Telemuncii . In
    majoritatea statelor membre, cum ar fi Franta, Belgia, Luxemburg, Austria,
    Germania, Italia, Acordul s-a implementat prin intermediul Contractelor
    Colective
    , la nivel national sau sectorial, sau prin ghiduri, coduri si
    recomandari, iar nu prin acte normative general obligatorii, cum ar fi legile,
    ordonantele sau hotararile de guvern. Totusi, au existat state care au ales la
    fel ca Romania implementarea prin intermediul actelor normative cum ar fi
    Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia sau Slovenia.


    Adrian Cuculis -avocat: Avem o directiva,
    poate ca ne-am trezit ceva mai tarziu dar sa ne gandim la minusuri, care au
    fost minusurile pana acum sau daca au existat anumite situatii periculoase
    pentru angajat sau pentru angajator. Nu ne dam seama pentru ca intr-adevar nu au
    fost.Insa, asa cum am spus nu am inventat noi conceptul de telemunca. In UE
    exista acest concept. Legiuitorul european a avut in vedere inca de atunci ceea
    ce presupune activitatea de telemunca si alocarea unui anumit timp din timpul
    angajatului in asa fel incat el sa nu fie neaparat in spatiul de munca dar
    totusi sa fie pus la dispozitia angajatorului. Spre ex:noi prin art 111 din
    Codul Muncii unde se arata ce presupune timpul de munca, respectiv timpul in
    care angajatul se afla in sediul angajatorului sau in orice alta unitate unde a
    fost trimis din cadrul grupului angajatorului dar si timpul efectiv pe care
    si-l pune la dispozitie in vederea indeplinirii anumitor atributii chiar daca
    el nu se afla efectiv in sediul angajatorului, dar timpul respectiv este
    reglementat si a fost reglementat ca fiind orice alta activitate prestata si
    timpul angajatului este pus la dispozitia angajatorului. UE ne-a dat modelul
    insa noi am gandit-o ceva mai tarziu atunci cand s-a resimtit in piata nevoia
    de reglementare.


  • Jurnal românesc – 02.01.2018

    Jurnal românesc – 02.01.2018

    Un tricolor românesc, cu o lungime de 100 de metri, a fost întins duminică de la un mal la altul al Prutului de-a lungul unui pod feroviar, în prezent dezafectat, care face legătura între localitatea vasluiană Fălciu şi oraşul Cantemir din Republica Moldova, dând start astfel seriei de manifestaţii care celebrează Centenarul Marii Uniri. Autorităţile locale din proximitatea Prutului au cerut Guvernului de la Bucureşti să iniţieze construcţia podului rutier de la Fălciu, care face legătura cu Republica Moldova. Podul rutier din localitatea vasluiană a fost distrus la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar cel feroviar a fost scos din uz în urmă cu câţiva ani. Numeroşi participanţi la manifestaţia de duminică au scandat: “România n-a avut graniţă la Prut!”, “Unire”, “Unitate naţională” sau “Trăiască, trăiască, trăiască şi-nflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”. Evenimentul, organizat de Alianţa pentru Centenar, care reuneşte peste 130 de asociaţii civice sub mesajul unionist “Basarabia e România”, în parteneriat cu Primăria comunei Fălciu, este primul din seria de acţiuni care vor marca împlinirea unui secol de la Marea Unire a românilor. Reamintim că, în 1918, procesul de constituire a statului naţional român s-a încheiat prin unirea cu Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România pierdea, însă, Basarabia şi nordul Bucovinei.



    O serie de schimbări fiscale importante au intrat în vigoare, în România, de la 1 ianuarie 2018. Astfel, salariul minim brut pe economie va creşte de la 1.450 de lei (cca. 300 de euro) la 1.900 de lei (cca. 410 euro), pensia minimă va fi de 640 de lei (cca.135 euro), iar impozitul pe venit va scădea la 10%. Tot din 2018 scad contribuţiile pentru pilonul II de pensii şi intră în vigoare plata defalcată a TVA, obligatorie pentru companiile care au datorii la plata acestei taxe sau se află în insolvenţă. Totodată, plata contribuţiilor sociale va trece de la angajator la angajat, iar acest transfer implică renegocierea contractelor de muncă, situaţie în care unele venituri ar putea avea de suferit. Potrivit Guvernului, aplicarea acestor măsuri va avea un impact pozitiv asupra Produsului Intern Brut prin stimularea ocupării locurilor de muncă, mărirea puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerea muncii la negru. În schimb, analişti economici apreciază că impactul acestor măsuri asupra populaţiei şi a mediului de afaceri nu poate fi cuantificat cu exactitate în prezent.



    Guvernatorul regiunii Cernăuţi, Oleksandr Fişciuk, a anunţat că noua şcoală din Iordăneşti va fi inaugurată pe 11 ianuarie, scrie ziarul Libertatea Cuvântului. El a explicat ca şcoala era pregătită să îşi primească elevii încă de la începutul lunii decembrie, dar comitetul părinţilor a decis să amâne deschiderea pentru luna ianuarie. Școala nu a fost dată în mod oficial în exploatare, guvernatorul regiunii Cernăuţi subliniind că, în prezent, nu pot fi găsite 25.000 de grivne (745 euro). Prin urmare, Oleksandr Fişciuk le-a cerut subalternilor să găsească de urgenţă suma menţionată şi să finalizeze toate formalităţile. Potrivit sursei citate, construcţia şcolii din Iordăneşti a început în anul 2011, însă lucrările s-au desfăşurat cu multe întreruperi din cauza lipsei de fonduri. Mai mult decât atât, părinţii au recurs chiar la acţiuni de protest, nelăsându-şi copiii să meargă la şcoala veche, avariată. În total, costurile de construcţie pentru noua şcoală sunt estimate la circa 40 milioane de grivne (1,19 milioane euro).

  • Ministrul Muncii: Deficit de forţă de muncă în România

    Ministrul Muncii: Deficit de forţă de muncă în România

    România are un mare deficit de forţă de muncă, preponderent în domeniile construcții, IT, agricultură și medicină, a anunţat ministrul Muncii şi Justiţei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu.


    Anunţul a fost facut vineri, 24 noiembrie, în cadrul dezbaterii cu tema Dezvoltarea economică, socială şi culturală a zonelor rurale din România”, organizată de Confederaţia Sindicală Naţională Meridian şi Federaţia Agro Propact, la care au fost prezenţi şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, şi europarlamentarul PSD, Viorica Dăncilă, vicepreşedinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European.



    Ministrul Muncii a precizat că România trebuie să găsească soluții pentru a rezolva problema deficitului de forță de muncă, iar una dintre acestea ar fi atragerea înapoi a românilor plecați din țară.



    “Deficitul cel mai mare de forță de muncă pe care România îl are la ora actuală este în construcții, IT, agricultură și medicină. Scoatem posturi de medic la concurs, din 10 posturi se ocupă unul sau două. În schimb, la zece posturi de infirmiere, avem 100 la concurs”, amintind că, potrivit Legii salarizării, salariile medicilor vor ajunge în martie la peste 3.000 de euro”, relatează AGERPRES



    Dacă mâine avem 12.000 de absolvenți în IT în plus, vom vedea că ei sunt absorbiți imediat în piața forței de muncă. […] Construcțiile și agricultura sunt cele mai problematice. Culmea este că majoritatea persoanelor care au plecat din țară lucrează în aceste domenii în UE. În construcții încă nu simțim foarte mult această pierdere, dar o vom simți de anul viitor, când va intra în funcțiune programul PNDL 2 (Programul Național de Dezvoltare Locală — n. r.) prin care se vor construi, în special în mediul rural, foarte multe școli, grădinițe, canalizare, apă potabilă și altele, peste 30 de miliarde de lei, iar cu acești bani primarii vor trebui să-și realizeze obiectivele, dar firmele vor trebui să-și găsească forța de muncă necesară”, a mai susținut ministrul Muncii, potrivit căreia primarii deja încep să aibă acest tip de probleme, adică firmele nu se mai prezintă la licitații pentru că nu au oameni cu care să lucreze.



    Ministrul a solicitat în mod expres sprijinul mediului de afaceri prin măsuri financiare de natură a reţine forţa de muncă calificată în ţară.


    Precizând că rata curentă a şomajului este de 4,18%, ministrul s-a referit şi la numărul de asistaţi social din România, afirmând că informaţii în acest sens care circulă în prezent în spaţiul public, conform cărora ar exista 6 milioane de asistați social, sunt departe de adevăr.