Tag: Anglia

  • Jurnal Românesc – 06.01.2022

    Jurnal Românesc – 06.01.2022

    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele de acreditare a lui Stelian Stoian în funcţia de şef al Misiunii Permanente a României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena şi a Monicăi-Mihaela Ştirbu – ambasador al României în Brazilia şi în Surinam. Stelian Stoian îl înlocuieşte pe Cristian Istrate, numit între timp ambasador al României la Moscova. Stoian a fost ambasador al României la NATO din octombrie 2013 până în noiembrie 2021. În ultimii ani, a deținut poziția de decan al Consiliului Nord-Atlantic, organismul care reunește ambasadorii tuturor statelor membre ale Alianței. Experiența sa diplomatică include și poziția de reprezentant permanent al României pe lângă Consiliul Europei, deţinută între 2006 şi 2013, precum și poziții de prim colaborator la Ambasada României în SUA, între 2001 şi 2004 și secretar în cadrul Misiunii Permanente a României la ONU, în perioada 1996-2000. Monica-Mihaela Ştirbu a condus Consulatul General al României la Bilbao, în Spania, iar din 2016 până în mai 2021 a fost ambasadorul României în Chile. Ea îl înlocuieşte pe Ștefan Mera, care a condus reprezentanţa diplomatică la Brasilia din octombrie 2016.

    Oamenii sosiţi în Anglia nu vor mai trebui să prezinte la frontieră un test negativ PCR sau rapid antigen pentru COVID-19 efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea călătoriei, iar dacă sunt vaccinaţi nu vor mai trebui să se izoleze până la aflarea rezultatului unui test PCR efectuat după sosire. Renunţarea la testare va întra în vigoare la 7 ianuarie, începând cu ora 4.00 GMT. Premierul britanic Boris Johnson a declarat că a fost luată această măsură din cauză că varianta Omicron a coronavirusului este atât de răspândită în Anglia, încât testarea la sosire nu mai are un impact major în prevenirea înmulţirii infectărilor. Regulile aplicate călătorilor care sosesc în Anglia din străinătate vor reveni astfel la sistemul instituit în octombrie 2021, care prevede efectuarea unui test PCR sau antigen în cel mult 48 de ore de la intrarea în Anglia. Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au instituit la rândul lor în decembrie măsura testării obligatorii cu două zile înaintea călătoriei. Deocamdată, acestea nu au anunţat dacă urmează exemplul Londrei. Marea Britanie se confruntă, în ultima perioadă, cu un val puternic de îmbolnăviri cu SARS-CoV2, aproape 200.000 de infectări pe zi, situaţie descrisă de premierul Boris Johnson drept cea mai rapidă înmulţire a cazurilor de COVID-19 de la începutul pandemiei.

    Pachetul financiar de 150 milioane de euro, propus de Comisia Europeană pentru Republica Moldova, va contribui la stabilizarea economiei Republicii şi o va pune pe calea redresării, a transmis preşedintele Executivului comunitar, Ursula von der Leyen. Bruxelles-ul a anunţat că 30 milioane de euro sunt granturi şi până la 120 milioane de euro sunt împrumuturi pe termen mediu în condiţii de finanţare favorabile. Asistenţa financiară are la bază cele două operaţiuni precedente, prin care UE a distribuit în total Republicii Moldova, din 2017, 160 milioane de euro. Pachetul de asistenţă financiară, care mai trebuie adoptat de Parlamentul European şi de Consiliu înainte de a putea intra în vigoare, ar urma să însoţească noul program al Fondului Monetar Internaţional pentru Republica Moldova, aprobat la 20 decembrie 2021. Asistenţa financiară urmează să fie plătită în trei tranșe, între anii 2022 și 2024, şi este menită să ajute Republica Moldova să îşi acopere o parte din nevoile sale de finanţare externă în următorii doi ani şi să contribuie la reducerea vulnerabilităţilor fiscale.

    Acordul între Guvernele României şi Republicii Moldova privind construirea unor apeducte pentru alimentarea cu apă potabilă din judeţul Iaşi a raioanelor Nisporeni, Ungheni, Glodeni şi Făleşti a fost aprobat de Executivul de la Bucureşti. Racordarea fizică între cele două state face parte din priorităţile noastre, alături de alte proiecte cu impact major asupra calităţii vieţii cetăţenilor din Republica Moldova, a declarat ministrul Mediului, Tanczos Barna. El a arătat că prin proiectele existente se prevăd patru traversări ale Prutului: între localităţile Tabăra din România şi Viilor din Republica Moldova, Măcărăşti şi Măcărăşti de pe ambele maluri, Sculeni şi Sculeni aflate de o parte şi de alta a graniţei, precum şi traversarea pe viitorul pod care va lega localităţile Ungheni din România şi Ungheni din Republica Moldova. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor din România precizează că, în următorii ani, vor putea fi deservite cu apă potabilă aproximativ 250.000 de persoane care locuiesc în oraşele Glodeni, Nisporeni, Ungheni şi Făleşti şi în circa 100 de comune din zonă.


  • Noi condiții de intrare pe teritoriul Angliei

    Noi condiții de intrare pe teritoriul Angliei

    MAE informează că Anglia introduce noi restricții de călătorie care sunt valabile începând de mâine, 4 octombrie, ora 04.00. Astfel, călătorii din Uniunea Europeană, SUA și o listă de state terțe (lista completă poate fi consultată aici) vaccinați cu schemă completă (două doze sau o singură doză, conform tipului de vaccin) cu cel puțin 14 zile înainte de sosirea în Anglia, trebuie să prezinte dovada rezervării unui test COVID care urmează să fie efectuat în a doua zi de la sosire, rezervare ce se poate face aici, fiind eliminată obligativitatea efectuării testului înaintea plecării. Totodată, trebuie completat formularul ‚Passenger locator form’ care poate fi descărcat aici



    Persoanele vaccinate cu doză dublă vor dovedi imunizarea cu ajutorul unui document oficial eliberat de o autoritate medicală din aceste state, document care trebuie să includă numele întreg, data nașterii, tipul vaccinului și producătorul, data administrării celor două doze și detaliile autorității medicale care a eliberat certificatul. În caz contrar, se aplică măsurile pentru persoanele nevaccinate.



    Călătorii nevaccinați (vaccinați parțial/incomplet sau vaccinați în cadrul unor programe nerecunoscute de autoritățile britanice) care ajung pe teritoriul Anglie trebuie să prezinte următoarele:


    – un test (PCR, rapid antigen sau LAMP) pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, cu rezultat negativ, efectuat cu 3 zile înainte de a călători, eliberat în limba engleză;


    – formularul Passenger locator form’


    – codul de rezervare a două teste pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, care vor fi efectuate în ziua a 2-a si a 8-a de la sosirea în Marea Britanie (rezervarea se poate face la: https://www.find-travel-test-provider.service.gov.uk/test-type).


    Aceste persoane vor trebui să intre în carantină, la domiciliu sau la hotel, pentru o perioadă de 10 zile de la sosire.



    Cei care vin din țări aflate pe lista roșie vor sta în carantină și vor face teste COVID indiferent dacă sunt sau nu vaccinați. Doar cetățenilor britanici și irlandezi sau persoanelor care au un drept de ședere în UK li se va permite accesul în Regat provenind dintr-un stat aflat pe lista roșie.


    Măsurile nu se aplică în celelalte teritorii ale Regatului Unit (Scoția, Țara Galilor ș Irlanda de Nord).



  • Clive Sheppard

    Clive Sheppard

    Clive Sheppard este britanic, este
    specialist în domeniul IT și conduce o firmă de IT în România. A urmat studiile
    facultății de Economie a Construcțiilor la Southbank University din Londra. Povestea
    sa românească datează încă din anii 1990 și are mai multe etape. Acum, Clive
    este stabilit în România, are permis de rezidență permanentă, este căsătorit și
    are o fetiță. Cum a ajuns în România și de ce s-a stabilit aici aflăm în
    minutele care urmează:


    Am studiat
    la facultate până în vara lui 1990 și am fost foarte impresionat de ce s-a
    întâmplat cu Europa de Est în 1989. Am citit în ziare despre Ceaușescu și m-am
    întrebat cum este în România. În vara lui 1990 am cumpărat un bilet Europass, o
    lună cu trenul peste tot în Europa. Am plecat cu 100 de lire în buzunar, pe
    vremea când 100 de lire însemna ceva, eram bogat. Am stabilit un buget de 5
    lire pe zi și am ajuns în Franța, în Portugalia, Spania, Germania. Am văzut că
    buzunarul se cam golea și mi-am zis să merg spre Est, fiindcă este mai ieftin
    acolo. Am ajuns în Germania de Est, în Cehia și în Budapesta. Mi-a plăcut
    foarte mult în Budapesta, am stat acolo o săptămână. Apoi am văzut că există un
    tren spre București. Aveam cu mine o publicație, Let’s go! unde scria cum era în fiecare țară. Scria
    și cum era în România, cu Ceaușescu și Securitatea și mi-am zis că mi-e frică
    să mă duc în România. Dar mi-am zis ok, mă duc și stau un weekend.

    În tren m-am
    împrietenit cu un român, eu nu vorbeam românește, el nu vorbea engleză, dar
    când am ajuns la Gara de Nord, eram ca frații. Și el m-a întrebat: unde stai în
    România, iar eu am răspuns că habar nu am, în Berlin am dormit la gară, pe jos,
    cu buget de 5 lire pe zi, asta e. Dar el a zis: nu, în România e altfel, nu
    poți să stai la Gara de Nord. Hai cu mine și stai cu mine și cu nevasta mea, în
    Berceni, pe bulevardul Constantin Brâncoveanu. Am ajuns acolo și mi-am zis că
    voi rămâne o săptămână, dar după trei luni, eram tot în Constantin Brâncoveanu.
    Am stat cu familia lui și am fost în munții Apuseni, în Sinaia, la Peleș și am
    fost foarte impresionat de România și de oameni, de fapt. E clar că era o
    perioadă dificilă în 1990, dar oamenii au fost prietenoși. Și eu am venit fără
    fițe, am jucat fotbal cu băieții în stradă, eram într-un fel celebru, englezul
    din Berceni.

    Așa a fost începutul cu România. M-am împrietenit cu o domnișoară,
    Cristina, și ne-am căsătorit în 1993. Atunci ne-am mutat împreună la Londra,
    unde am locuit până în 2010. Din păcate, acum suntem divorțați și m-am gândit
    că poate reușesc să fac ceva în România. În 2011 m-am întors și am stat două
    săptămâni aici, două săptămâni în Anglia și pas cu pas am deschis un mic call
    center aici la București și după ceva mai mult timp mi-am zis: gata cu Anglia, nu
    mă mai interesează cum este acolo. Și așa am făcut tranziția și am devenit
    bucureștean. Am venit fără niciun prieten, dar am găsit un club de alergare
    pentru străini și pentru localnici, făceam ture în parcul Herăstrău, în jurul
    lacului. Acolo am cunoscut-o pe Monica, actuala mea soție, iar acesta a fost un
    nou început pentru mine. A fost un fel de terapie România pentru mine, am venit
    căzut, foarte jos și pas cu pas am devenit un bucureștean fericit.



    Clive nu a petrecut mult timp printre
    expați, ci, dimpotrivă, a ales să cunoască români și să se integreze în viața
    de București cât mai rapid. A insistat să vorbească românește până când a
    învățat limba foarte bine, iar acum are mulți prieteni, majoritatea localnici.
    L-am întrebat ce îl face fericit în București:


    În fiecare
    zi mă uit pe geam și de obicei este senin, cerul e albastru, fără niciun nor. E
    un fel de Havana din Europa de Est. Știu că nu este un oraș perfect, că are
    probleme, dar este un oraș mic. Pentru un londonez, obișnuit cu 10-12 milioane
    de oameni, Bucureștiul este un oraș prietenos. E adevărat, sunt mereu probleme
    cu traficul și cu mizeria, dar în fiecare an e tot mai curat. Eu mă simt bine
    aici și sunt în siguranță. Este foarte important pentru mine să știu că sunt în
    siguranță. În Londra nu mergi în parc după ora 8 seara, nu poți, pentru că ești
    nebun să faci asta, dar în România pot să mă duc la 3 noaptea în Herăstrău,
    fără nicio grijă. Mă simt foarte ok aici. Home is where the
    heart is
    și de la început am simțit că am
    un suflet latin. Mă simt bine aici, ca acasă și nu mi-e dor de Anglia, de
    Londra deloc. Am ajuns acasă.



    Clive observă toate neajunsurile
    orașului care îi este acasă acum și i-ar plăcea să poată schimba ceva, însă de
    jos în sus:


    Eu sunt un
    om foarte ordonat și soția mea, Monica, e la fel, ordonată. Nu-mi place când
    văd mizerie. Când mă uit la București nu văd detalii. Nu-mi place că toți
    oamenii zic că statul sau că primarul n-au făcut una sau alta. Noi doi un
    weekend pe lună ieșim afară și facem curat pe stradă, nu doar în fața casei
    noastre, ci pe stradă, 200 de metri. Și toți vecinii ne întreabă: ce faceți?
    Facem curat, pentru că vrem să stăm într-o țară frumoasă. O, ciudat, poate
    facem și noi în viitor. Ok, haideți, you’re welcome.
    Dar nimeni nu vine, suntem doar noi doi și în București e mizerie, nimic nu
    merge, țara e stricată… Ok, nu trebuie să aștepți tot timpul de la altcineva.
    Acest lucru vreau să i-l zic fetiței mele, Emma: tu ai controlul, tu poți să
    faci orice. Nu contează dacă ești șeful, șefa sau la început. Trebuie să faci
    curățenie peste tot, trebuie să faci toate joburile și nu este mai prejos de
    tine să cureți strada. Ar fi minunat să fie mai curat în București.


  • Noi măsuri adoptate de Anglia în contextul pandemiei de COVID-19

    Noi măsuri adoptate de Anglia în contextul pandemiei de COVID-19

    În continuarea precizărilor transmise cu privire la noile condiții de intrare pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în contextul pandemiei de COVID-19, Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile britanice au revenit cu informații suplimentare, atât cu privire la data de intrarea în vigoare a noilor măsuri, cât și cu privire la cerințele aplicabile în cazul testării pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2.

    Conform informațiilor oficiale anunțate de autoritățile britanice, intrarea în vigoare a noilor măsuri aplicabile la intrarea pe teritoriul Angliei (prevăzută inițial pentru data de 15 ianuarie 2021, ora 4.00 (oră locală) a fost decalată. Acestea vor intra în vigoare începând cu 18 ianuarie 2021, ora 4.00 a.m. (oră locală). Cu toate acestea, începând cu 15 ianuarie 2021, ora 4.00 a.m. (oră locală), măsurile se aplică pentru intrarea pe teritoriul Scoției.

    Astfel, toate persoanele care călătoresc în Regatul Unit pot intra pe teritoriul Angliei cu condiția prezentării unui test cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 3 zile anterior intrării pe teritoriul Angliei. Sunt acceptate testele moleculare, de tip PCR sau tehnologii derivate, LAMP (amplificare izotermă mediată prin buclă) sau antigen. Rezultatul testului negativ trebuie să fie redactat în original în limbile engleză, franceză sau spaniolă, nefiind acceptate traduceri.

    Totodată, certificatul care atestă rezultatul negativ trebuie prezentat în original și trebuie să includă următoarele informații: numele persoanei testate, data nașterii sau vârsta, rezultatul testului, data prelevării sau recepționării probei, numele laboratorului care a efectuat testul, datele de contact ale acestuia, precum și numele dispozitivului de testare. Toate informațiile disponibile la acest moment cu privire la cerințele aplicabile testării pot fi consultate la pagina de internet: https://www.gov.uk/guidance/coronavirus-covid-19-testing-for-people-travelling-to-england?priority-taxon=774cee22-d896-44c1-a611-e3109cce8eae.

    Conform autorităților britanice, prezentarea unui test cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu exclude măsura obligatorie de autoizolare pentru o perioadă de 10 zile de la sosirea în Anglia. Măsura autoizolării poate fi suspendată cu condiția efectuării unui al doilea test pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, începând cu a 5-a zi de la sosire, și a prezentării unui rezultat negativ.

    Operatorii care asigură servicii de transport de persoane au obligația de a verifica dacă pasagerii dețin un test cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 3 zile anterior intrării pe teritoriul Angliei. Persoanele care vor sosi în Anglia fără a deține un astfel de test pot fi amendate cu 500 de lire sterline.

    Sunt exceptați de la această măsură: minorii sub 11 ani; persoanele care sosesc din Scoția, Țara Galilor, Irlanda de Nord, Republica Irlanda, Jersey, Guernsey, Isle of Man, Ascension, Faukland și St. Helena; persoanele care se deplasează în Anglia pentru urgențe medicale și nu dispun de timpul necesar efectuării testului; persoane care pot dovedi cu acte medicale că se află în imposibilitatea de a fi testate; transportatorii; echipajul aerian, maritim și feroviar; marinarii, comandanții inspectori și topografi ai navelor; muncitorii tehnici specialiști care efectuează lucrări de urgență. Informații suplimentare privind toate categoriile de persoane exceptate pot fi consultate la: https://www.gov.uk/government/publications/coronavirus-covid-19-travellers-exempt-from-uk-border-rules/coronavirus-covid-19-travellers-exempt-from-uk-border-rules.

    Totodată, autoritățile britanice au confirmat că măsurile menționate anterior sunt aplicabile, începând cu 15 ianuarie a.c., ora 04:00 a.m. (oră locală) și pentru intrarea pe teritoriul Scoției. Informații suplimentare sunt disponibile aici

    MAE menționează că, până la acest moment, autoritățile din Irlanda de Nord și Țara Galilor nu au anunțat adoptarea noilor măsuri.

    MAE precizează că, până la acest moment, autoritățile britanice nu au comunicat dacă măsurile se vor aplica și persoanelor aflate în tranzit.

    MAE reamintește faptul că toate persoanele care sosesc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din state care nu sunt incluse în lista statelor exceptate de la restricțiile de călătorie – denumite travel corridors: – au obligația de a se autoizola pentru o perioadă de 10 zile.

    Totodată, MAE reamintește că toate persoanele care sosesc în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord trebuie să completeze, anterior călătoriei, un formular online, disponibil la următoarea pagină de internet: www.gov.uk/uk-border-control.

    Ministerul Afacerilor Externe amintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: 0044 20 76027328; 0044 20 7602 9833​; 0044 20 7603 6694​; 0044 20 76025193; 0044 20 7603 0572; 0044 20 7602 2065, ale Consulatului General al României la Edinburgh: 0044 (0) 131 524 9491, 0044 (0) 131 524 9492 și ale Consulatului General al României la Manchester: 0044 (0) 161 236 0478; 0044 (0) 161 237 5513, 0044 (0) 161 236 9687; 0044 (0) 161 236 8995, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0044 7738716335), Consulatului General al României la Edinburgh (0044 (0) 7951 858 445) și Consulatului General al României la Manchester (0044 (0) 75 35 604 342).

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă și consultarea paginilor de internet http://londra.mae.ro, http://edinburgh.mae.ro, http://manchester.mae.ro și www.mae

  • Noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Angliei

    Noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Angliei

    Ministerul Afacerilor Externe precizează că autoritățile britanice au anunțat noi măsuri privind condițiile de intrare pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în contextul pandemiei de COVID-19. Noile măsuri vor intra în vigoare la data de 15 ianuarie 2021, ora 4:00 a.m. (oră locală).

    Astfel, conform informațiilor comunicate public de autoritățile britanice, persoanele care călătoresc în Regatul Unit pot intra pe teritoriul Angliei cu condiția prezentării unui test cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior intrării pe teritoriul Angliei. Sunt acceptate testele moleculare de tip PCR, precum și, în anumite condiții limitate, testele rapide de tip lateral flow sau LAMP. Detalii suplimentare cu privire la condițiile în care vor fi acceptate testele rapide vor fi anunțate ulterior de către autoritățile britanice. Informațiile disponibile la acest moment pot fi consultate la pagina de internet: https://www.gov.uk/government/speeches/international-travel-update-11-january-2021.

    Conform autorităților britanice, prezentarea unui test cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu exclude măsura obligatorie de autoizolare pentru o perioadă de 10 zile de la sosirea în Anglia. Măsura autoizolării poate fi suspendată cu condiția efectuării unui al doilea test pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, începând cu a 5-a zi de la sosire, și a prezentării unui rezultat negativ.

    Operatorii care asigură servicii de transport de persoane au obligația de a verifica dacă pasagerii dețin un test cu rezultat negativ pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 72 de ore anterior intrării pe teritoriul Angliei. Persoanele care vor sosi în Anglia fără a deține un astfel de test pot fi amendate cu 500 de lire sterline.

    Sunt exceptați de la această măsură: transportatorii internaționali, echipajele maritime, feroviare și aeriene, precum și minorii sub 11 ani. Până la acest moment, autoritățile din Irlanda de Nord și Țara Galilor nu au anunțat adoptarea noilor măsuri, iar cele din Scoția au confirmat intenția de a implementa măsurile, însă fără a preciza data exactă la care acestea vor intra în vigoare.

    MAE precizează că, până la acest moment, autoritățile britanice nu au comunicat dacă măsurile se vor aplica și persoanelor aflate în tranzit.

    De asemenea, MAE reamintește faptul că toate persoanele care sosesc în Marea Britanie din state care nu sunt incluse în lista statelor exceptate de la restricțiile de călătorie – denumite travel corridors: https://www.gov.uk/guidance/coronavirus-covid-19-travel-corridors – au obligația de a se autoizola pentru o perioadă de 10 zile.

    Ministerul Afacerilor Externe amintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Londra: 0044 20 76027328; 0044 20 7602 9833​; 0044 20 7603 6694​; 0044 20 76025193; 0044 20 7603 0572; 0044 20 7602 2065, ale Consulatului General al României la Edinburgh: 0044 (0) 131 524 9491, 0044 (0) 131 524 9492 și ale Consulatului General al României la Manchester: 0044 (0) 161 236 0478; 0044 (0) 161 237 5513, 0044 (0) 161 236 9687; 0044 (0) 161 236 8995, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanență.

    De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0044 7738716335), Consulatului General al României la Edinburgh (0044 (0) 7951 858 445) și Consulatului General al României la Manchester (0044 (0) 75 35 604 342).

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă și consultarea paginilor de internet http://londra.mae.ro, http://edinburgh.mae.ro, http://manchester.mae.ro și www.mae.ro.

  • Românii care sosesc din Marea Britanie intră în carantină

    Românii care sosesc din Marea Britanie intră în carantină

    Toate persoanele care vor sosi în România din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord vor fi plasate în carantină instituționalizată (în centrele special create) pentru o perioadă de 14 zile, a anunțat Ambasada României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.



    Măsura, valabilă începând din noaptea de joi spre vineri, mai precis din data de 3 aprilie 2020, ora 00.00 (ora României), vine ca urmare a includerii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în lista statelor din zona roșie, fapt ce conduce la instituirea măsurii de plasare în carantină instituționalizată a tuturor persoanelor (indiferent dacă prezintă sau nu simptome) care sosesc în România dintr-o țară din zona roșie.


    Măsura plasării în carantină înlocuiește măsura autoizolării la domiciliu, valabilă până astăzi.

  • Decalaje de dezvoltare între regiunile Europei

    Decalaje de dezvoltare între regiunile Europei

    Un nou duş rece, la Bruxelles, atât pentru
    autorităţile centrale de la Bucureşti, cât şi pentru baronii locali care, mai
    ales în perioade electorale, pretind că judeţele ori municipiile conduse de ei
    recuperează rapid decalajele faţă de Occident. Comisia Europeană a lansat, luni,
    ediția 2019 a Indicelui European Regional al Competitivităţii (IERC), care
    măsoară, din trei în trei ani, parametrii economici majori pentru toate
    regiunile europene. Acesta ia în calcul factori precum inovația, complexitatea mediului de
    business, infrastructura, mărimea pieței etc. Potrivit anunțului oficial,
    rezultatele din 2019 ale IERC confirmă un model policentric, cu o bună clasare
    a majorității capitalelor și regiunilor cu orașe mari, în vreme ce alte regiuni
    din aceleași țări obțin scoruri mult mai slabe. Este cazul Bulgariei, exemplificat
    de oficialii europeni, și cel al României vecine, care are o situație similară.

    Potrivit noului index, primul loc pe continent este
    ocupat de capitala suedeză, Stockholm, cotată la 100 de puncte, urmată de metropola
    londoneză și de Utrecht, din Olanda, cu 99 de puncte. Cea mai dinamică economic
    din România, graţie Capitalei, e Regiunea București – Ilfov, care se
    clasează pe locul 151 din 268 de regiuni, cu 55,9 puncte. Bucureştiul,
    este, însă, departe de alte capitale din Europa Centrală și de Est, precum
    Varșovia, Praga sau Bratislava. Regiunea
    Nord-Vest a României, din care face parte și cel mai mare oraş din
    Transilvania, Clujul, se situează pe locul 246, cu 20,9. Acestea sunt și singurele aflate peste media
    națională, de 17,84 de puncte. Dintr-un
    singur punct de vedere, regiunea Nord-Vest se situează peste media europeană a
    parametrilor luați în calcul, și anume eficiența pieței muncii. Există, însă,
    și criterii la care Nord-Vestul românesc punctează mai slab în raport cu
    regiuni similare, din Grecia, Slovacia ori Polonia: infrastructura și educația
    de bază.

    În plus, comparativ cu anul 2010, când a fost realizat prima dată
    IERC, Nord-Vestul a pierdut teren în acest clasament în fața regiunii Vest, cu
    centrul la Timișoara, capitala neoficială a Banatului. Regiunea Sud-Est a României e, în schimb, pe penultimul loc în
    Uniunea Europeană, devansând doar Egeea de Nord, din Grecia. Comentatorii
    remarcă faptul că sud-estul României, cu județele Brăila, Buzău, Constanța,
    Galați, Tulcea și Vrancea, punctează chiar mai slab decât Guyana, teritoriu
    sud-american al Franței, aflată pe al treilea cel mai slab loc. Ei mai spun că
    acesta e, pur şi simplu, un simptom al proastei administrări locale. Fiindcă
    Galaţi şi Brăila sunt cele mai mari porturi fluviale ale României, Constanţa e
    una din porţile maritime ale Europei şi e flancată de staţiunile estivale de pe
    Litoral, Tulcea include Delta Dunării, iar toate judeţele componente au o
    însemnată bază industrială.

  • Portrete de cartier

    Portrete de cartier

    Într-un București ce pare populat cu mulţi oameni
    ce se simt dezrădăcinaţi,două asociaţii civice colaborează, invitându-i pe
    locuitori să se implice într-o serie de ateliere participative care să îi
    provoace să se gândească la relația lor cu spațiul locuit, cu vecinii din
    comunitate, cu istoria și prezentul locurilor pe care le văd zi de zi. Începând
    cu luna martie 2019 a fost lansat proiectul Portrete de cartier prin care o echipă de artiști ai Asociației Antistatic
    în parteneriat cu A.T.U (Asociația pentru Tranziție Urbană) își propune să
    înțeleagă și să arate cum sunt cartierele bucureștene, prin portrete colective
    și subiective ale acestora.


    Proiectul cuprinde explorarea a două cartiere:
    Străulești (Bucureștii Noi) și Calea Călărașilor, începând în cartierul
    Străulești în perioada martie – iunie 2019. În Străulești, o echipă de 8
    artiști vizuali – graficieni, pictori, ilustratori au început deja să exploreze
    străzile cartierului și să se împrietenească cu oamenii locului.


    Andra Mitia Dumitru, antropolog şi iniţiatoarea
    proiectului Urboteca ne-a spus despre ce este vorba: Unul dintre obiectivele
    Urbotecii şi ea un proiect al Asociației pentru Tranziție Urbană, este să
    încurajăm şi să dezvoltăm mai ales procesul de urbanism participativ, în sensul
    în care încurajăm consultarea locuitorilor în legătură cu o planificare urbană
    benefică pentru toată lumea, atât pentru administraţie, pentru posibili
    investitori, pentru locuitori, mai ales pentru ei, cât şi pentru mediul academic
    din care venim, majoritatea membrilor Urbotecii. Încercăm să dezvoltăm şi
    partea de cercetare academică în zona de studii urbane.


    Eduard Bălaş, reprezentant al Asociaţiei
    Antistatic, ne-a spus cum din dorinţa de a accesabiliza arta şi de a promova tinerii artişti a venit ideea
    portretelor de cartier : Am simţit că tot mediul ăsta
    al galeriilor şi al muzeelor şi al expoziţiilor atrage un public destul de
    limitat şi am zis că noi vrem să fim mai flexibili, mai spontani, mai mobili.
    Şi de aici a venit ideea noastră de Galerie mobilă. Unde intervine
    pareteneriatul nostru cu ATU, cu urboteca lor, acest camion făcut special
    pentru activităţile lor de urbanism, pe care l-am transformat în Galeria
    mobilă, cu care am avut activităţi la Noaptea albă a Galeriilor, în 2017 şi în
    2018.

    Am avut două expoziţii de grup, care au vrut cumva să ajungă la un public
    mai larg. Prima a avut loc în curtea Institutului de matematică, în 2017.
    Practic am venit cu camionul şi l-am parcat într-un loc, dându-i o tentă culturală.
    Cu proiectul acesta Portrete de cartier, practic am vrut să mergem mai departe
    pe ideea asta de expoziţii sau artă făcută pentru un anumit loc, expoziţii
    itinerante care pot să ajungă la un public mai larg, mai divers, şi am zis
    cumva să preluăm abordarea celor de la ATU pe urbanism şi s-o ducem într-o zonă
    artistică.





    Iar Andra a completat: Noi mizăm foarte mult
    pe interdisciplinaritate şi atunci din perspectiva noastră întâlnirea dintre
    artiştii de la Antistatic şi noi este importantă pentru această
    interdisciplinaritate. Practic ei ne oferă nouă o componentă, un fel de a vedea
    cartierul şi ţesutul urban şi felul în care oamenii îşi construiesc viaţa de zi
    cu zi, într-un spaţiu construit prin viziunea lor artistică. Ce facem noi cu
    atelierul mobil este să mergem cu acest camion, foarte colorat şi plin de
    instrumente interactive prin care deschidem dialogul cu locuitori ai oraşului,
    din diverse cartiere, pentru ca să înţelegem şi să vedem cum trăiesc ei, cum
    văd ei lucrurile şi de aici dezvoltăm strategii de urbanism participativ.


    Andra Mitia Dumitru ne-a mărturisit că acest
    proiect se desfăşoară ca parte dintr-unul mai mare şi anume, Educaţie urbană
    live, un proiect făcut cu alte trei ţări, Finlanda, Slovenia şi Anglia, prin
    Facultatea de arhitectură de la Sheffield, în care sunt testate metode
    academice de a îmbunătăţi comunităţile urbane.


    Cartierul în care lucrează acum participanţii la
    proiect este Bucureştii Noi, un cartier care s-a organizat singur într-un grup
    de iniţiativă civică, ceea ce i-a atras pe interlocutorii noştri. Eduard a
    precizat: Deocamdată am avut ateliere deschise cu
    copiii, care au fost parte din activităţile din cadrul Săptămânii Altfel. Am
    avut nişte rezoltate destul de bune, surprinzătoare, aş putea spune. Noi practic
    vrem să înţelegem, prin perspectiva subiectivă a oamenilor, cartierul, locul în
    care trăiesc, cum îl simt ei, cum îl experimentează şi acest portret de cartier
    pe care vrem să îl obţinem va fi un portret colectiv şi un portret subiectiv.

    Iar tematica pe care le-am dat-o copiilor a fost fix asta: să ne povestească în
    pictură despre locul în care stau, cum arată casa lor, cum arată strada lor, ce
    se întâmplă la ei în cartier. O să avem mai multe ateliere cu publicul, între
    11-12 mai, în Galeria mobilă, care va fi parcată în curtea şcolii 184, unde am
    făcut şi atelierele cu copiii, Şi după aceste ateliere va urma şi o expoziţie.



    Lucrurile descoperite în ateliere și în perioada
    de cercetare artistică vor sta la baza creației artiștilor, care, împreună cu elemente
    create chiar de locuitorii cartierelor, vor alcătui obiectul unor expoziții în
    fiecare cartier și în centrul Bucureștiului.

  • Sportivul săptămânii – Jucătoarea de tenis Mihaela Buzărnescu

    Sportivul săptămânii – Jucătoarea de tenis Mihaela Buzărnescu

    În aceste zile, în Anglia au loc
    turneele de tenis pe iarbă premergătoare concursului de Mare Şlem de la
    Wimbledon. Printre jucătoarele care s-au remarcat în seria de competiţii
    amintite se află şi românca Mihaela Buzărnescu, revelaţia ultimului an în circuitul
    WTA. Acum două săptămâni, ea a ajuns în sferturile de finală de la Nottingham.
    Saptămâna trecută a mers chiar mai bine, calificându-se în semifinalele
    turneului de la Birmingham. Pentru performanţa sa de la turneul găzduit de al
    doilea oraş ca mărime din Regatul Unit, Radio România Internaţional a
    desemnat-o pe Mihaela Buzărnescu Sportivul Săptămânii, pentru a doua săptămână
    la rând.


    La Birmingham, unde premiile au
    totalizat 840 de mii de dolari, românca a trecut, în primul tur, de Timea
    Babos, din Ungaria, în trei seturi, cu 6-3, 4-6, 6-0. A urmat tot o victorie în
    trei seturi, cu 4-6, 6-3, 6-2, în faţa croatei Petra Martic. Mult mai clar a
    fost succesul din sferturile de finală, înregistrat în faţa favoritei numărul
    doi, Elena Svitolina, din Ucraina: scor 6-3, 6-2. Cu acelaşi scor însă, românca
    a pierdut semifinala disputată cu Petra Kvitova, din Republica Cehă.


    În urma evoluţiei de la
    Birmingham, Mihaela Buzărnescu a urcat două locuri în clasamentul mondial,
    respectiv de pe locul 30 pe 28. Ea este românca cel mai bine clasată în
    ierarhia WTA, după liderul mondial, Simona Halep.


    La Eastbourne, săptămâna aceasta,
    tot pe iarbă, crema tenisului feminin se luptă pentru premii de 917 mii de
    dolari. Mihaela Buzărnescu a debutat cu bine, atât la simplu, cât şi la dublu.
    În proba de simplu, a învins-o pe chinezoaica Shuai Peng, cu 5-7, 6-2, 6-1. La
    dublu, Mihaela Buzărnescu şi Irina Begu au trecut de perechea formată din Shuai
    Peng şi taiwaneza Latisha Chan cu 6-4, 3-6, 10-7.

  • Sportivul săptămânii – Jucătoarea de tenis Mihaela Buzărnescu

    Sportivul săptămânii – Jucătoarea de tenis Mihaela Buzărnescu

    În aceste zile, în Anglia au loc
    turneele de tenis pe iarbă premergătoare concursului de Mare Şlem de la
    Wimbledon. Printre jucătoarele care s-au remarcat în seria de competiţii
    amintite se află şi românca Mihaela Buzărnescu, revelaţia ultimului an în circuitul
    WTA. Acum două săptămâni, ea a ajuns în sferturile de finală de la Nottingham.
    Saptămâna trecută a mers chiar mai bine, calificându-se în semifinalele
    turneului de la Birmingham. Pentru performanţa sa de la turneul găzduit de al
    doilea oraş ca mărime din Regatul Unit, Radio România Internaţional a
    desemnat-o pe Mihaela Buzărnescu Sportivul Săptămânii, pentru a doua săptămână
    la rând.


    La Birmingham, unde premiile au
    totalizat 840 de mii de dolari, românca a trecut, în primul tur, de Timea
    Babos, din Ungaria, în trei seturi, cu 6-3, 4-6, 6-0. A urmat tot o victorie în
    trei seturi, cu 4-6, 6-3, 6-2, în faţa croatei Petra Martic. Mult mai clar a
    fost succesul din sferturile de finală, înregistrat în faţa favoritei numărul
    doi, Elena Svitolina, din Ucraina: scor 6-3, 6-2. Cu acelaşi scor însă, românca
    a pierdut semifinala disputată cu Petra Kvitova, din Republica Cehă.


    În urma evoluţiei de la
    Birmingham, Mihaela Buzărnescu a urcat două locuri în clasamentul mondial,
    respectiv de pe locul 30 pe 28. Ea este românca cel mai bine clasată în
    ierarhia WTA, după liderul mondial, Simona Halep.


    La Eastbourne, săptămâna aceasta,
    tot pe iarbă, crema tenisului feminin se luptă pentru premii de 917 mii de
    dolari. Mihaela Buzărnescu a debutat cu bine, atât la simplu, cât şi la dublu.
    În proba de simplu, a învins-o pe chinezoaica Shuai Peng, cu 5-7, 6-2, 6-1. La
    dublu, Mihaela Buzărnescu şi Irina Begu au trecut de perechea formată din Shuai
    Peng şi taiwaneza Latisha Chan cu 6-4, 3-6, 10-7.

  • Jurnal românesc – 14.04.2017

    Jurnal românesc – 14.04.2017

    Preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din
    Senat, Viorel Badea, i-a trimis o solicitare ministrului de externe, în care
    cere simplificarea controalelor la punctele de trecere a frontierei în perioada
    Sărbătorilor Pascale. Badea explică, într-un comunicat, că în acest fel se va
    evita formarea de cozi la vămi. Pentru a veni în sprijinul românilor care se
    deplasează în străinătate, Ministerul de Externe a pus la dispoziţia celor
    interesaţi Ghidul de călătorie pentru Sărbătorile Pascale.
    Materialul conţine recomandări utile în cazul călătoriilor în afara graniţelor
    României şi un set de informaţii pentru cele mai frecventate destinaţii
    turistice din această perioadă. Ghidul poate fi consultat pe site-ul de
    internet mae.ro


    Ministrul de externe, Teodor Meleşcanu,
    s-a intalnit cu secretarul de stat din cadrul Ministerului pentru Economie,
    Energie, Industrie, Întreprinderi Mijlocii si Meserii din Renania de
    Nord-Westfalia, Günther Horzetzky. Discuţiile au vizat extinderea cooperării
    economice şi valorificarea potenţialului comercial existent între România şi
    landul federal german. Ministrul Teodor Meleşcanu a subliniat că partea română
    doreşte o relaţie cât mai pragmatică şi funcţională cu Germania, inclusiv la
    nivelul landurilor federale şi a arătat că firmele şi companiile germane sunt
    extrem de apreciate în România, ele contribuind în mod substantial la
    dezvoltarea economiei româneşti. Cei doi
    au evidenţiat relaţile foarte bune dintre România şi landul Renania de
    Nord-Westfalia, atât în plan economic, cât şi la nivelul contactelor
    interumane. În acest sens, a fost subliniat rolul de punte de legătură deţinut
    deopotrivă de minoritatea germană din România şi de comunitatea românească din
    Germania, din care fac parte şi cei aproximativ 90.000 de români stabiliţi în
    landul Renania de Nord-Westfalia. Meleşcanu a subliniat că România este
    interesată de expertiza landurilor germane în domeniul învăţământului dual,
    care oferă modalităţi eficiente de pregătire/specializare/integrare a forţei de
    muncă tinere pentru piaţa muncii. De acest lucru ar putea beneficia inclusiv
    companiile germane care intenţionează să se stabilească în ţara noastră sau
    să-şi extindă activităţile deja existente.




    Aproximativ 61% dintre
    muncitorii români si bulgari care se află în Marea Britanie lucrează peste 40
    de ore pe săptămână, comparativ cu 23% în cazul britanicilor, potrivit unui
    raport publicat de Oficiul National de Statistică (ONS), transmite BBC. Analiza arată
    impactul semnificativ al migratiei internaţionale asupra forţei de muncă
    britanice. După toate probabilitătile, migranţii din Europa de Est, Bulgaria şi
    România lucrează mai multe ore şi câştigă mai puţin decât alţi angajaţi, ceea
    ce reflectă parţial numărul ridicat al muncitorilor necalificaţi, explică
    Anna Bodey de la ONS. Raportul relevă că migranţii din UE reprezintă 11% din
    angajaţii din sectorul industrial în Regatul Unit, sunt probabil
    supracalificaţi pentru slujbele pe care le fac şi tind să lucreze mai multe ore
    decât media. ONS estimează că 3,4 milioane de persoane care lucrau anul trecut
    în Marea Britanie erau din afara ţării. Această forţă de muncă este importantă
    în special în retail, comerţul cu ridicata, sectorul hotelurilor şi
    restaurantelor, administraţie publică şi sănătate, unde lucrează aproximativ
    1,5 milioane de persoane din afara Regatului Unit. Din acestia, aproximativ 2,2
    milioane sunt din UE (7%) si 1,2 milioane din afara UE (4%).




    Medicii români care lucrează în străinătate, indiferent
    dacă şi-au făcut specializarea în ţară sau în altă parte, au la dispoziţie, din
    luna aprilie, un organism care să-i consilieze în cazul în care vor să revină
    în România. Ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, a anunţat înfiinţarea, în
    cadrul Ministerului, a Centrului Naţional de Resurse Umane. Ministrul a precizat că are o serie de semnale din
    Germania şi Anglia privind revenirea acasă a unor doctori, după anunţul privind
    majorarea salariilor în sistemul românesc, dar şi în contextul creat de ieşirea
    Marii Britanii din UE. Presa din Marea Britanie scrie în această perioadă că
    lipsa de medici este acută în Regatul Unit şi că numărul specialiştilor
    europeni care au părăsit sistemul a crescut dramatic în ultima parte a lui
    2016.

  • Jurnal românesc – 06.12.2016

    Jurnal românesc – 06.12.2016

    Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota la alegerile parlamentare de duminică, 11 decembrie, pe baza paşaportului simplu, temporar sau electronic, anunţă Ministerul de Externe. De asemenea, cetăţenii români cu reşedinţa în afara ţării îşi pot exprima opţiunea la scrutin pe baza cărţii de identitate simplă, electronică sau provizorie, a buletinului sau a paşaportului. Pe lângă aceste acte, ei trebuie să prezinte şi un document oficial emis de către statul străin care dovedeşte stabilirea reşedinţei în acel stat.



    Pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, MAE organizează un număr record de secţii de vot în străinătate (417), cu 123 mai multe decât la prezidenţialele din 2014. La propunerea MAE s-a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care permite ministerului să organizeze secţii de vot în plus faţă de cele pe care le organiza în misiunile diplomatice, oficiile consulare, Institutele Culturale Române şi în plus faţă de cele pe care le solicitau cetăţenii români. Era nevoie de minimum 100 de cetăţeni români care să solicite crearea unei secţii de vot în propria localitate. În acest fel s-au aprobat 7 secţii de vot: patru în Republica Moldova, două în Spania şi una în Marea Britanie.



    Instanţa supremă a decis că cererea lui Alexandru Vişinescu, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă condamnat definitiv, de anulare a pedepsei de 20 de ani, este inadmisibilă. Alexandru Vişinescu a fost adus luni din penitenciar la sediul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pentru a-şi susţine solicitarea. Alexandru Vişinescu a fost încarcerat în februarie 2016, după ce judecătorii instanţei supreme au decis condamnarea definitivă a acestuia la 20 de ani de închisoare pentru crime împotriva umanităţii.



    Cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene stabiliţi în Marea Britanie vor avea nevoie de documente pentru a avea dreptul de a rămâne pe teritoriul Regatului Unit, a anunţat luni ministrul britanic de Interne, Amber Rudd, potrivit BBC. Amber Rudd a făcut declaraţia în faţa membrilor Camerei Comunelor, unde a explicat ce va presupune ieşirea din Uniune a Regatului Unit pentru unii dintre străinii stabiliţi aici.



    Investiţiile nete realizate în economia României în primele nouă luni ale acestui an au crescut cu 4,1%, la 46,6 miliarde de lei(circa 10,3 miliarde euro), chiar dacă în trimestrul trei a fost consemnat un declin al investiţilor, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut, în trimestrul III din 2016 a fost consemnat un declin al investiţiilor de 0,8%. Cu toate acestea, în perioada ianuarie-septembrie 2016, se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în utilaje, inclusiv mijloace de transport, cu 0,8 puncte procentuale şi în lucrări de construcţii noi cu 0,1 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în alte cheltuieli a scăzut cu 0,9 puncte procentuale.



    O organizaţie non-guvernamentală din Drobeta-Turnul Severin a reuşit să atragă o finanţare europeană de aproape 150.000 de euro, în cadrul unui proiect destinat românilor din străinătate. Proiectul va fi implementat în 5 ţări europene în care se află comunităţi importante de emigranţi români. Îşi propune să îmbunătăţească percepţia străinilor despre comunităţile de români. În total, au fost selectate pentru finanţare şapte proiecte europene, iar cel al românilor s-a clasat pe primul loc la punctaj. Rasismul şi intoleranţa faţă de emigranţi au atins cote alarmante în statele europene, iar tinerii mehedinţeni îşi propun să combată discriminarea celor care şi-au părăsit casele în căutarea unei vieţi mai bune.

  • Premierul Cioloș, în exclusivitate la Radio România

    Premierul Cioloș, în exclusivitate la Radio România

    O serie de probleme actuale din societatea românească și-au aflat locul în interviul acordat, în exclusivitate, la Radio România, de premierul tehnocrat, Dacian Cioloş. El a ținut să îndepărteze temerile cetățenilor români care se află în Marea Britanie cu privire la pierderea unor drepturi, în special cel referitor la muncă, după referendumul în urma căruia Regatul Unit va trebui să părăsească Uniunea Europeană.



    Dacian Cioloș: “Deci, în momentul de faţă şi în perioada următoare, până când nu se finalizează procesul de negociere care estimăm că va dura minim doi ani de zile, cetăţenii români, la fel ca orice alţi cetăţeni europeni, îşi păstrează toate drepturile şi obligaţiile de cetăţeni europeni în Marea Britanie.”



    Dacian Cioloș a subliniat că, în perioada următoare, România va negocia, la nivelul UE, cu Marea Britanie, cu privire la protejarea și susținerea, în continuare, a drepturilor cetățenilor români. În planul politicii interne, premierul a răspuns unor intrebări legate de mersul economiei și de investitii. El a menționat că au existat întârzieri în modul în care România s-a pregătit pentru execuţia bugetară pe perioada 2014-2020 și cu absorbția fondurilor europene pe perioada 2007-2013 dar ca, după instalarea guvernului său de tehnocrați, această absorbţie a crescut, ajungand la peste 70-75%.



    Dacian Cioloș: “Important este, acum, pentru mine să pregătim această perioadă 2014-2020 cât mai bine, într-un mod cât mai transparent, să eliminăm toate sursele de corupţie sau de birocratizare sau de blocare a implementării acestor proiecte, pentru că de asta va depinde nu doar capacitatea de absorbţie, dar şi calitatea acestei absorbţii.”



    Pe linia promovării unor cheltuieli sociale raționale din bugetrul de stat se înscrie și initiațiva anunțată de premier la Radio România de a contesta, la Curtea Constituțională, legea prin care aleşii locali ar urma să primească pensii speciale. Această lege s-a dovedit a fi nu doar la fel de nepopulară, precum cele care acordă venituri suplimentare parlamentarilor, dar și inechitabilă.


    Dacian Cioloș: “Pensii speciale înseamnă că dai ca pensie mai mult decât categoria respectivă a contribuit la bugetul de pensii, deci cineva trebuie să suporte acest surplus.”



    În sfârșit, un punct atins în cadrul interviului acordat în exclusivitatea postului național de radio, a fost legat de măsurile luate de guvern pentru reducerea birocrației. În acest context, premierul a declarat că vor fi aplicate măsuri esențiale pentru simplificarea unor proceduri birocratice acuzate de români ca neperformante.



    Dacian Cioloș: Acum cinci luni de zile, am lansat un proiect care a fost foarte eficient încă din start, în sensul că am avut foarte multe idei şi propuneri. Am făcut o sinteză a acestor idei şi propuneri şi în ultimele luni, am lucrat în a identifica modalitătile legislative şi juridice de aplicare a acestor idei.”



    Este vorba, între altele, despre simplificarea unor proceduri în ceea ce priveşte cazierul judiciar, copiile după buletin, copiile legalizate, unele formulare ale Administraţiei fiscale – ANAF – și plata diferitor taxe şi impozite, cu cardul bancar.

  • Împrumuturi pentru studenţii români în Marea Britanie

    Împrumuturi pentru studenţii români în Marea Britanie

    Studenţii români vor putea accesa fonduri de finanţare în Marea Britanie, începând cu anul universitar 2016-2017. Guvernul britanic a aprobat ca cetîţenii români să poată accesa împrumuturile destinate studiilor postuniversitare (master/MBA). Astfel, studenții români care se află în ultimul an la universități din România și din alte țări UE vor putea să acceseze împrumuturi între 4.000 și 35.000 de lire sterline pe an pentru cursuri de masterat din Regatul Unit.



    Pentru a accesa împrumuturile, studenții trebuie să fi avut reședința într-un stat membru al Uniunii Europene, în ultimii trei ani înainte de începerea programului și trebuie să aibă vârsta sub 60 de ani.


    Împrumutul va fi rambursat imediat după finalizarea studiilor, dar numai în cazul în care absolvenții depășesc o anumită limită de venituri. Rata dobânzii ce corespunde creditului este calculat la rata anuală a inflației în Marea Britanie, plus trei la sută, anunţă Business Review.



    În cazul în care absolventul se este angajat în România, el / ea va începe să ramburseze împrumutul numai după ce va avea un venit anual brut mai mare de 75.600 lei. În cazul în care studenții au obținut împrumuturi și pentru studii universitare, cele două sume ce vor trebui rambursate vor fi comasate”, a declarat Ana Maria Papp, manager al Departamentului pentru Învățământ Superior, IntegralEdu România.

  • Avancronica meciului de rugby România – Franţa

    Avancronica meciului de rugby România – Franţa

    Echipa de rugby a
    României dispută astăzi, de la ora 22, ora Bucureştiului, primul său joc la
    Cupa Mondială din Anglia. Cavalerii Frunzei de Stejar întâlnesc Franţa,
    vicecampioana mondială en titre, într-o partidă contând pentru Grupa D a
    competiţiei. Intâlnirea va avea loc pe Stadionul Olimpic din Londra.


    Inaintea acestui joc, selecţionerul
    echipei României, galezul Lynn Howells, a declarat: În orice competiţie, cel
    mai important este primul joc, iar la noi va fi cel cu Franţa. Am avut o
    perioadă bună de pregătire şi sperăm ca asta să se vadă în acest joc.

    Primul 15 al echipei române îi va avea în componenţă pe: Mihai Lazăr, Otar
    Turashvili, Paulică Ion, Valentin Popârlan, Johan Van Heerden, Valentin
    Ursache, Viorel Lucaci, Mihai Macovei, Florin Surugiu, Dănuţ Dumbravă, Adrian
    Apostol, Florin Vlaicu, Paula Kinikinilau, Mădălin Lemnaru şi Cătălin Fercu.
    Potrivit Digisport, în mare, componenţa echipei este similară cu cea care a
    intrat în teren în meciul test disputat la Bucureşti, cu Tonga, şi pierdut cu
    16 la 21. Singura schimbare este în linia întâi, unde pilierul Mihăiţă Lazăr
    revine în primul 15, în timp ce Andrei Ursache trece pe bancă. În ce priveşte
    banca de rezerve, sunt două modificări faţă de meciul cu Tonga, Ovidiu Toniţa
    şi Stelian Burcea luându-le locul lui Marius Antonescu şi Daniel Carpo. Căpitan al echipei este Mihai
    Macovei.


    Franţa se va prezenta la jocul cu România
    cu o echipă complet schimbată faţă de partida de debut, câştigată împotriva
    Italiei cu scorul de 32 la 10. Doar doi jucători care au evoluat sâmbătă, pe
    Twickenham, împotriva italienilor, vor fi prezenţi pe teren şi la întâlnirea cu
    România. Este vorba de centrul Louis Picamoles şi de aripa Noa Nakaitachi.


    Să mai notăm că, în Grupa D, România va
    mai întâlni pe 27 septembrie, tot la Londra, dar pe stadionul Wembley,
    Naţionala Irlandei, deţinătoarea Trofeului celor 6 Naţiuni. Va urma, pe 6
    octombrie, la Leicester, echipa Canadei, iar în ultimul joc din grupă,
    Stejarii vor întâlni, pe 11 octombrie, la Exeter, echipa Italiei.