Radio România Internațional

Tag: angajator

  • Muncind în România

    Muncind în România

    Aproape 34.000 de persoane au participat la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, organizată la nivel naţional de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, transmite administraţia de la Bucureşti. Potrivit Ministerului Muncii, aproximativ 39.000 de locuri de muncă au fost oferite de 2.270 de angajatori, iar din numărul total de persoane aflate în căutarea unui job peste 11.000 au fost selectate în vederea încadrării, iar 629 au fost angajate pe loc. Ministerul precizează că din numărul total de participanţi la această ediţie a Bursei, 412 au fost tineri cu risc de marginalizare socială şi 65 au fost persoane refugiate din Ucraina.

    Principalele ramuri de activitate cărora le corespund meseriile în care au fost încadrate pe loc cele 629 de persoane sunt: construcţii de clădiri, tăbăcirea şi finisarea pieilor, comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, restaurante şi alte servicii de alimentaţie, industria alimentară, activităţi de investigaţii şi protecţie. Bursa Generală a Locurilor de Muncă a avut loc în 76 de oraşe din ţară.

    Oferta de locuri de muncă la Galaţi şi Tecuci, oraşe din regiunea de sud-est a României, este mult mai mică decât numărul celor aproape 9.000 de şomeri aflaţi în evidenţele autorităţilor locale, arată datele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Locurilor de Muncă. Directorul executiv a AJOFM Galaţi, Cezar Nastase, a declarat că mulţi din agenţii economici au locuri vacante şi pentru muncitorii care provin din statele din afara Uniunii Europene. Potrivit acestuia, în judeţ există peste 40 de angajatori care au peste 400 de locuri de muncă disponibile. Multe dintre acestea sunt oferite inclusiv cetăţenilor din Ucraina.

    “Este un semnal şi pentru români de a-şi da seama că vor concura pe acele posturi cu cetăţeni străini”, a precizat Nastase. El a spus că cei veniţi din afara Uniunii Europene acceptă salarizări mai mici decât cele cu care sunt obişnuiţi românii. Năstase a mai spus că în funcţie de pregătirea profesională, şomerii din judeţului Galaţi se raportează diferit la oferta locurilor de muncă şi la concurenţa reprezentată de muncitorii din statele non-europene, iar mulţi aleg să plece să lucreze în străinătate.

    Formula prin care va fi stabilit salariul minim brut pe ţară garantat în plată va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salarial mediu brut şi productivitatea muncii, informează Ministerul român al Muncii. Blocul Naţional Sindical atrage atenţia că aproximativ 15% din salariaţii cu contracte de muncă, cu normă întreagă, au salarii brute la nivelul salariului minim brut pe ţară. BNS arată că pentru cele mai mici 40% din salariile din România, salariul mediu brut era în luna februarie de 3.362 lei (circa 675 de euro), cu doar 62 de lei (12 euro) peste salariul minim. La polul opus, pentru cele mai mari 10% din salarii, salariul mediu brut era în luna februarie de 37.375 lei (peste 7.500 de euro), de zece ori mai mare decât salariul minim pe economie. Organizaţia sindicală mai subliniază că venitul salarial mediu brut pe economie în luna februarie 2024 a fost de 7.990 lei (puţin peste 1.600 de euro).

    Recent, Ministerul Muncii a organizat consultări cu partenerii sociali din sindicatele şi patronatele reprezentative pentru elaborarea proiectului de act normativ privind transpunerea în legislaţia naţională a Directivei Europene privind stabilirea salariului minim brut pe ţară garantat în plată.

    Poliţiştii de frontieră de la vama Nădlac II, la graniţa de vest cu Ungaria, au prins 11 persoane din Bangladesh, Pakistan, Nepal şi India, care încercau să iasă ilegal din ţară ascunse într-un automarfar. Autovehiculul, condus de un cetăţean turc, transporta role de hârtie din Turcia în Germania. Persoanele găsite erau intrate legal în România şi au declarat că voiau să ajungă în state din vestul Europei. Şoferul turc este acum cercetat pentru trafic de migranţi, iar cei 11 cetăţeni străini, pentru tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat.

  • De ce le este teamă angajatorilor de angajații lor

    De ce le este teamă angajatorilor de angajații lor


    Trăim vremuri complicate. Viața se schimbă de la o oră la alta. Aproape nimic nu mai e predictibil. O criză o alimentează pe alta, care o alimentează pe alta. Războiul din Ucraina, criza energetică globală, inflația scăpată de sub control, toate acestea cer prudență în fiecare decizie pe care o luăm.



    Lucrurile sunt imprevizibile și pe piața muncii. De la Marea Demisioneală (“The Great Resignation”), în trend anul trecut, am ajuns acum la un alt fenomen îngrijorător – Quiet Quitting. Oamenii poate că nu mai demisionează “pe bandă rulantă”, dar, în căutarea unui echilibru dintre viața personală și cea profesională, aleg să nu-și depășească cu niciun milimetru atribuțiile jobului. Pe principiul nimeni nu-ți ridică statuie.



    Precedentul creat de lucrul remote din timpul pandemiei se perpetuează. Chiar dacă multe companii își cheamă angajații înapoi la birou, aceștia nu mai sunt dispuși să lase atât de ușor de la ei. Acolo unde se poate lucra remote, de ce să nu o facem? – spun aceștia. Unele companii se pare c-au înțeles.



    Am vorbit cu Ana Călugăru, Head of Communications la platforma de recrutare e-jobs, despre numărul mare de aplicaţii online pentru diferite locuri de muncă, înregistrat în ultima perioadă, dar şi despre cât sunt de dispuse companiile să le accepte aplicanților la joburi măcar câteva din doleanțele pe care le au.


    “În luna septembrie am avut un număr-record pentru acest tip de aplicări, respectiv 130 000, dar și un număr mare de locuri de muncă ce pot fi făcute de acasă, exclusiv, ceea ce înseamnă că aceşti candidați sunt extrem de interesați de acest beneficiu, de această oportunitate de a lucra de acasă, dar și că angajatorii sunt destul de atenți la semnalele care se transmit pe piață, vor să vină în întâmpinarea candidaților cu acele lucruri care știu că pot face diferența atunci când vine vorba de o angajare. Și atunci rămân flexibili și deschiși la a oferi angajaților oportunitatea de a lucra de acasă. E drept că angajatorii doresc să implementeze pe timp îndelung un stil de lucru hibrid, adică un număr de ore să fie lucrat de acasă și un anumit număr de ore de la birou. Doresc ca anagajații să vină la birou în anumite momente-cheie, la anumite întâlniri importante, ședințe ș.a.m.d. Dar, da, dacă cineva se gândea că a trecut moda muncii remote, iată că realitatea cifrelor nu este deloc așa și chiar ne așteptăm că, până la finalul anului, în lunile care urmează, numărul locurilor de muncă remote dar și al celor care cer să lucreze de acasă să fie în creștere.”



    Retailul rămâne, în continuare, zona care angajează cel mai mult, alături de servicii clienți și IT. Ana Călugăru:


    “Luna septembrie ne-a arătat că domeniile cele mai căutate de candidați rămân retailul, zona serviciilor, zona de call-centre externalizat și IT-ul. Sunt domenii care sunt foarte căutate din două motive, unul pentru că e un număr mare de joburi și atunci oportunitățile de angajare sunt foarte mari, doi – primele trei se adresează unei pături foarte largi de candidați, atât tinerilor fără experiență, dar și persoanelor cu experiență, dar și managerilor (deci vorbim de o adresabilitate foarte largă), iar IT-ul, de exemplu, este un domeniu care vine cu foarte multe beneficii și cu promisiunea celor mai mari salarii în acest moment.”


    Potrivit Anei Călugăru, anagajtorii sunt foarte atenți nu atât la abilitățile tehnice ale candidatului la job, cât la altele, definitorii pentru alegerea finală:


    “Mai toți angajatorii, în acest moment, au o filosofie destul de clară, respectiv că hard skills pot fi învățate la locul de muncă, și atunci sunt destul de concesivi când vine vorba de un candidat care nu stăpânește perfect abilitățile acestea tehnice, dar nu închid ochii la o atitudine care nu este în regulă. Nu închid ochii la oameni care se plafonează ușor, care nu vor să învețe, care nu sunt dispuși să facă parte din echipă, sunt foarte, foarte atenți la tot ce înseamnă soft skills, la tot ce înseamnă abilități de a se integra în echipă, la atitudinea pozitivă, la dorința de a învăța. Lucrurile acestea sunt, în acest moment, extrem extrem de valoroase pentru anagajatori, indififerent de nivelul de carieră sau de nivelul de exepriență al candidatului.”



    Anul trecut, o modă periculoasă, “Marea Demisioneală”, a făcut ca avantajul în ecuația angajat-angajator să fie preluat de angajat. Sătui de salariile mici și de orele lungi de muncă, oamenii au decis să-și dea demisia în masă. Criza de forță de muncă era un subiect la ordinea zilei. Acum, Quiet Quitting este noul fenomen care-i bagă în sperieți pe angajatori. Ce este acest Quiet Quitting și de ce este atât de îngrijorător ne spune Ana Călugru, Head of Communications e-jobs:


    “Despre Marea Demisioneală se vorbește destul de puțin, pentru că nu o mai resimțim atât de acut ca anul trecut. În acest moment, este mult mai îngrijorătoare zona de quiet quitting, respectiv acei aagajaţi care intră într-o zonă de latență, nu vor să facă mai mult decât fișa postului, fie dintr-un soi de frustrare acumulată în ultimii ani, fie dintr-o dorință a angajatului de a echilibra mai bine viața personaă cu cea profesională. Nu mai vedem demisii în masă poate și pentru că este un context economic destul de incert, pentru că vedem afară premisele unei situaţii economice deloc ușoare, și atunci toată lumea stă în expectativă, lumea este destul de prudentă în a face mișcări bruște pe piața muncii.”






  • Telemunca în România şi în Uniunea Europeană

    Telemunca în România şi în Uniunea Europeană

    Recent in
    Romania a fost reglementata telemunca, reprezentand munca la
    distanta prin mijloace informatice    . La nivelul UE telemunca s-a
    reglementat din anul 2002.     In acest context, s-a urmarit modernizarea relatiilor de munca,
    incluzand stabilirea unor moduri de lucru flexibile cu scopul de a creste productivitatea
    si competitivitatea intreprinderilor, dar si de a imbunatati calitatea
    locurilor de munca. Drept urmare, Comisia Europeana a invitat partenerii
    sociali de la nivelul Uniunii Europene sa inceapa negocierile cu privire la
    telemunca, negocieri ce au demarat pe 20 septembrie 2001 si s-au finalizat pe
    16 iulie 2002 odata cu semnarea Acordului Cadru asupra Telemuncii . In
    majoritatea statelor membre, cum ar fi Franta, Belgia, Luxemburg, Austria,
    Germania, Italia, Acordul s-a implementat prin intermediul Contractelor
    Colective    , la nivel national sau sectorial, sau prin ghiduri, coduri si
    recomandari, iar nu prin acte normative general obligatorii, cum ar fi legile,
    ordonantele sau hotararile de guvern. Totusi, au existat state care au ales la
    fel ca Romania implementarea prin intermediul actelor normative cum ar fi
    Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia sau Slovenia.


    Adrian Cuculis -avocat: Avem o directiva,
    poate ca ne-am trezit ceva mai tarziu dar sa ne gandim la minusuri, care au
    fost minusurile pana acum sau daca au existat anumite situatii periculoase
    pentru angajat sau pentru angajator. Nu ne dam seama pentru ca intr-adevar nu au
    fost.Insa, asa cum am spus nu am inventat noi conceptul de telemunca. In UE
    exista acest concept. Legiuitorul european a avut in vedere inca de atunci ceea
    ce presupune activitatea de telemunca si alocarea unui anumit timp din timpul
    angajatului in asa fel incat el sa nu fie neaparat in spatiul de munca dar
    totusi sa fie pus la dispozitia angajatorului. Spre ex:noi prin art 111 din
    Codul Muncii unde se arata ce presupune timpul de munca, respectiv timpul in
    care angajatul se afla in sediul angajatorului sau in orice alta unitate unde a
    fost trimis din cadrul grupului angajatorului dar si timpul efectiv pe care
    si-l pune la dispozitie in vederea indeplinirii anumitor atributii chiar daca
    el nu se afla efectiv in sediul angajatorului, dar timpul respectiv este
    reglementat si a fost reglementat ca fiind orice alta activitate prestata si
    timpul angajatului este pus la dispozitia angajatorului. UE ne-a dat modelul
    insa noi am gandit-o ceva mai tarziu atunci cand s-a resimtit in piata nevoia
    de reglementare.


  • Angajații nu mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon

    Angajații nu mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon

    Curtea Europeană de Justiţie a decis că angajații nu
    mai pot fi deranjați în timpul liber nici măcar la telefon    .




    Dacă
    angajatul este deranjat de șef în timpul liber chiar și cu un telefon, ar
    trebui recompensat de angajator cu bani sau zile libere. Hotărârea a fost luată
    ca urmare a sesizării unui cetățean belgian și se aplică tuturor țărilor din
    Uniunea Europeană.

    Ce se întâmplă cu salariaţii din România, care sunt în
    această situaţie, ne spune astăzi avocatul Adrian Cuculis: Curtea de Justiţie a spus că niciun stat membru nu are
    dreptul să modifice noţiunea de timp de lucru. Timpul de lucru va fi
    întotdeauna, şi aşa o să rămână până când se va desfiinţa, dacă se va
    desfiinţa, Uniunea Europeană, acea perioadă în care tu eşti pus la dispoziţia
    angajatorului sau eşti la locul de muncă. În România, pentru că ne interesează
    impactul pe care îl are decizia în România, este fundamentală pentru că
    angajatul o să aibă acum o armă puternică împotriva angajatorului, dar asta
    înseamnă că va trebui cumva să remodificăm schema de contract de muncă şi să
    spui că în ipoteza în care depăşeşti, nu ştiu, 2-3 solicitări pe lună deja să
    intrăm într-o schema de salarizare suplimentară. Sigur că lucrurile astea vor
    produce nişte modificări la nivelul sistemului de impozitare, sistemul de
    înregistrare a contractelor de muncă, şi aşa mai departe, pentru că în Revisal
    sunt câteva rubrici foarte clare, adică ce are de încasat angajatul tău, şi aşa
    mai departe. Deci, va trebui cumva implementată decizia asta a Curţii de
    Justiţie a Uniunii Europene, dar eu cred foarte mult în puterea înţelegerii
    între oameni. Foarte importantă o să fie şi relaţionarea pe care o are
    angajatorul cu angajatul, pentru că dacă există o stare conflictuală acolo şi
    angajatul o să abuzeze, să zicem aşa, de decizia asta şi angajatorul o să fie
    reticent să dea curs oricăror solicitări.





    Experții
    în resurse umane consideră că decizia Curții Europene de Justiție va fi
    ignorată, iar relația dintre angajator și angajat nu se va schimba radical.
    Mulți dintre românii consideră însă că abordarea Curții Europene de Justiție
    este normală. Toţi experții în resurse umane se așteaptă ca mentalitatea
    angajatorilor să se schimbe – încet-încet corporațiile mari vor prelua și
    aplica aceste reguli iar în timp se vor extinde și la angajatori mai mici.


  • Jurnal românesc – 02.01.2018

    Jurnal românesc – 02.01.2018

    Un tricolor românesc, cu o lungime de 100 de metri, a fost întins duminică de la un mal la altul al Prutului de-a lungul unui pod feroviar, în prezent dezafectat, care face legătura între localitatea vasluiană Fălciu şi oraşul Cantemir din Republica Moldova, dând start astfel seriei de manifestaţii care celebrează Centenarul Marii Uniri. Autorităţile locale din proximitatea Prutului au cerut Guvernului de la Bucureşti să iniţieze construcţia podului rutier de la Fălciu, care face legătura cu Republica Moldova. Podul rutier din localitatea vasluiană a fost distrus la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, iar cel feroviar a fost scos din uz în urmă cu câţiva ani. Numeroşi participanţi la manifestaţia de duminică au scandat: “România n-a avut graniţă la Prut!”, “Unire”, “Unitate naţională” sau “Trăiască, trăiască, trăiască şi-nflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”. Evenimentul, organizat de Alianţa pentru Centenar, care reuneşte peste 130 de asociaţii civice sub mesajul unionist “Basarabia e România”, în parteneriat cu Primăria comunei Fălciu, este primul din seria de acţiuni care vor marca împlinirea unui secol de la Marea Unire a românilor. Reamintim că, în 1918, procesul de constituire a statului naţional român s-a încheiat prin unirea cu Regatul României a provinciilor istorice cu populaţie majoritar românească aflate, până atunci, sub administraţia imperiilor multinaţionale vecine. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, România pierdea, însă, Basarabia şi nordul Bucovinei.



    O serie de schimbări fiscale importante au intrat în vigoare, în România, de la 1 ianuarie 2018. Astfel, salariul minim brut pe economie va creşte de la 1.450 de lei (cca. 300 de euro) la 1.900 de lei (cca. 410 euro), pensia minimă va fi de 640 de lei (cca.135 euro), iar impozitul pe venit va scădea la 10%. Tot din 2018 scad contribuţiile pentru pilonul II de pensii şi intră în vigoare plata defalcată a TVA, obligatorie pentru companiile care au datorii la plata acestei taxe sau se află în insolvenţă. Totodată, plata contribuţiilor sociale va trece de la angajator la angajat, iar acest transfer implică renegocierea contractelor de muncă, situaţie în care unele venituri ar putea avea de suferit. Potrivit Guvernului, aplicarea acestor măsuri va avea un impact pozitiv asupra Produsului Intern Brut prin stimularea ocupării locurilor de muncă, mărirea puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerea muncii la negru. În schimb, analişti economici apreciază că impactul acestor măsuri asupra populaţiei şi a mediului de afaceri nu poate fi cuantificat cu exactitate în prezent.



    Guvernatorul regiunii Cernăuţi, Oleksandr Fişciuk, a anunţat că noua şcoală din Iordăneşti va fi inaugurată pe 11 ianuarie, scrie ziarul Libertatea Cuvântului. El a explicat ca şcoala era pregătită să îşi primească elevii încă de la începutul lunii decembrie, dar comitetul părinţilor a decis să amâne deschiderea pentru luna ianuarie. Școala nu a fost dată în mod oficial în exploatare, guvernatorul regiunii Cernăuţi subliniind că, în prezent, nu pot fi găsite 25.000 de grivne (745 euro). Prin urmare, Oleksandr Fişciuk le-a cerut subalternilor să găsească de urgenţă suma menţionată şi să finalizeze toate formalităţile. Potrivit sursei citate, construcţia şcolii din Iordăneşti a început în anul 2011, însă lucrările s-au desfăşurat cu multe întreruperi din cauza lipsei de fonduri. Mai mult decât atât, părinţii au recurs chiar la acţiuni de protest, nelăsându-şi copiii să meargă la şcoala veche, avariată. În total, costurile de construcţie pentru noua şcoală sunt estimate la circa 40 milioane de grivne (1,19 milioane euro).

  • Sprijin pentru ocuparea forţei de muncă

    Sprijin pentru ocuparea forţei de muncă

    Guvernul a aprobat o serie de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă au fost ce vizează persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, angajatorii, dar și românii din diaspora. Modificările aduse de Guvern legii 76/2002 vor orinta sume din fondurile europene, dar şi din bugetul de stat, fiind vizate atât persoanele neocupate, cât și angajatorii prin diferite forme de stimulare a creării de noi locuri de muncă, aceasta fiind o preocupare prioritară și constantă a Executivului”, după cum se arată în comunicatul remis presei de Guvern.



    Printre cele mai importante măsuri sunt cele luate în ajutorul persoanelor care nu deţin un loc de muncă, după cum urmează:


    -Primă de 500 lei neimpozabilă șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj, în situaţia în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin 3 luni.


    -Persoanele proaspăt angajate care fac naveta, beneficiază de prime de încadrare. Cuantumul primei se calculează la 0,5 lei/km dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporțional cu numărul de zile în perosnele respective merg la serviciu. Prima se acordă lunar, timp de un an, șomerilor înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă şi care sunt la locuiesc la o distanţă mai mare de 15 km de localitatea unde desfăşoară actrivitatea.


    -Persoanele care locuiesc la peste 50 km distanţă de locul de muncă şi îşi schimbă domiciliul în localitatea unde se află compania unde lucrează vor beneficia de importante ajutoare financiare. Astfel, guvernul acordă 12.500 lei pentru persoanele înregistrate ca șomeri şi care se încadrează în muncă conform condiţiilor de mai sus. Cei care sunt însoţişi de un membrii familiei primesc o primă de instalare în valoare totală de 15.500 de lei.



    De asemenea, guvernul a majorat cuantumul subvențiilor acordate angajatorilor şi pentru şomerii de lungă durată şi tineri NEET (care şi-au terminat studiile şi nu sunt angajaţi sau în perioada de formare/training). Astfel, angajatorii primesc 900 de lei lunar, timpe de un an, dacă angajează, pe durată nedeterminată, următoarele categorii de persoane: absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ, persoane cu handicap, şomeri în vârstă de peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tineri NEET, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale.



    Sursa: Guvernul României