Radio România Internațional

Tag: Angela Cristea

  • Fonduri europene pentru investiţii

    Fonduri europene pentru investiţii

    Intreprinderile mici
    şi mijlocii care au dificultăti de finanţare, dar şi studenţii din România care
    doresc să-şi continue studiile în străinătate primesc fonduri europene în
    valoare de 170 de milioane de euro. In acest sens, patru acorduri prin care Fondul European de
    Investiţii (FEI) acordă fonduri unor bănci din România au fost semnate miercuri.
    Sunt, practic, acorduri de garantare, FEI asumându-şi o parte din riscurile
    aferente. O parte din sumă va fi direcţionată pentru susţinerea studenţilor
    care vor să-şi facă studiile de masterat în alte state din Uniunea Europeană.


    Astfel,
    în cadrul facilităţii de garantare Erasmus Plus în valoare de 4,5 milioane de
    euro, aproximativ 450 de studenţi vor beneficia de credite în condiţii
    favorabile pentru a studia în altă ţară din blocul comunitar, precum şi în
    Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia şi Turcia.


    Şefa
    Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea, care a
    participat la ceremonia de semnare a acordurilor, considera ca temerile românilor
    legate de Uniunea Europeană sunt alimentate de frica de necunoscut, iar cea mai
    bună metodă de a scăpa de această intoleranţă este contactul direct cu
    societăţile din celelalte state europene:


    Cu
    cât avem mai multe programe care îi ajută pe cetăţenii Uniunii Europene să
    meargă, să trăiască o perioadă de timp într-un alt stat, cu atât avem societăţi
    mai tolerante şi mai deschise către cooperare. Şi este exact ceea ce ne dorim,
    mai ales în această perioadă în care se joacă viitorul Uniunii Europene. De
    aceea, aceste acorduri, care, aşa, la prima vedere, sunt nişte operaţiuni
    financiare mai mult sau mai puţin obişnuite, au de fapt o miză mult mai mare.


    Fondul European de Investiţii
    Strategice reprezintă principala componentă a Planului de Investiţii pentru
    Europa, aşa-numitul Plan Juncker    . Potrivit Angelei Cristea, planul a prins mai
    multă viteză iniţial în economiile mai dezvoltate, pentru care instrumentele
    financiare nu reprezentau o provocare, însă şi în România sunt deja 29 de proiecte
    finanţate prin acest plan. Este vorba de 16 proiecte de mare
    infrastructură şi 13 acorduri de facilitare a accesului la finanţare pentru
    intreprinderi mici si mijlocii.


    Angela Cristea a mai spus că, în baza acordurilor semnate
    miercuri, 3.000 de IMM-uri vor primi sprijin pentru a avea acces la finanţare. ‘Este
    vorba mai ales de acele proiecte unde ştim că băncile, instituţiile financiare,
    se gândesc de două, trei, patru ori înainte de a da un împrumut, pentru că pot
    considera că proiectele au un grad de risc mai mare, iar noi, la nivelul
    Uniunii Europene, prin Planul Juncker, ne-am asumat să acoperim acea parte de
    risc’,     a adăugat Angela Cristea.

  • Alegerile pentru Parlamentul European – numărătoarea inversă

    Alegerile pentru Parlamentul European – numărătoarea inversă

    Alegerile europene vor avea loc în mai anul acesta,
    de joi, 23 mai, până duminică, 26 mai, în funcţie de ţara de domiciliu sau ţara
    în care orice cetăţean european cu drept de vot alege să îşi exercite acest
    drept. O informaţie deja cunoscută, potrivit statisticilor, de peste jumătate
    dintre cetăţenii europeni.


    Angela Cristea, şefa repezentanţei Comisiei
    Europene în România a evaluat această a noua ediţie a alegerilor
    europarlamentare:

    Aceste alegeri sunt diferite, probabil că
    aţi mai auzit acest slogan, numai că el este din ce în ce mai adevărat. Vedem
    în ultimul timp o creştere a filonului populist, o punere sub semnul întrebării
    a unor valori pe care le consideram câştigate, acceptate pentru totdeauna. Iată
    că nu sunt. Aceste valori pe care se bazează UE şi pe care în momentul în care
    le goleşti de conţinut, goleşti de conţinut UE: vorbim de democraţie, de
    drepturile fundamentale ale cetăţenilor, de statul de drept. Or vedem că aceste
    valori, fără de care UE este de neconceput, sunt puse sub semnul întrebării, în
    unele părţi ale UE, sau sunt puse sub un atac concertat, în alte părţi ale UE.Şi
    nu avem de gând să stăm cu mâinile în sân, să asistăm la subminarea unei
    construcţii care a adus pace şi prosperitate pe acest continent, o construcţie
    care probabil face ca în Europa să se trăiască mai bine decât oriunde altundeva
    în lume.


    Viitorul Uniunii Europene depinde de răspunsul la
    provocările de astăzi, dar şi de mobilizarea de care vor da dovadă cei 373
    milioane de cetăţeni cu drept de vot, a mai precizat Angela Cristea şi a
    adăugat:

    Luăm şi vom lua în continuare măsuri, vorbesc în numele Comisiei
    Europene. De exemplu, în domeniul alegerilor pentru Parlamentul European noi am
    făcut o serie de recomandări, sunt recomandări pentru că este un domeniu de
    competenţă naţională, dar apelăm la autorităţile naţionale, la partidele
    politice, la organizaţiile de presă, să ne ajute pentru punerea în aplicare a
    acestor recomandări. Pentru că ne interesează ca acest proces al alegerilor europene
    să se desfăşoare cât mai bine posibil, atât din punct de vedere cantitativ, cât
    şi calitativ. Cantitativ, ne dorim ca cei care vor reprezenta cetăţenii
    europeni să fie votaţi de o majoritate a cetăţenilor europeni. Vedem acest
    fenomen atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, de fapt o minoritate
    din totalul cetăţenilor cu drept de vot alege reprezentanţi, care apoi iau
    măsuri care afectează întreaga populaţie. Democraţia nu poate funcţiona optim
    decât atunci când toţi cetăţeni participă în procesul democratic. Şi un element
    esenţial este participarea la vot.


    Un moment critic în existenţa UE, în care se vor întâlni
    destinul şi democraţia, după cum a mai declarat Angela Cristea, şefa
    repezentanţei Comisiei Europene în România, precizând, că pentru proeuropeni
    destinul este conceput doar în cadrul Uniunii Europene.


  • Societatea civilă la raport

    Societatea civilă la raport

    În urma celui mai recent raport referitor la
    funcţionarea societăţii civile în UE, realizat de Agenția pentru Drepturi
    Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), Parlamentul European și Comitetul
    Economic și Social European (CESE) au lansat un apel pentru crearea unui Fond
    European pentru Democrație. În special, CESE a solicitat Comisiei să propună
    crearea unui fond european pentru democrație, valori și drepturile omului la
    nivelul UE, dotat cu un pachet financiar ambițios, disponibil direct pentru
    organizațiile societății civile din Europa și gestionat în mod independent,
    după exemplul Fondului European pentru Democrație care există pentru
    societatea civilă, ce operează în afara UE.


    Şi cum societatea civilă era ţap ispăşitor
    pentru problemele care apăreau în societate, Comisia Europeană a trebuit să
    vină cu un răspuns prompt, explică Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în
    România    : Răspunsul Comisiei a fost de a reveni la o
    practică preaderare şi anume de a da programe de finanţare pentru societatea
    civilă. Pentru că în filosofia UE, odată ce un stat aderă la Uniune se consideră
    că problemele din acest domeniu au fost rezolvate şi atunci nu mai este nevoie
    de o finanţare masivă pentru societatea civilă. Ori evoluţiile din ultimii ani
    şi mai ales din această regiune a Europei ne arată că este nevoie în principal
    prin finanţare să sprijinim societatea civilă. Am avut în perioada imediat de
    după aderare fondurile norvegiene care au ajutat foarte mult, iar acum pentru
    viitorul buget al UE propunem crearea unui program special, tocmai pentru
    apărarea valorilor europene. Pentru că, în mod surprinzător, acestea nu par să
    mai fie împărtăşite în mod egal pe tot teritoriul UE. Şi ca să parafrazez un
    autor foarte iubit în România, dacă nu avem valori europene în UE, nu avem
    nimic


    Potrivit celui mai recent raport realizat de
    Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), între
    provocările privind finanțarea organizaţiilor societăţii civile (OSC), se
    numără următoarele: obstacole în obţinerea finanţărilor şi/sau reduceri de fonduri
    pentru anumite organizaţii ale societăţii civile sau anumite activităţi. În
    plus, finanțarea vine adesea sub formă de finanțare (pe termen scurt) a
    proiectelor, finanțarea pe termen lung și a infrastructurii nefiind disponibilă
    în cele mai multe situații. De asemenea, cofinanțarea reprezintă adesea o
    provocare, la fel ca întârzierile în efectuarea plăților aferente granturilor,
    ceea ce duce, printre altele, la probleme legate de fluxul de numerar. În plus,
    regimurile fiscale sunt nefavorabile într-unele state membre, atât pentru
    OSC-urile în sine (cu statut de organizație de caritate/de interes public/de
    utilitate publică), cât și pentru persoanele fizice și juridice care fac
    donații OSC-urilor. Se adaugă la acestea campaniile mediatice negative și
    campaniile de denigrare împotriva OSC-urilor care primesc finanțare străină şi faptul
    că organizațiile care reprezintă persoanele cu handicap la nivelul UE și în
    statele membre au resurse financiare limitate.


  • România, către președinția Consiliului Uniunii Europene

    România, către președinția Consiliului Uniunii Europene

    România
    se apropie cu pași repezi de momentul în care va prelua președinția Consiliului
    Uniunii Europene, una dintre cele mai înalte poziții decizionale la nivel
    european. La sediul reprezentanței Comisiei Europene din București a avut loc
    conferința Drumul spre Sibiu, de la Sofia via Viena cu participarea troicii
    formate din reprezentanții Bulgariei, care a deținut președinția în prima
    jumătate a anului 2018, Austriei, care deține președinția de la 1 iulie, și
    României, care va prelua de la 1 ianuarie 2019 mandatul de la Austria.

    Angela
    Cristea    , reprezentantul Comisiei Europene în România, a punctat importanța
    poziției în care va fi țara: Atât
    pentru Bulgaria, cât și pentru România este prima oară în istoria acestor
    state-membre când dețin președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
    Este o experiență, o premieră, și ne-am dori să fim pregătiți cât mai bine
    pentru a ne asigura că și România va avea o președinție de succes. Am numit-o
    Drumul către Sibiu pentru că așa se cheamă programul de lucru al
    instituțiilor Uniunii Europene de acum și sigur că ne onorează această plasare
    a Sibiului în centrul agendei politice europene. În acelșai timp, cu modestie
    ne dăm seama că până la Sibiu se trece prin multe alte localități, de aceea am
    spus De la Sofia via Viena pentru că tocmai s-a încheiat președinția bulgară
    și suntem în timpul președinției austriece. În același timp, un mesaj important
    este că Uniunea Europeană nu este Bruxelles-ul, Comisia Europeană nu este
    Bruxelles-ul. Uniunea Europeană se alfă peste tot și din când în când capitala
    politică a Uniunii se deplasează în funcție de diversele președinții. Anul
    viitor, cealaltă capitală a României va fi Sibiul pentru că acolo va avea loc
    această întâlnire a liderilor europeni, de Ziua Europei, pe 9 mai, pentru a se
    pune de acord privind viitorul Uniunii Europene. Avem încă multe necunoscute
    legate de acest viitor. Avem în derulare o mare consultare publică pentru că
    vrem să-i ascultăm pe cetățeni, să vedem ce-și doresc ei de la acest viitor.
    Aceasta pentru că ni s-a întâmplat în trecutul destul de apropiat o surpriză
    neplăcută când cetățenii dintr-un stat membru, care a contribuit foarte mult la
    procesul de integrare, au decis ca țara lor să iasă din Uniunea Europeană.
    Vorbim despre votul pentru ieșirea Marii Britanii, vot care a reprezentat și un
    semnal de alarmă pentru noi că undeva poate am pierdut acestă legătură cu toți
    cetățenii din Uniunea Europeană. Sarcina României va fi chiar mai dificilă
    pentru că avem câteva dosare extrem de fierbinți pe agenda președinției. Nu în
    ultimul rând este vorba de dosarul banilor, al bugetului pentru următoarea
    perioadă, unde am văzut deja cum s-au poziționat toate statele membre. Ne dăm
    seama cât de important va fi pentru România să reușească să găsească un consens
    din poziții atât de diferite.



    De la președinția
    rotativă a Consiliului Uniunii Europene se așteaptă soluții la provocările actuale.
    Însă provocări au existat întotdeauna și soluțiile au venit în funcție de
    dorințele cetățenilor.


  • Recomandări economice ale Comisiei Europene

    Recomandări economice ale Comisiei Europene

    Guvernanța
    economică a României și a celorlalte state membre ale Uniunii Europene este o
    combinație între deciziile guvernelor naționale și politica executivului
    comunitar. Principalele recomandări făcute de Comisia Europeană României și
    celorlalte 27 de state ale blocului sunt creșterea economică sustenabilă,
    reducerea inegalităților și continuarea reformelor structurale    . Acestea au fost
    prezentate de Angela Cristea, șeful reprezentanței Comisiei Europene în
    România    .


    Este evident că
    avem nevoie să coordonăm politicile economice ale statelor membre, chiar dacă
    ele desigur au suveranitatea deciziilor în acest domeniu. Vorbim de acestă
    relație între Bruxelles și București, adică între Uniunea Europeană și România,
    pentru că avem decizii luate în România care au impact și la nivelul Uniunii
    Europene. Avem decizii luate la nivelul Uniunii Europene cu impact direct în
    România, și avem angajamente luate de România în mod specific în cadrul Uniunii
    Europene pe care la monitorizăm. Și dau un singur exemplu aici, deficitul
    structural este un angajament de a-l menține la
    1%. Pe de altă parte, sunt angajamente pe care și le-a luat Uniunea
    Euroipeană în totalitate și unde România, fiind prezentă, a contribuit. Am
    primit mandat la Comisia Europeană din partea statelor membre să organizăm
    această coordonare a politicilor economice, să facem câte un raport de țară
    pentru fiecare stat membru și apoi în urma răspunsurilor primite de la
    autoritățile naționale și în urma discuțiilor cu acestea să facem o serie de
    recomandări. Vom discuta recomandările pentru anul acesta care sunt grupate pe
    trei domenii, trei recomandări, dar vom vedea că vorbim despre 12 măsuri pe
    care le considerăm necesare și fezabile
    pentru următoarele 12 luni. În fiecare stat membru se pot face foarte multe,
    dar este important să distilăm, în dialog cu autoritățile naționale, și să
    vedem ce este fezabil a se realiza până la următorul raport de țară și la
    următorul set de recomandări. Ne uităm la acest obiectiv pe care și l-a
    stabilit Uniunea Europeană în cadrul strategiei Europa 2020 pentru o creștere
    economică sustenabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii sociale, adică
    echitabilă. Ne uităm în primul rând dacă avem creștere economică: în România
    avem un ritm de creștere economică foarte ridicat în ultimii ani, și apoi ne
    uităm la calitatea acestei creșteri economice. Și calitatea o analizăm din
    acest puncte de vedere: dacă este o creștere economică sustenabilă, dacă poate
    fi menținută, dacă se bazează pe competitivitate, pe o creștere a
    productivității. În momentul de față această creștere economică ridică semne de
    întrebare în privința sustenabilității. Apoi, ne uităm dacă este o creștere
    economică echitabilă, adică dacă are ingredientele necesare și politicile de redistridbuire
    în spatele acestei creșteri economice care să asigure dacă ea beneficiază
    cetățenii. Și nu în ultimul rând, ne uităm dacă avem o creștere economică
    inteligentă la nivelul Uniunii pentru că ne interesează nu numai să răspundem
    provocărilor cu care se confruntă economia și societatea noastră, ci să
    anticipăm cumva și provocările viitoare.


  • CULTUREurope-Celebrating the diversity and richness of our European heritage

    CULTUREurope-Celebrating the diversity and richness of our European heritage

    La 9 mai 2018, cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei, Centrul Europe Direct București din cadrul Institutului European din România, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Centrul Infoeuropa și Centrul de Proiecte Educaționale și Sportive PROEDUS al Primăriei Municipiului București, a organizat în fața Bibliotecii Centrale Universitare, evenimentul intitulat CULTUREurope — Celebrating the diversity and richness of our European heritage”, cu scopul de a promova diversitatea și bogăția moștenirii culturale europene, dat fiind că anul 2018 este declarat Anul European al Patrimoniului Cultural.



    În deschiderea evenimentului, copiii din Corurile Reunite Cantus Mundi” au interpretat Imnul Europei, Odă Bucuriei”. Au adresat discursuri de bun venit Victor Negrescu, Ministru Delegat pentru Afaceri Europene, Angela Cristea, Șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, prof. univ. dr. Alina Bârgăoanu, Decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative și prof.univ.dr. Gabriela Drăgan, Director General al Institutului European din România, care au menționat importanța Anului European al Patrimoniului Cultural și a activităților de acest gen, dedicate tinerei generații. Evenimentul a fost prezentat de Loredana Licuța, coordonator al Centrului Europe Direct București.



    Articolul complet poate fi accesat aici: http://europedirectbucuresti.ier.ro/evenimente/ziua-europei-cultureurope/ (autor Loredana Licuța, Coordonator Centrul Europe Direct București)

  • Rumänien zelebriert den 9. Mai

    Rumänien zelebriert den 9. Mai

    Für die Rumänen ist der 9.Mai der Tag an dem Rumänien seine Unabhängigkeit vom Osmanischen Reich erlangt hat. Das Parlament proklamierte 1877 die Unabhängigkeit Rumäniens, das der Grundstein des modernen Rumäniens, das von König Karol I und Ferdinand erbaut wurde, ist. Die Dynastie schloss ihren Namen auch an das Schicksal und den Sieg der Vereinten Nationen gegen Nazideutschland an. Die Historiker behaupten, der Beschluss des letzten Königs, Michael I, 1944, dass Rumänien aus der Allianz mit Hitler austreten soll und es neben die traditionellen Allierten England und die USA zurückzubringen, den Zweiten Weltkrieg in Europa wenigstens um sechs Monate verkürzt hat.



    Der Kommunismus der Nachkriegszeit verurteilte die Rumänen zu Terror, Demütigung und Armut. Dank der Wende von 1989 und dem EU-Beitritt im Jahre 2007 können die Rumänen heute den Europatag, wie ihre eigene Feier zelebrieren. Der 9. Mai stellt zudem den Siegestag gegen den Faschismus 1945 dar, sowie die Erklärung des französischen Außenministers Robert Schumann im Jahre 1950, durch die das Projekt der heutigen Europäischen Union lansiert wurde.



    Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis organisierte am Mittwoch einen Empfang bei Cotroceni und betrauerte die Tatsache, dass es in Bukarest Politiker gebe, die die Rolle und die Bedeutung der Union in Frage stellen und die Vorteile der Teilnahme an diesem Projekt auslassen. Sie behaupten, Rumänien gehe es besser außerhalb der europäischen Familie. Klaus Iohannis dazu:



    Was diese Politiker nicht sagen, ist, dass es ohne Demokratie, ohne Rechtsstaat, ohne korrekte Gesetze keinen Wohlstand für die Mehrheit der Bürger geben kann. Es gebe nur eine kleine Gruppe von Privilegierten, die an der Macht seien.



    Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă erklärte in einer Mitteilung, Rumänien glaube an das europäische Projekt und agiere für die Unterstützung und Entwicklung des besagten Projektes. Nach dem EU-Beitritt Rumäniens ist das Lebensniveau der Rumänen konstant gestiegen, so die Chefin der Vertretung der Europäischen Kommission in Bukarest Angela Cristea. Sie fügte hinzu, Rumänien müsse sich weiterhin anstrengen, damit der Kontroll- und Überwachungsmechanismus aufgehoben werde. Angela Cristea dazu:



    Rumänien ist in Fahrt gekommen. Es sind die letzten Schritte bis zu der Aufhebung des Kontroll- und Überwachungsmechanismus. Unser Land muss die Fortschritte fortsetzen. Wir haben noch ein zweites Ziel, den Beitritt zum Schengen-Raum. Rumänien erfüllt alle Bedingungen, es geht um einen politischen Beschluss. Rumänien muss sich mehr diplomatisch anstrengen. Ein drittes Ziel ist der Beitritt zum Euro-Raum. Wir begrüßen den Beschluss Rumäniens, sich das Jahr 2024 als Ziel festzulegen.



    Angela Cristea erklärte, die Europäische Kommission sei bereit, Rumänien mit EU-Mitteln für den Beitritt zum Euro-Währungsgebiet zu unterstützen.

  • InvestEU

    InvestEU

    Planul de
    investiții pentru Europa (sau Planul Juncker) se alătură
    sprijinului acordat de Uniunea Europeană prin fonduri nerambursabile, cu
    instrumente financiare menite să atragă investiții în sectoare strategice, de
    la infrastructură si cercetare, până la sănătate, transport, energie și
    economie circulară. Planul de investiții pentru Europa are trei piloni: Fondul
    european pentru investiții strategice     (FEIS


    Una dintre
    istoriile de succes ale investiţiilor UE a fost celebrată la începutul acestei
    luni de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti şi anume proiectul 100 de
    inimi pentru 100 de copii    . Despre ce este vorba, aflăm de la Angela Cristea,
    şefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Acest proiect a fost
    selectat pentru a fi exemplificat într-o campanie pe care o derulăm noi,
    EUInvest, în care vorbim despre investiţiile
    pe care le face Uniunea Europeană, în România, în principal, prin
    fonduri nerambursabile, dar începe şi România să participe tot mai activ la
    Planul de investiţii european, aşa numit Plan Juncker. Am ajuns acum la peste
    357 de milioane de euro, din acest fond de investiţii strategice, mobilizate şi
    în România şi de la care ne aşteptăm ca la rândul lor să mobilizeze peste un
    miliard de euro, de intrări în proiectele de capital de dezvoltare din România.
    Atât fondurile nerambursabile, cât şi Planul de investiţii sunt în derulare. Iar
    noi, Comisia Europeană, rămânem un aliat puternic, angajat, prezent, nu numai
    cu fondurile europene, dar şi cu expertiza care există în UE în acest domeniu.


    Proiectul
    100 de inimi pentru 100 de copii salvează vieți, la propriu, a mai
    spus Angela Cristea şi a adăugat: Este o dovadă vie că Fondurile
    Uniunii Europene, atunci când sunt folosite, când se întâlnesc cu entuziasm, cu
    hotărâre, cu dorință de muncă şi de a reuşi, pot să aibă un impact extraordinar
    asupra societăţii, asupra comunităţii în care operează, adică reuşesc să-şi
    atingă obiectivul. Pentru că vorbim foarte mult despre banii europeni, dar ceea
    ce ne interesează la sfârşitul zilei nu este numai cheltuirea (n.r. lor), acea
    faimoasă rată de absorbţie a fondurilor europene, ci mai ales ce se schimbă
    concret în viaţa de zi cu zi. Şi acesta este doar unul dintre proiectele pe
    care le-am finanţat în domeniul sănătăţii, au fost peste 600, în perioada
    anterioară de finanţare, 2007-2013. Pe noua perioadă de finanţare continuăm
    sprijinirea reformei în sistemul de sănătate.


    Investiţiile
    UE aduc îmbunătăţiri care contează în viața noastră de zi cu zi. O educație mai
    bună, servicii medicale modernizate, energie ecologică, o nouă infrastructură
    de transport, tehnologie avansată sunt doar câteva exemple.


  • Semestrul European, Raport de ţară pentru România

    Semestrul European, Raport de ţară pentru România

    Semestrul european este mecanismul de coordonare la
    nivelul Uniunii Europene a politicilor economice naţionale    , şi a fost introdus
    în anul 2010 de Consiliul European, după criza economico-financiară care a
    afectat toate marile economii ale lumii. După publicarea, în luna martie, a
    Raportului de ţară, Reprezentanţa Comisiei Europene a organizat săptămâna
    trecută, la Bucureşti, o conferinţă dedicată acestui raport, cu scopul de a
    facilita dialogul cu autorităţile publice, partenerii sociali, societatea
    civilă şi reprezentanţii mediului de afaceri asupra analizei anuale a economiei
    româneşti.


    În deschiderea conferinţei, şefa Reprezentanţei Comisiei
    Europene în România, Angela Cristea, a ţinut să precizeze: Ca
    orice raport vorbeşte despre progrese şi despre lucruri care încă mai trebuie
    să se întâmple. Nu voi intra în detaliile raportului pentru că sunt aici
    colegii mei de la Bruxelles. Doar câteva concluzii generale. În primul rând,
    creşterea economică din Românie este peste media Uniunii europene, în
    acelaşi timp se menţine şi paradoxul inegalităţilor sociale şi sărăciei, Apoi ce observăm? Că această creştere se
    bazează mai degrabă pe consum şi mai puţin pe investiţii, se bazează, de
    asemenea, pe împrumuturi, iar deficitul bugetar se apropie periculos de pragul
    de avarie de 3%.

    Raportul subliniază că România se confruntă cu provocări în ceea ce
    priveşte mai mulţi indicatori din tabloul de bord social pe care se bazează
    Pilonul european al drepturilor sociale    . Pe de o parte, nivelul ridicat al
    creşterii economice a însemnat în practică o îmbunătăţire a ocupării forţei de
    muncă şi a condus la o majorare substanţială a veniturilor disponibile ale gospodăriilor.
    Pe de altă parte, în România multe persoane părăsesc timpuriu şcoala şi mulţi
    tineri nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional
    sau de formare    . De asemenea, oferta de forţă de muncă şi de competenţe nu ţine
    pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Comisia consideră că
    politicile active de pe piaţa forţei de muncă nu sunt suficient de ample şi de
    bine concepute. Sărăcia s-a extins, iar inegalitatea veniturilor se menţine la
    un nivel ridicat. Inegalitatea de şanse rămâne o provocare, în special în
    zonele rurale. Chiar dacă starea de sănătate a populaţiei s-a îmbunătăţit,
    aceasta se situează în continuare sub standardele Uniunii Europene.

    Făcând o evaluare
    la nivelul Uniunii, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România,
    Angela Cristea, a subliniat: Dacă ne uităm istoric toate
    rapoartele anuale din cadrul Semestrului european pentru statele membre,
    observăm că, în general, la nivelul Uniunii Europene, cam în două treimi din
    recomandări se înregistrează progrese, mai mari sau mai mici şi într-o treime
    din aceste recomandări nu se înregistrează progrese. Şi România se încadrează
    în acest trend. S-au înregistrat progrese în 68% din recomandările făcute de
    Comisia Europeană şi în 32% nu s-au înregistrat progrese sau acestea au fost
    nesemnificative.

    Recomandările Comisiei Europene pentru fiecare stat
    membru vor fi făcute în cursul lunii mai, iar statele membre îşi aliniază
    politicile bugetare şi economice la obiectivele şi normele convenite la nivelul
    Uniunii. Raportul de ţară este prezentat o singură dată pe an şi, probabil,
    provoacă o nedumerire legată de sintagma Semestrul European. Explicaţia este
    simplă: Semestrul european se concentrează asupra perioadei de 6 luni de la
    începutul fiecărui an, de unde şi numele său – semestru.


  • Românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană

    Românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană

    Românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană



    Românii continuă să aibă încredere în Uniunea Europeană (57%), este concluzia unui sondaj de opinie privind cei 10 ani de la aderarea României la UE.



    Românii consideră că principalele priorități, în timpul celor 6 luni ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene ar trebui să fie politica de coeziune (66%), precum și politica agricolă comună (59%), securitatea și migrația (58%) sau intrarea României în spațiul Schengen (57%).



    51% dintre respondenți consideră că Președinția Consiliului UE pe care România o va deține în primul semestru al anului 2019, este un moment foarte important, în timp ce 62% dintre cetățeni sunt de părere că, pe durata celor 6 luni de mandat, trebuie ca țara noastră să-și promoveze atât interesele naționale, cât și să faciliteze consensul la nivel european în politicile cheie, din poziția de .



    Ne vom calibra activitatea în funcție de așteptările populației



    Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a participat luni, 27 noiembrie 2017, alături de consilierul prezidenţial Laurenţiu Ştefan şi de Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea, la conferința de presă dedicată prezentării de către Comisia Europeană a rezultatelor sondajelor de opinie privind cei 10 ani de la aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană.



    Aceste aspecte sunt în conformitate cu linia mesajului promovat în ultimele cinci luni, prin care sprijinim consensul național, politic și instituțional, și susținem plasarea cetățeanului în centrul activității noastre referitoare la afacerile europene și Președinția Consiliului Uniunii Europene. Ne vom calibra activitatea în funcție de așteptările populației, pentru a ne asigura că acțiunea noastră europeană este una eficientă și de succes, iar cetățenii României vor beneficia în continuare de toate avantajele apartenenței la UE“, a subliniat Victor Negrescu.

  • 05.10.2017 (mise à jour)

    05.10.2017 (mise à jour)

    Santé — Les cas de rougeole confirmés en Roumanie ont dépassé les 9.400, tandis que le nombre des décès, 34, n’a pas changé a fait savoir, ce jeudi, le Centre national de surveillance et de contrôle des maladies transmissibles. Jeudi également, le projet de loi de la vaccination a été avalisé par la commission de constitutionnalité du Sénat de Bucarest ; si elle est adoptée par les élus nationaux, la loi devrait s’appliquer à partir du 1er janvier 2018.



    Déclaration — Le ministre roumain délégué aux affaires européennes, Victor Negrescu, a déclaré que la Roumanie avait bien avancé dans la mise en page de sa présidence du Conseil de l’Union européenne, prévue au premier semestre 2019. 1.500personnes seront directement impliquées dans ces préparatifs, a ajouté le ministre, et suivront un programme de formation avec des experts roumains et de la Commission européenne. La Roumanie se veut plus active au plan européen et se propose de mettre à profit en ce sens son semestre à la tête du Conseil, a encore dit Victor Negrescu.



    Conférence — Les Roumains font confiance à l’Union européenne davantage que les citoyens d’autres Etats membres et ils cherchent souvent à Bruxelles des solutions à leurs problèmes, a affirmé ce jeudi la représentante de la Commission européenne à Bucarest, Angela Cristea, qui participait à la 6e édition de la conférence Bucharest Forum. La Roumanie ne fait partie des Etats membres qui réagissent violemment aux indications de Bruxelles, a-t-elle ajouté. La Conférence, qui prend fin vendredi, est consacrée à des thématiques géopolitiques et géoéconomiques et rassemble des hauts fonctionnaires, des représentants du milieu des affaires et des experts internationaux.



    Renseignement — En visite à l’Université de l’Ouest, à Timisoara, le directeur du Service roumain de renseignement intérieur, Eduard Hellvig, a déclaré avoir sollicité de manière répétée le soutien du parlement de Bucarest pour faire adopter le nouveau paquet de lois de la sécurité nationale. Le SRI, a-t-il précisé, se place en dehors des jeux de pouvoir et souhaite faire l’objet d’un contrôle civil transparent, par le biais de la commission parlementaire spécialisée. Néanmoins, il ne faut que ce contrôle se transforme en un instrument à enjeu politique ou médiatique, a jouté Eduard Hellvig.



    Décision — Le Parlement européen a approuvé jeudi un texte qui rend fonctionnel, à partir de 2020, le Parquet européen, agence spécialisée dans la lutte contre les fraudes à la TVA et aux fonds communautaires. 20 Etats membres de l’Union européenne, dont la Roumanie, ont adhéré à ce projet jusqu’à présent. Le Parquet, qui siégera à Luxembourg, sera habilité, sous certaines conditions, à enquêter, à lancer des poursuites pénales et à mettre en examens des personnes impliquées dans des affaires de détournement de fonds, évasion fiscale et autres délits portant atteinte aux intérêts financiers de l’UE. Selon la Commission européenne, les autorités publiques des 27 perdent chaque année au moins 50 milliards d’euros de la TVA.

  • Debates on the multi-speed Europe

    Debates on the multi-speed Europe

    The Romanian Foreign Ministry and the European Commission representation in Bucharest on Monday held a debate on the EU’s evolution. Attending was also Romanian Minister for European Affairs, Ana Birchall. She said that in the ten years that have elapsed since its EU accession, Romania had tried to show that it was a credible partner dedicated to European efforts. She recalled the opinion polls conducted at European level showing that the Romanians’ confidence in the EU had constantly been above the European average. The Minister for European Affairs went on to say that Romania would actively participate in any project aimed to strengthen the Union’s unity and would further be a firm advocate of the initiatives of cohesion and bridging the development gaps among the member states.



    On the other hand, Ana Birchall said that the EU’s position on the international scene would be weakened if artificial barriers were imposed dividing the member states into groups according to the notion of a “multi-speed Europe”, constantly put forth by EU leaders, a notion that has recently been given up. The Rome Declaration signed by the 27 EU member states last week highlights the Union’s unity. However, the Rome Declaration also says, “We will act together at different paces and intensity where necessary”.



    Ana Birchall: “Romania will actively participate in any project meant to strengthen the unity of our big European families. We cannot imagine the future outside the EU. No EU reform process must impair its basic values and freedoms. However, there is the risk of a reform focusing on moving forward in restricted formats and of the rights of some of the EU citizens being affected.”



    Attending the debates, the head of the European Commission Representation in Bucharest, Angela Cristea, has explained that at present the EU member states and the European institutions are using the same terms but with different meanings in their debates on the future.



    Angela Cristea: “One of the EU’s strong, fundamental values is the rule of law. Everybody promotes the rule of law and the basic rights, but does everybody have the same definition, the same understanding of those concepts? It would be helpful for us to make sure we understand the same concepts. That is also the purpose of the five scenarios on the EU’s future, to make sure that they give rise to debates on various perceptions of what we expect from the EU”



    Romania has opposed a multi-speed Europe from the very beginning. A few days ago, president Klaus Iohannis warned that if that scenario had further been pursued, the EU would have taken steps back and the East European states would have been the losers.


    (Translated by Anamaria Palcu)

  • Discuţii despre Europa cu mai multe viteze

    Discuţii despre Europa cu mai multe viteze


    Ministerul român de Externe şi reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti au organizat recent o dezbatere privind evoluţia UE. Printre invitaţi s-a numărat şi ministrul pentru afaceri europene, Ana Birchall, care a afirmat că România a căutat să demonstreze în deceniul scurs de la aderare că este un partener credibil şi dedicat eforturilor europene. Ea a evocat sondajele de opinie realizate la nivel european, care arată că încrederea românilor în UE s-a situat constant peste media europeană. Ministrul afacerilor europene a mai spus că România va participa activ la orice proiect de întărire a unităţii Uniunii şi va rămâne un promotor ferm al demersurilor de coeziune şi eliminare a decalajelor de dezvoltare dintre statele membre.



    Ana Birchall a avertizat, pe de altă parte, că poziţia UE pe scena internaţională va fi slăbită dacă vor fi impuse bariere artificiale care să separe în grupuri statele membre conform noţiunii de “Europă cu mai multe viteze”, folosită constant în discursul liderilor blocului comunitar, dar la care s-a renunţat recent. Declaraţia de la Roma, semnată săptămâna trecută de liderii celor 27 de state membre, menţionează unitatea şi mersul în aceeaşi direcţie, însă cuprinde şi precizarea că “pot exista ritmuri diferite de dezvoltare”. Ana Birchal: “România va participa activ la orice proiect menit să întărească unitatea marilor noastre familii europene. Nu ne putem imagina viitorul în afara UE. Nici un proces de reformă a UE nu trebuie să aducă atingere valorilor şi libertăţilor sale fundamentale. Totuşi există riscul unei reforme axate pe avansarea în formate restrânse şi afectarea drepturilor unei părţi a cetăţenilor UE.”



    Prezentă la discuţii, şefa reprezentanţei CE la Bucureşti, Angela Cristea, a explicat că, în prezent, statele membre şi instituţiile europene folosesc în dezbaterea despre viitor aceiaşi termeni dar cu înţelesuri diferite: “Una din valorile puternice, fundamentale ale UE este existenţa statului de drept. Toată lumea promovează statul de drept şi drepturile fundamentale, dar oare are aceeaşi definiţie, aceeaşi înţelegere a acestor concepte? Ar ajuta să ne asigurăm că înţelegem acelaşi lucru. Acesta este şi scopul celor cinci scenarii privind viitorul UE, să ne asigurăm că ele provoacă dezbaterea care ne ajută să ne confruntăm înţelegerile diferite pe care le avem vizavi de ceea ce aşteptăm de la UE.”



    România s-a opus din start unei Europe cu mai multe viteze. În urmă cu câteva zile,preşedintele Klaus Iohannis atrăgea atenţia că, dacă s-ar fi mers în continuare pe acest scenariu, blocul comunitar ar fi făcut paşi înapoi, iar statele din Europa de Est ar fi avut de pierdut.




  • Retrospectiva săptămânii 12-18.03.2017

    Retrospectiva săptămânii 12-18.03.2017

    Deficitul bugetar, în atenţia Comisiei Europene


    Comisia Europeană a avertizat că
    România ar putea înregistra anul acesta cea mai mare creştere a deficitului
    bugetar din Uniunea Europeană – 3,6% din PIB, în ciuda faptului că, în 2016, a
    avut cea mai mare creştere economică. Şefa reprezentanţei Comisiei Europene la
    Bucureşti, Angela Cristea, a afirmat, săptămâna aceasta, cu ocazia lansării raportului
    economic pentru România, că documentul consemnează o serie de paradoxuri: Pe de o parte, constatăm scăderea sărăciei în România, dar creşterea
    inegalităţilor sociale, şi este, cred, cea mai mare creştere din Uniunea
    Europeană a inegalităţilor de venituri. Şi observăm că acesta nu este un
    fenomen punctual, ci o tendinţă încă din 2012 şi este, de altfel, o tendinţă
    care nu este specifică numai României, ci observăm asta şi în alte state membre
    din UE şi considerăm că reflectă efectele globale ale crizei, complicate cu
    efectele globalizării.     România are nevoie de politici economice sănătoase,
    care să consolideze creşterea economică din ultimii ani, în contextul în care
    actualul cadru fiscal-bugetar prezintă o serie de riscuri – spun şi
    reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, în cadrul unei întâlniri pe care
    au avut-o, joi, cu preşedintele Klaus Iohannis. Ei au subliniat că Bucureştiul
    trebuie să mute accentul de pe stimularea consumului pe susţinerea
    investiţiilor şi a producţiei. Este nevoie, totodată, de creşterea performanţelor
    în absorbţia fondurilor europene.




    Fondurile europene – performanţă
    şi contraperformanţă


    Măsurile ce
    trebuie luate urgent de autorităţile române pentru deblocarea absorbţiei
    fondurilor europene au constituit tema întâlnirii, la Bucureşti, dintre primul
    ministru Sorin Grindeanu şi comisarul european pentru Politică Regională,
    Corina Creţu. Discuţiile au avut loc după ce aceasta a avertizat că s-a ajuns
    la jumătatea perioadei de accesare în Exerciţiul financiar 2014-2020, iar
    nivelul de absorbţie este zero. Or, potrivit dnei Creţu, 2017 este decisiv
    pentru România în privinţa absorbţiei fondurilor. Vestea bună este că, în
    schimb, Exerciţiul financiar precedent – 2007-2014 – se închide cu o rată a absorbţiei de peste 90%, din
    cele 19 miliarde de euro fiind atrase 17, bani care au fost investiţi în
    economia românească şi care se văd în fiecare localitate, în fiecare judeţ. La
    rândul său, premierul Sorin Grindeanu s-a pronunţat ferm pentru deblocarea
    anumitor domenii care ar permite atragerea de bani europeni, spunând că aceste
    fonduri europene reprezintă motorul creşterii economice.




    Bilanţ pe 2016 la Ministerul de Interne


    În România, fenomenul infracţional
    s-a redus considerabil pentru al cincilea an consecutiv, potrivit cifrelor
    prezentate, miercuri, la bilanţul Ministerului de Interne pe 2016. Mai precis,
    au scăzut criminalitatea, cazurile de violenţă în familie, numărul tâlhăriilor
    şi al furturilor. Nu mai puţin important este că anul trecut a fost al patrulea
    consecutiv în care numărul deceselor în urma accidentelor de circulaţie s-a
    menţinut sub 2.000. Apoi, o realizare notabilă s-a înregistrat la sfârşitul
    lunii iunie, când au fost capturate 2.663 de kilograme de cocaină. În paralel,
    potrivit bilanţului pe 2016, Ministerul de Interne a avut ca prioritate
    prevenirea şi combaterea criminalităţii economico-financiare şi a corupţiei.
    Astfel, au fost destructurate peste 200 de grupări infracţionale organizate. Cu
    mai multe detalii, ministrul de resort Carmen Dan: Acţiunile desfăşurate
    pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, a corupţiei şi a
    contrabandei au fost axate pe măsuri de recuperare a prejudiciului, fapt care a
    contribuit la creşterea veniturilor la bugetul de stat. Activităţile derulate
    de structurile Ministerului pentru combaterea criminalităţii
    economico-financiare au avut drept rezultat constatarea a aproximativ 32.000 de
    infracţiuni, fiind instituite măsuri asiguratorii în valoare de aproape 4
    miliarde de lei.     Activitatea Internelor – a mai spus Carmen Dan – este,
    însă, îngreunată de problema deficitului de personal.




    Româncele, sclave în Italia


    Guvernul a decis să trimită o
    delegaţie în contextul informaţiilor despre existenţa unor cazuri de exploatare
    a cetăţenilor români aflaţi la muncă în ferme din Sicilia. Ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a avut discuţii la nivel de
    autorităţi locale şi de experţi, în urma cărora România şi Italia au convenit
    asupra înfiinţării unui centru de sprijin şi asistenţă pentru persoanele susceptibile
    traficului, cât şi pentru victimele acestuia, precum şi operaţionalizarea unor
    unităţi mobile care să ofere asistenţă în teren, servicii de consiliere şi
    asistenţă medicală. Potrivit unui reportaj publicat, duminica trecută, de
    săptămânalul britanic The Observer,
    circa la 7.500 de femei, majoritatea românce, trăiesc în condiţii de sclavie în
    ferme din sudul Italiei. Ele sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv
    ameninţări şi agresiuni sexuale, lucruri care se petrec într-o impunitate
    aproape totală.

  • Romania’s budget deficit in the focus of the European Commission

    Romania’s budget deficit in the focus of the European Commission

    The European Commission warns that Romania might report the biggest budget deficit growth within the EU this year, despite the fact that it registered the biggest economic growth rate in Europe in 2016. The head of the European Commission Representation in Romania, Angela Cristea, pointed out, at the launch of the economic report for Romania, that the document signals a number of paradoxes related to Romania’s economic evolution.



    Angela Cristea: “On the one hand, the poverty rate in Romania has dropped, but social inequalities have grown. Also, the document shows the biggest growth of income inequalities within the EU in Romania. And we notice that this is not one single occurrence, there has been a tendency for income inequalities since 2012. Actually, this tendency has also been reported in other EU member states and we believe that it reflects the global effects of a crisis complicated by the effects of globalization.”



    The EC estimates that Romania will end the year with a deficit of 3.6% of the GDP, the biggest in the EU. Finance Minister, Viorel Ştefan, said Romania reported good economic results, adding that the EC’s concerns are carefully followed by the government.



    Viorel Stefan: “Romania has made progress in terms of structural reforms, especially as regards governance, employment and the reduction of poverty, healthcare and public administration. I would like to point out that, in 2016, Romania was included in the category of states without macroeconomic imbalances alongside Austria, Belgium, Estonia, Hungary and Great Britain. The government has reiterated its commitment to maintaining the budget deficit within the limits set under the Stability and Growth Pact and it intends to take further measures to reduce spending, if it notices potential failure to reach the targets set for the first quarter.”



    Viorel Ştefan has also said that the government wants to streamline and improve control actions with a view to increasing the rate of tax collection to the budget. As regards the evolution of the Romanian economy, the chief economist of the national bank, Valentin Lazea, says that in order to have potential growth of the GDP close to 5% annually, which is the necessary level to help Romania bridge the gaps separating it from the European developed countries, we should implement structural reforms in the education and healthcare sectors and also improve demographic conditions. Furthermore, Romania needs to increase the absorption rate for European funds and make public investments efficient.