Tag: animale

  • Sistemul de Informații privind Bolile Animalelor al UE

    Sistemul de Informații privind Bolile Animalelor al UE

    La nivelul Uniunii Europene există Sistemul de Informații privind Bolile Animalelor, un instrument de gestionare a bolilor, care asigură notificarea imediată a mesajelor de alertă, precum și informații detaliate despre focarele celor mai relevante boli la animale în țările Uniunii Europene.

    Aplicaţia oferă accesul imediat la informații despre focarele de boli contagioase la animale și asigură implementarea unui sistem de avertizare timpurie, care permite un răspuns prompt pentru controlul situației epidemiologice. Din păcate, crescătorii de animale din Uniunea Europeană se confruntă încă cu boli precum pesta porcină africană sau boala limbii albastre.

    Cem Özdemir, ministrul federal al alimentației și agriculturii din Germania, a vorbit despre bolile cu care se confruntă crescătorii de animalele din Uniunea Europeană și a insistat asupra necesității ca noua Comisie Europeană să ia în considerare adoptarea de noi măsuri care să ducă la eradicarea acestora.

    „Tema bolilor animalelor ne apasă în Republica Federală Germania. Observăm tot mai mult că nu este doar o problemă națională, fie că este vorba despre pesta porcină africană sau despre boala limbii albastre. Este o problemă europeană. În acest sens, și Comisia Europeană este solicitată să acționeze.

    Purtăm discuții cu partenerii noștri italieni, deoarece și Italia este afectată de pesta porcină africană. Aici este vorba, în mod concret, de faptul că, pe lângă solidaritatea cu crescătorii noștri de animale, trebuie să ne asigurăm că, de exemplu, durata zonelor de restricție, în acele regiuni unde acest lucru este justificat, să fie scurtată în cazul unor focare limitate.

    Acest lucru ne-ar ajuta enorm, pentru ca animalele să nu se îngrașe prea mult și să apară probleme în ceea ce privește valorificarea acestora.

    În cazul limbii albastre, s-a dovedit pur și simplu că vaccinarea este cea mai eficientă măsură. Am decis rapid, încă din iunie, să inițiez o autorizare de urgență.”

  • Statutul de protecţie al lupilor va fi diminuat, la propunerea Comisiei Europene

    Statutul de protecţie al lupilor va fi diminuat, la propunerea Comisiei Europene

    Uniunea Europeană dorește să treacă de la „protecția strictă” la „cea simplă”, în privinţa lupilor, ceea ce ar facilita eliminarea lor atunci când aceștia sunt considerați prea numeroși în anumite regiuni, cu cote de vânătoare, scrie France Presse.

    Propunerea a primit o majoritate calificată la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a reprezentanților permanenți pe lângă Uniune (Coreper), datorită sprijinului a aproximativ 15 țări, printre care Franța și Germania, dar şi România, potrivit unor surse citate de trimisul Radio România Actualităţi, Bogdan Isopescu.

    Chiar şi ministrul german al Mediului, membru al Partidului Verzilor, și-a depășit rezervele şi a afirmat că: „Populația de lupi a crescut atât de mult în ultimii ani încât această decizie este necesară pentru crescătorii de animale”.

    Acesta este însă doar primul pas. Propunerea mai trebuie să fie aprobată de Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice din Europa, înainte ca orice modificări să poată fi aduse legislației europene.

    Deși populația de lupi a fost practic eradicată în secolul al XIX-lea, ea este acum în creștere în UE, cu aproximativ 20 000 de lupi în 23 de țări, până în 2023.

    Înmulţirea exemplarelor de lup a dus la atacuri ale acestora asupra animalelor domestice, dând naștere unor poziții uneori aprinse între susținătorii și adversarii carnivorului.

    În toamna anului 2023, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care și-a pierdut ea însăși poneiul, ucis de un lup pe proprietatea familiei sale din nordul Germaniei, a pledat pentru un nivel mai scăzut de protecție a animalului.

    În Austria, unde lupul a revenit treptat din 2009, subiectul a invadat tabloidele și rețelele de socializare în această vară, cu apeluri din partea crescătorilor de animale pentru reglementarea lui, ceea ce i-a revoltat pe ecologiștii de mediu.

    Asociațiile de mediu au solicitat în repetate rânduri menținerea statutului actual al animalului.

    Relaxarea regulilor este o „propunere motivată politic, care nu se bazează deloc pe știință”, susţin activiştii perntru protejarea animalelor sălbatice.

    Dorind să revizuiască statutul lupului, „Comisia pune în pericol și alte specii: mai multe țări au început deja să ceară retrogradarea ursului și a linxului”, au avertizat în martie unsprezece asociații.

    Ecologiștii solicită aplicarea „soluțiilor de coabitare deja existente”, cum ar fi protecția turmelor cu câini de pază, împrejmuirea și trimiterea de voluntari pentru monitorizarea turmelor pe timp de noapte.

    Împușcarea ar trebui să fie folosită doar ca „ultimă soluție”, dacă tacticile de alarmare au eșuat, susțin ei.

  • Câine abandonat, caut om bun (reluare din 17.01.2024)

    Câine abandonat, caut om bun (reluare din 17.01.2024)

    În ultima vreme, informații privind abandonarea acestora pe domeniul public sunt tot mai multe, deși o astfel de faptă este pedepsită, și ea, prin lege. Mulți dintre câinii părăsiți se înmulțesc și pot deveni agresivi.

     

    Nimeni nu își dorește să retrăiască momentele de la începutul anilor 2000, când România era pe prima pagină a presei internaționale din cauza acțiunilor violente împotriva câinilor fără stăpân! Atunci, de pildă, au fost puse bazele Adăpostului Speranța, din apropierea Bucureștiului, tocmai pentru a veni în sprijinul prietenilor necuvântători nedoriți de nimeni. Anca Tomescu, medic veterinar, director de comunicare al adăpostului, își amintește:

    Eram în baza Pallady, unde lucram ca voluntară, alături de medici veterinari și alți oameni care se implicau în salvarea animalelor, când am fost informați că s-a decis omorârea lor. La momentul acela erau 100-150 de câini în adăpost, pe care i-am preluat noi, adică mai exact mama mea, Florina Tomescu. Nu aveam unde să ducem atât de mulți câini, deci ne-am sunat toți prietenii, fiecare a ținut 2-3-5-7-8 în mașini, în case ș.a.m.d. Până când am reușit și am improvizat, să zicem, prima parte a Adăpostului Speranța, care a fost undeva în comuna Berceni, într-o fermă dezafectată, fermă pe care am amenajat-o pentru a ține câinii fără stăpân.

    A fost o perioadă grea, urâtă, cu multe probleme. Până la momentul la care ni s-a spus că trebuie să eliberăm locul! Pur și simplu, a trebuit într-o noapte să luăm decizia unde mutăm 500 de câini. Între timp se făcuseră vreo 500! Am primit moștenire un teren în Popești-Leordeni pe care nu era nimic și, de la amenajarea terenului, până când a trebuit să eliberăm terenul din Berceni, am stat poate chiar un an undeva în comuna Jilava, am închiriat niște hale. Altă perioadă grea, urâtă! Ne-am mutat în Popești-Leordeni, terenul nostru, am scăpat de chirii, că era o cheltuială enormă, unde a început efectiv adăpostul să funcționeze. Și așa am ajuns, anul acesta, să împlinim 22 de ani de adăpost.”

    De la începutul anilor 2000, până în prezent, situația câinilor fără stăpân și grija față de ei s-au schimbat mult în bine în România. Iar Adăpostul Speranța este dovada vie că lucrurile stau așa. Anca Tomescu ne invită în vizită:

    Aș începe prin a spune că există o regulă de aur în Adăpostul Speranța și anume câinii sunt prioritatea. Cine intră poate observa, de la primul padoc până la ultimul, că toți câinii cazați acolo sunt prietenoși, arată bine, se vede că sunt câini îngrijiți, câini care nu stau doar în padoc. Este foarte important ca ei să alerge, să se joace, să simtă căldura omenească și să audă o vorbă bună, să primească mâncare adecvată.

    Adăpostul, la ora actuală, are 105 padocuri, din care doar șase încălzite pentru timpul iernii. Al 7-lea va veni curând datorită bunei mele prietene, actrița Carmen Tănase, care a donat pentru a încălzi un al 7-lea padoc. Are trei clinici veterinare, una foarte bine echipată, pentru că ne-am dat seama că având atât de mulți câini, în permanență trebuie să te asiguri de sănătatea lor, să faci analize, să-i vaccinezi. N-avea rost să plătim la cabinete private. Tot în ideea de a salva bugetul și de a ne fi și nouă, și câinilor mai ușor, am făcut și un cabinet de fizioterapie, unde am tratat și tratăm câinii cu probleme paraplegice. Unii dintre ei au scăpat de cărucior, alții nu, dar fac fizioterapie.

    De asemenea, am făcut trei locuri de joacă noi. Aveam înainte unul mare, acum am mai făcut trei. Avem trei piscine construite pentru câini, tocmai pentru că ne dorim ca toți câinii în Adăpostul Speranța, indiferent de durata șederii lor, să se simtă bine și să plece din adăpost ca niște câini normali, cu un caracter liniștit și să nu fie speriați sau să nu aibă probleme de comportament.”

     

    Dar, spune Anca Tomescu, medic veterinar, câinii nu au ce căuta într-un adăpost, ei trebuie adoptați. De-a lungul timpului, din Adăpostul Speranța au plecat spre adopție mii și mii de câini. De circa doi ani, ei urmează chiar un program special de dresaj – ʹMesagerii speranțeiʹ – pentru a fi predați ʹla cheieʹ familiei adoptive. În România, însă, în general, rata adopţiilor este scăzută, la polul opus, cea a abandonului fiind foarte ridicată. De ce?

    Abandon înseamnă lipsa educației, evident. Oamenii trebuie să înțeleagă că vei avea cu câinele respectiv situații extraordinar de frumoase, dar și situații în care probabil te vei enerva, exact cum se întâmplă atunci când ai un copil. Doar că diferența este că copilul, la un moment dat, vorbește și eventual poate să-ți spună care e problema. Și câinele roade, și câinele face pipi în casă, și câinele poate să îți fure perechea de pantofi preferată, și câinele se îmbolnăvește și are nevoie de doctor, și câinele trebuie plimbat.

    Mai e un un aspect pe care l-aș sublinia – câinele nu este un cadou de Crăciun! Nu faceți cadou animale vii, pentru că nu este normal să dai un câine într-o familie care poate nu e pregătită, nu dorește, se bucură pe moment ce drăguț este, dar pe 5 ianuarie începe serviciul și n-are cu cine să-l lase.

    Alt aspect: fenomenul vreau un câine mare, să le fie frică oamenilor când trec pe lângă mine! Păi, da, dar tu ai 50 kg, n-ai cum să ai un câine mare, tu trebuie să adopți un câine după nevoile și cerințele și necesitățile tale! Dacă, de exemplu, stai într-o garsonieră, nu poți să adopți un câine de 60 kg, dacă lucrezi 12h/zi, la fel, dacă nevasta, soțul, copilul, bunica nu doresc, nu poți să le impui să le duci un câine în casă, dacă nu ai banii necesari să îl întreții, la fel.

    Adopția, da, e minunată! Recomand oricui să adopte un câine. Îți schimbă viața în bine, toată familia va deveni mai fericită, mai responsabilă, mai prietenoasă. Dar dacă nu poți adopta și, totuși, iubești animalele și vrei să te implici, ori ești voluntar la un adăpost ori poți dona ori poți face multe altele pentru animale.”

     

    Pentru educarea opiniei publice, la Adăpostul Speranța există un Muzeu al câinilor fără stăpân. Sunt primiți elevi în vizită în cadrul săptămânii ʹȘcoala altfelʹ și a fost gândită acțiunea sugestiv intitulată ʹTocăniță pentru toți Bobițăʹ, în care se implică, la fiecare ediție, câte un VIP. Este, de asemenea, în construcție un centru destinat tuturor celor care – de la mic la mare – sunt dornici să învețe ce înseamnă grija pentru animale. “Chiar suntem convinși că, dând mai departe ștafeta bună, ea va deveni și mai bună.” – speră inimoasa noastră interlocutoare, Anca Tomescu.

  • Cunoaştem natura în care trăim?

    Cunoaştem natura în care trăim?

    Presiunea pusă de către om asupra cadrului natural în care își desfașoară activitatea, transformările la care a fost supusă natura de-a lungul anilor, dispariția unor specii de plante sau de animale au provocat o serie de dezbateri, culminând, în aceasta perioadă, cu discuții aprinse în cadrul trilateralei UE, între Comisie, Parlament și Consiliu, pe tema legilor pentru restaurarea naturii.



    Dar, dincolo de orice măsuri, naționale sau europene, se pune întrebarea, pertinentă de altfel: Cunoaștem natura în care trăim? Cu alte cuvinte, suntem în stare să protejăm natura dacă nu o cunoaștem? Suntem deconectați de natură, astfel încât mulți nu știm denumirea copacilor, a păsarilor sau cântecele acestora. Ca atare nu ar trebui sa fim educați pentru a înțelege natura, astfel încât să o protejăm în cunoștință de cauză?



    Am discutat despre inițiative naționale sau europene pentru a promova o mai bună cunoaștere a naturii cu Petronela Carmen Comănescu, biolog la Grădina Botanică a Universității București, cu prof. Ovidiu Ionescu, de la Facultatea de Silvicultură a Universităţii Transilvania din Braşov, şi cu Daniel Buda, eurodeputat, vicepreședintele Comisiei de agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European.




  • Animalele de companie şi schimbările climatice

    Animalele de companie şi schimbările climatice

    Studii realizate în străinătate relevă că firmele care produc hrană pentru animalele de companie ar polua mai mult decât maşinile. Conform acestor studii, carnea mâncată de animalele de companie este echivalentul a 64 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an, ceea ce are cam acelaşi impact asupra mediului ca un an de poluare cu gaze de eşapament de la 13,6 milioane de maşini.



    În ce măsură hrănirea şi întreţinerea unui animal de companie ar influenţa nivelul emisiilor de dioxid de carbon?



    Am discutat pe această temă cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă şi cu profesorul Mario Codreanu de la Facultatea de Medicină Veterinară din București.



  • Bunăstarea animalelor de fermă

    Bunăstarea animalelor de fermă

    Primele norme ale Uniunii Europene
    de protecție a animalelor de fermă datează din anii ’70. Directiva privind
    protecția animalelor de crescătorie din 1998 a stabilit standarde generale de
    protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de alimente, lână,
    piele, blană sau alte scopuri și se bazează pe Convenția europeană pentru
    protecția animalelor de fermă din anul 1978.

    Conform unui studiu Eurobarometru
    din mai 2021, referitor la atitudinea europenilor în legătură cu bunăstarea
    animalelor, 82% dintre aceștia spun că bunăstarea animalelor de fermă ar trebui
    protejată mai bine decât în prezent. În concordanță cu noua strategie De la
    fermă la consumator pentru o agricultură mai sustenabilă, Comisia Europeană
    evaluează în prezent întreaga legislație a Uniunii Europene privind bunăstarea
    animalelor de fermă.

    Despre acest subiect a vorbit în Parlamentul European,
    eurodeputatul Carmen Avram.


    Bunăstarea animalelor
    și bunăstarea fermierilor nu sunt negociabile și nici nu sunt concepte
    antagonice, așa cum mai insinuează unii, pur și simplu pentru că bunăstarea
    animalului depinde 100% de capacitatea fermierului de a-i acorda cele mai
    înalte standarde de creștere. Aceste două concepte fiind interconectate, ele
    trebuie deci tratate concomitent și cu grade identice de atenție și
    responsabilitate. Nu doar asta, ci pentru a se atinge țintele Green Deal și
    Farm-to-Fork, cele două concepte trebuie respectate și în exteriorul Uniunii,
    când vine vorba de importuri. Fără o clauză fermă de reciprocitate în
    acordurile de liber schimb, sectorul zootehnic european ar putea primi lovitura
    fatală, în timp ce 450 de milioane de consumatori europeni ar risca să mănânce
    ieftin și prost. Fără astfel de angajamente și fără un sprijin puternic pentru
    sectorul zootehnic, bunăstarea animalelor ar rămâne un deziderat.


    Uniunea Europeană pledează de
    peste 40 de ani pentru bunăstarea animalelor și este recunoscută ca lider
    mondial, având unele dintre cele mai înalte standarde din lume. Normele Uniunii
    Europene au influențat în bine și legislația din alte țări.


  • Revizuirea legislaţiei privind calitatea vieţii animalelor

    Revizuirea legislaţiei privind calitatea vieţii animalelor

    Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să se asigure că legislația
    existentă privind calitatea vieții animalelor este respectată și să actualizeze
    normele, acolo unde este necesar, pentru a le adapta mai bine la cerințele
    societății și a rezultatelor cercetării
    în acest domeniu, extinzând, în același timp, domeniul de aplicare și
    flexibilitatea acestor norme pentru a se adapta la cele mai recente evoluții
    științifice și tehnologice și la obiectivele Pactului verde. Comisia Europeană
    va revizui această legislaţie până în 2023. Investițiile în îmbunătățirea
    calității vieții animalelor duc la creșterea costurilor de producție şi de
    aceea Parlamentul European consideră că este necesar să se aibă în vedere
    acordarea de ajutoare publice suplimentare, inclusiv prin utilizarea de fonduri
    din afara bugetului Politicii Agricole Comune.

    Despre acest subiect a vorbit
    subiect a vorbit în Parlamentul European, Dacian Cioloş, eurodeputat:


    Calitatea vieții și sănătatea animalelor este un subiect tot mai sus
    pe agenda publică în Europa și, din acest motiv, revizuirea legislației pentru
    a completa lacunele, dar și a integra progresele științifice este un lucru
    firesc, însă trei lucruri aș vrea să subliniez. În primul rând, avem nevoie de
    o mai bună armonizare a aplicării acestei legislații la nivel european între
    statele membre. În al doilea rând, pentru ca aceste norme să fie efective pe
    termen mediu și lung, fermierii trebuie susținuți financiar și aici mă aștept
    să văd o implicare a Comisiei în felul în care statele membre pun în aplicare
    planurile naționale strategice pentru a-și și susține financiar fermierii. Și,
    un al treilea lucru la fel de important: aceste norme vor fi efective doar dacă
    reușim împreună să convingem și partenerii noștri comerciali să le aplice și
    pentru asta, în negocierea acordurilor comerciale, dar și în relația cu
    Organizația Mondială a Comerțului, trebuie să avem în vedere aceste lucruri
    pentru că altfel rămân doar pe hârtie în Europa.


    Rezoluția Parlamentului European
    referitoare la raportul de punere în aplicare privind calitatea vieții
    animalelor subliniază necesitatea de a îmbunătăți bunul tratament al animalelor
    și sănătatea animalelor în sectorul creșterii animalelor, ca parte a abordării
    de tip O singură sănătate şi invită
    Comisia Europeană să dezvolte și abordarea de tip O singură bunăstare în
    cadrul revizuirii legislației privind bunul tratament al animalelor.



  • Reducerea numărului de animale ca măsură de combatere a schimbărilor climatice?

    Reducerea numărului de animale ca măsură de combatere a schimbărilor climatice?

    O reuniune comună a
    comisiilor AGRI (Agricultură și Dezvoltare Rurală), ENVI (Mediu, sănătate
    publică și siguranță alimentară) și CONT (Control bugetar) din Parlamentul
    European a dezbătut raportul intitulat Politica agricolă comună și clima:
    Jumătate din cheltuielile UE consacrate acțiunilor climatice sunt legate de
    agricultură, dar emisiile generate de acest sector nu sunt în scădere. Între ideile
    vehiculate în cadrul dezbaterii a fost și aceea a reducerii numărului de
    animale ca măsură de combatere a schimbărilor climatice.

    Despre acest subiect
    am discutat cu eurodeputatul Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de
    agricultură din Parlamentul European, care a atenționat în cadrul reuniunii că
    o astfel de măsură doar ar crește dependența de carne a UE de importurile din
    țările terțe. Nimeni nu contestă
    faptul că animalele produc monoxid de carbon prin fecalele pe care le produc,
    dar acest lucru nu înseamnă că aceste noxe nu pot să fie captate prin ceea ce
    înseamnă o gestionare durabilă a dejecțiilor din fermele de animale, spune
    eurodeputatul Daniel Buda:

    Practic, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce înseamnă
    reducerea noxelor prin gestionarea durabilă a dejecțiilor și nicidecum pe
    reducerea numărului de animale. De ce? Și am pus această întrebare în Comisia
    de Agricultură, unde am avut o dezbatere cu comisarul pe Sănătate, care, la
    fel, venea și spunea că trebuie să reducem numărul de animale, să reducem
    îngrășămintele chimice, și am spus – d-na comisar, haideți să vedem, până la
    urmă, care este necesarul de hrană, de carne la nivelul UE, haideți să vedem
    cât producem și haideți să vedem dacă reducem numărul de animale sau cantitatea
    de îngrășăminte unde suntem. Că o să ne dea, până la urmă, un minus în ceea ce
    înseamnă cantitatea de hrană pe care o avem la nivelul UE. Și atunci, ce facem?
    Înfometăm populația UE sau văduvim populația UE de resursele alimentare? Pentru
    că oamenii aceștia trebuie să mănânce. Și, ce se va întâmpla? Se va relocaliza,
    până la urmă, producția de carne din interiorul UE către alte state: Argentina, Brazilia, ș.a.m.d., și
    mediul va fi la fel de impactat negativ.

    Sigur, este o dezbatere care se află
    la început, dar, din păcate, lucrurile merg în această direcție și am spus
    foarte clar că nu putem să fim de acord cu această chestiune. Plus de asta,
    trebuie să vedem care sunt zonele cu concentrații mari de animale, eventual
    acolo putem discuta să le dispersăm, dar când mă gândesc la România, de
    exemplu, este o chestiune pe care nu pot s-o accept sub nicio formă.

    Pe de altă
    parte, este important să rețină fermierii chestiunea asta, Comisia Europeană a
    venit cu o resursă financiară consistentă pentru ceea ce înseamnă asigurarea
    bunăstării animalelor. Ce trebuie să știm noi – în România o bună parte din
    animalele existente și pe care le regăsim în ferme, o parte a vieții lor stau
    pe pășune.

    În Danemarca, în Olanda, în Germania, în Franța sunt ferme care
    eminamente țin aceste animale doar în interiorul grajdurilor, adăposturilor. Și
    atunci sigur că acolo sunt probleme legate de ceea ce înseamnă concentrație
    mare a animalelor. Și tocmai de aceea, Comisia Europeană a venit cu resurse
    financiare care sunt puse la dispoziția statelor membre și vor fi alocate
    pentru bunăstarea animalelor. Adică, bunăstarea animalului înseamnă un adăpost
    care să fie dimensionat în parametrii optimi, dar și ceea ce înseamnă
    întreținerea animalelor o bună parte a vieții lor productive pe pășune.

    Și aici
    România este oarecum avantajată de această chestiune. Însă, trebuie să discutăm
    la nivel european, să vedem ce facem în așa fel încât să nu afectăm siguranța
    alimentară. Pentru că, repet, o reducere a numărului de animale în momentul de
    față ar însemna să afectezi securitatea alimentară la nivelul UE. Ceea desigur
    că nu putem accepta acest lucru. Eu am și demersuri în acest sens, de a evalua
    în mod concret câte milioane de tone de pâine se consumă în UE, dacă se reduce
    cantitatea de îngrășăminte folosite la hectar ce înseamnă acest recul, acest
    minus, de unde luăm acest minus și la fel este și cu numărul de animale – avem
    atâtea animale, avem atâta carne, dacă reducem unde ajungem? Avem probleme cu
    schimbările climatice, însă soluțiile la aceste probleme sunt în altă parte și
    nicidecum în ceea ce înseamnă reducerea numărului de animale.


  • Reglementări privind exportul de animale vii din țările UE către țări terțe

    Reglementări privind exportul de animale vii din țările UE către țări terțe

    După mai
    bine de 16 ani, aplicarea de către statele membre a Regulamentului (CE) nr.
    1/2005, care definește responsabilitățile tuturor actorilor implicați în lanțul
    de transport al animalelor vii, rămâne deficitară, aceasta fiind și mai slabă
    în ceea ce privește exportul de animale vii.


    Mai mult,
    aplicarea hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și a
    standardelor OIE este aproape inexistentă în țările terțe. Soluția cel mai
    frecvent menționată la nivel public este o interdicție totală a exportului de
    animale vii și trecerea la comerțul cu carne și cu carcase obținute local în
    abatoare fixe sau mobile.

    Intenționează Comisia să aplice o interdicție pentru
    exportul de animale vii și să propună noi modele de afaceri pentru fermierii
    din Uniunea Europeană?


    Discutăm
    subiectul pe larg cu: Carmen Avram-europarlamentar, membru în Comisia pentru Agricultură
    și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European și Ramona Duminicioiu-membru
    coordonator al Asociației Eco Ruralis din România.







  • Inițiativa cetățenească europeană ”Să punem capăt erei cuștii”

    Inițiativa cetățenească europeană ”Să punem capăt erei cuștii”

    Aproximativ 300 de milioane de
    animale de fermă din întreaga Europă suferă în cuști și mișcarea Să punem
    capăt erei cuștii își propune să interzică total lipsa de libertate. Lansată
    în septembrie 2018, mișcarea a ajuns la aproape 1,4 milioane de semnturi de
    susținere.

    Europarlamentarul Maria Grapini a semnat și ea pentru inițiativa
    cetățenească:

    Am votat această propunere de rezolutie deoarece Comisia și
    statele membre trebuie să se asigure că se efectuează controale și verificări
    vamale eficiente pentru a garanta reciprocitatea cerințelor de calitate și
    siguranță și a standardelor Uniunii Europene privind bunăstarea animalelor.
    Trebuie să se asigure o competitivitate mai mare a agriculturii europene pe
    piața mondială pentru toate produsele agroalimentare importate în Uniunea
    Europeană,
    a scris Grapini pe pagina sa de europarlamentar.



    Eu cred că n-am ajuns la un
    nivel în care animalele să aibă condiții de creștere, și ne referim și la
    gradul de libertate a animalului. Sunt persoane care sunt de acord cu aceasta
    și persoane care nu sunt de acord. Eu spun că dacă ai și vrei un animal atunci
    nu-l chinui. Să îți poți permite să ții un animal dacă îi poți crea și condiții
    pentru că eu am și acum în curte câine, întotdeauna am avut. Inițiativa se
    referă la condițiile de viață a animalelor. Sigur că este vorba și de
    transportul animalelor. Am avut atâtea cazuri în care animalele au fost
    transportate dintr-o țară în alta în condiții absolut înfiorătoare, fără hrană,
    fără apă, înghesuite. Totul a plecat de la cazuri concrete și eu cred că
    inițiativa cetățenească o să aibă succes. Să clarificăm, să reglementăm foarte
    bine și clar și să avem o aplicare uniformă pe piața internă a Uniunii Europene
    a reglementărilor interne.


    Procedura este ca în momentul în care
    inițiativa cetățenească are numărul de semnături cerut să fie analizată de
    Comisie și să ajungă și în Parlamentul European. Mai departe se decide dacă
    este bine fundamentată pentru a fi transformată fie într-o recomandare, fie
    într-o directivă, fie chiar într-un regulament.

    Am întrebat-o pe Maria Grapini
    care ar fi soarta grădinilor zoologice:

    După părerea mea chiar sunt bine venite. Ele le asigură condiții
    animalelor. Trebuie ca grădina zoologică să fie organizată după standarde
    europene și unitare. Fiecare oraș și țară își organizează grădină zoologică
    după cum crede și nu după norme europene, așa cum sunt ele și pentru oameni la
    locuințele comune, la căminele pentru persoanele în vârstă, câți metri pătrați
    să aibă pentru o persoană, metri cubi de aer. Așa ar trebui să se reglementeze
    și pentru animale.


  • Reuniune europeană pe teme de agricultură

    Reuniune europeană pe teme de agricultură

    A şaptea ca suprafaţă dintre cele, deocamdată, 28 de state membre ale Uniunii Europene de azi, a şasea după Brexit, şi beneficiind de soluri de calitate, România era, cândva, supranumită “grânarul Europei”. Şi este cotată, încă, de specialişti drept o ţară cu un mare potenţial agricol. Nu întotdeauna eficient valorificat, acesta i-a permis, totuşi, în anii din urmă, să redevină un însemnat producător şi exportator de cereale. Politicile agricole comunitare au, prin urmare, o importanţă aparte pe agenda Bucureştiului, ce exercită, în acest semestru, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii.



    Luni, ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, a prezidat, în premieră, reuniunea de la Bruxelles a Consiliului agricultură şi pescuit, pe a cărei agendă s-au aflat, deopotrivă, Politica agricolă comună după anul 2020 şi priorităţile României, precum sănătatea animalelor sau consolidarea poziţiei fermierilor. Potrivit corespondentei Radio România la Bruxelles, Bucureştiul şi-a propus ca, în timpul mandatului său, să apară progrese în negocierile privind modernizarea şi simplificarea Politicii agricole comune. Prioritare vor fi propunerile legislative ce pun accent pe organizarea comună a pieţelor. De asemenea, preşedinţia română doreşte identificarea de măsuri care să încurajeze producţia de proteine vegetale, astfel încât Uniunea Europeană să devină independentă în acest sector. În domeniul sănătăţii animale, România urmăreşte implementarea de măsuri pentru controlul şi eradicarea bolilor majore, precum şi în ceea ce priveşte rezistenţa la antimicrobiene în medicina veterinară. Consolidarea poziţiei fermierilor, acum consideraţi veriga cea mai vulnerabilă în lanţul de aprovizionare cu alimente, va rămâne o prioritate în cursul preşedinţiei române. Ministrul Daea speră că statutul fermierilor va fi ameliorat prin adoptarea oficială a directivei privind practicile comerciale neloiale.



    Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene va încerca şi să găsească, împreună cu Legislativul comunitar, cea mai bună cale pentru gestionarea pe termen lung a stocurilor de peşte – a mai promis el. Trebuie, afirmă ministrul român al Agriculturii, să utilizăm la maximum potenţialul de produse al acvaculturii durabile din Uniune, pentru a răspunde aşteptărilor consumatorilor noştri şi pentru a creşte numărul locurilor de muncă. Petre Daea recunoaşte că intervalul scurt rămas până la alegerile europarlamentare din mai reprezintă una dintre provocări. El, speră, însă, că va putea colabora cu eurodeputaţii pentru finalizarea, în actuala legislatură a Parlamentului, a negocierilor privind Regulamentul de control şi fondul multianual pentru pescuit.

  • De la fermă la farfurie: consolidarea controalelor alimentare în Europa

    De la fermă la farfurie: consolidarea controalelor alimentare în Europa

    Consumatorii europeni au nevoie
    să știe dacă mâncarea pe care o cumpără este sigură. Fraudele alimentare precum
    scandalul din 2013 privind carnea de cal au arătat că sunt necesare mai multe
    eforturi pentru protejarea consumatorilor. Regulile de siguranță alimentară din
    Uniunea Europeană se numără printre cele mai stricte de acest gen din întreaga
    lume, însă piața modernă globalizată și lanțurile de producție a alimentelor
    din ce în ce mai lungi și mai complexe creează riscuri și facilitează fraudele.
    De aceea, este necesară ameliorarea controalelor de-a lungul lanțului alimentar
    pentru asigurarea unui înalt grad de protecție a sănătății oamenilor,
    animalelor și plantelor și pentru implementarea adecvată a legislației.


    Aceste
    aspecte ne sunt prezentate de Karin Kadenbach, membru al Comisiei pentru mediu,
    sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European: Cetăţenii
    europeni au dreptul la cea mai bună sănătate, la fel și animalele și plantele.
    De aceea avem nevoie de controale stricte și de calitate în întreaga Europă,
    astfel încât oamenii să fie siguri că ceea ce ajunge în farfuriile lor este în
    concordanţă cu cele mai înalte standarde de calitate. Este clar că abatorul
    pune capăt vieții unui animal, dar există modalități care iau în considerare
    bunăstarea animalelor și, implicit, siguranța consumatorilor noștri. Asta presupune
    ca veterinarul să se afle la fața locului înainte și după sacrificare, rolul
    său fiind foarte bine stabilit. Sunt convinsă că, mai multe controale în acele
    zone în care s-au înregistrat fraude și riscuri, dar şi cu ajutorul instituirii
    unor reguli mai stricte în acest domeniu, lucrurile vor evolua în sens pozitiv.
    De asemenea, în ceea ce priveşte transparența, statele membre pot comunica acum
    rezultatele activităților de control direct pe Internet. Noi am cerut, de
    asemenea, mai multă transparență în ceea ce privește selecţia personalului din
    cadrul autorităților de control.


  • Vara cu proteste în România

    Vara cu proteste în România

    Transportatorii rutieri şi fermierii din România, nemulţumiţi de tarifele mari la asigurările obligatorii RCA, respectiv de neplata subvenţiilor pe anul trecut, se plâng că le-a ajuns cuţitul la os. Transportatorii rutieri au anunţat că vor circula cu viteză redusă cel puţin o oră pe zi, pe principalele drumuri din ţară. Ei acuză faptul că, într-un singur an, poliţele RCA şi-au dublat preţul, de la 2.000 la peste 4.000 de euro.



    Astfel, companiile de transport rutier din România înregistrează costuri mai mari şi nu mai pot fi competitive pe plan european. Asociaţiile din domeniu cer guvernului îngheţarea preţurilor poliţelor RCA şi au avertizat că, dacă nu se ia o măsură urgentă, se poate ajunge chiar la blocarea totală a activităţii. Secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri, Radu Dinescu:


    Viteza redusă o să aibă probabil un impact semnificativ în zonele cu trafic aglomerat oricum. Vorbim de drumuri spre mare, drumuri spre munte, centura Bucureştiului. În schimb, în 15 septembrie este prevăzut un protest de amploare în Bucureşti. Lumea este foarte hotărâtă să înceteze protestele atunci când se va soluţiona problema.



    Pe de altă parte, crescătorii de animale au iesit şi ei în stradă, unde continuă protestele în faţa Guvernului. Unii dintre aceştia sunt în greva foamei de săptămâna trecută. Ei spun că nu vor renunţa la proteste până când nu vor primi integral subvenţiile pe anul trecut. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA) a recunoscut că nu şi-a respectat promisiunea făcută fermierilor de a le plăti, până la jumătatea lunii august, 95% din sumele destinate subvenţiilor.



    Directorul Agentiei, Nicolae Horumbă consideră că de vină sunt si agricultorii: Judeţele ne semnalează fel de fel de cazuri când îi invită pe fermieri, îi sună în mod repetat şi nu se prezintă la APIA, fie nu au documentele respective şi atunci eşti obligat să aştepţi cele 10 zile date prin notificare ca să iei decizia pe cazul respectiv, iar fermierii se întreabă de ce lucrurile merg mai greu pe schemele de sprijin cu plată. Autorizarea cererilor presupune un proces de verificare administrativă a cererilor de plată, cereri de plată care nu întotdeauna au fost depuse complete şi corecte.



    În schimb, fermierii îl contrazic pe directorul APIA şi spun că au întocmit corect şi la timp documentaţia necesară subvenţiilor pentru anul trecut, dar guvernul nu şi-a respectat promisiunea. Directorul APIA susţine că 1,9 miliarde de euro din cele 2,1 miliarde pentru subvenţii au fost deja virate către agricultori, iar pentru plata diferenţei de bani funcţionarii Agenţiei lucrează intens.

  • Securitatea alimentelor şi a nutriţiei, între priorităţile UE

    Securitatea alimentelor şi a nutriţiei, între priorităţile UE

    Securitatea alimentară se numără, alături de creşterea agricolă prin
    metode inovatoare, între priorităţile majore de dezvoltare ale Uniunii
    Europene. Obiectivul este de a proteja consumatorii, garantând, în acelaşi
    timp, buna funcţionare a pieţei unice. Au fost convenite anumite standarde prin
    care să se asigure igiena produselor alimentare, sănătatea animalelor şi a
    plantelor, dar şi combaterea contaminării cu substanţe precum pesticidele. Au
    loc verificări riguroase, iar importurile din afara Uniunii trebuie să respecte
    aceleaşi standarde ca şi alimentele comunitare. Sunt stabilite limite pentru
    aditivii şi reziduurile de medicamente veterinare şi fitosanitare din furaje,
    dar şi un sistem strict pentru autorizarea şi comercializarea organismelor
    modificate genetic.

    Roxana Morea, consilier de presă al reprezentanţei Comisiei
    Europene la Bucureşti, explică ce prevede politica europeană în legătură cu
    securitatea alimentară: Securitatea alimentară şi de nutriţie are
    ca scop garantarea faptului că toată lumea are acces la mâncare, în cantităţi
    suficiente, necostisitoare şi hrănitoare. Prin sprijinul acordat în domeniu, UE
    de fapt caută să construiască şi să consolideze capacitatea de adaptare la
    crizele care se referă la hrană şi să facă în aşa fel încât toate ţările să
    aibă suportul necesar pentru ca nimeni să nu rămână flămând. În special
    combaterea subnutriţiei este vitală, pentru a da o şansă copiilor din cele mai
    sărace categorii să ducă o viaţă sănătoasă, să aibă acces la educaţie şi să le
    îmbunătăţească acestora şansele de viitor. În prezent, în lume o persoană din
    opt moare de foame în fiecare zi, în special în Africa subsahariană şi sudul
    Asiei. De aceea, combaterea foametei este primul obiectiv de dezvoltare
    milenară. Iar cadrul de politică europeană pentru securitatea alimentară
    stabileşte că această securitate, nutriţia şi agricultura durabilă sunt
    priorităţi-cheie pentru UE, în special în domeniul politicii de cooperare
    pentru dezvoltare.

    Bruxellesul şi-a fixat ca obiective până în 2030 o producţie
    mai mare de hrană – de calitate superioară şi la preţuri rezonabile – dar şi o
    creştere sustenabilă şi favorabilă incluziunii, în condiţiile schimbărilor
    climatice, a reducerii resurelor naturale şi a măririi numărului de locuitori
    la nivel mondial. Din nou, Roxana Morea: Accesul la hrană este o
    provocare ea însăşi. Important nu este doar accesul, ci şi faptul ca nutriţia,
    respectiv hrana care este disponibilă să fie adecvată din punct de vedere
    nutriţional. Politica UE prevede un sprijin în mod special pentru ţările în
    curs de dezvoltare, astfel încât acestea, prin sprijinul acordat de UE, să
    acopere cei patru piloni recunoscuţi la nivel internaţional în cadrul
    summitului global privind hrana din 1996 – creşterea disponibilităţii resurselor
    de hrană, îmbunătăţirea accesului la acestea, îmbunătăţirea conţinutului
    nutriţional al consumului alimentar, precum şi consolidarea capacităţii de
    răspuns şi gestionare a crizelor. Din acest punct de vedere, securitatea
    alimentară este un sector de politică a UE în care angajamentul Uniunii este
    pentru o coerenţă cu întreaga politică de cooperare pentru dezvoltare. Pentru
    creşterea adaptabilităţii la crize sunt importante proiectele de prevenire şi
    pregătire. Acestea au în vedere gestionarea riscurilor ciclice, precum uragane
    sau furtuni puternice, sau vulnerabilităţi care nu pot fi prevăzute, cum ar fi
    cutremurele.

    Un capitol important în politica europeană în ceea ce
    priveşte securitatea alimentară ţine de prevenirea transmiterii bolilor de la
    animale la oameni. Normele UE garantează că zoonozele, ca de exemplu salmoneloza
    sau tuberculoza, sunt ţinute sub control şi că doar animalele sănătoase şi
    produsele provenind de la acestea intră în lanţul alimentar. Un aspect la fel
    de important se referă la limitarea utilizării antibioticelor în ferme.
    Utilizarea antibioticelor pentru a
    compensa creşterea necorespunzătoare a animalelor şi păsărilor a dus la
    creşterea rezistenţei bacteriilor în faţa tratamentelor pentru oameni. În
    condiţiile în care aproape jumătate din antibioticele
    fabricate pe plan mondial sunt folosite în ferme, se impun anumite măsuri, au
    decis recent eurodeputaţii, care au votat o propunere de actualizare a
    legislaţiei Uniunii Europene privind medicamentele veterinare, în sensul restricţionării
    folosirii medicamentelor antimicrobiale existente şi dezvoltării altora noi.
    Acestea în condiţiile în care avertismente ale Organizaţiei
    Mondiale a Sănătăţii spun că riscăm să ne apropiem de o eră post-antibiotice
    unde rezistenţa antimicrobiană provoacă mai multe decese decât cancerul în
    fiecare an.

    În
    opinia preşedintelui Colegiului
    Medicilor Veterinari din România, Viorel Andronie: Această
    precizare constituie un semnal de alarmă şi toţi factorii de decizie implicaţi
    în domeniul respectiv trebuie să-şi dea mâna şi fiecare pe domeniul lui să facă
    ceea ce trebuie făcut astfel încât reducerea antibiorezistenţei să fie la
    maximum posibil. Şi, ceea ce este foarte important, să dăm posibilitatea
    oamenilor de a beneficia de antibiotice atunci când au nevoie.

    România a
    interzis încă din 2006 utilizarea antibioticelor ca promotori de creştere.

  • Parcul Natural Vânători Neamţ

    Parcul Natural Vânători Neamţ

    Ne îndreptăm azi către partea de nord a ţării şi ne oprim într-un parc
    natural înfiinţat recent. Parcul Natural Vânători Neamţ a fost înfiinţat acum
    17 ani, în anul 1999 şi, deşi este preferat de turişti vara sau în perioada
    sărbătorilor de iarnă, este o destinaţie perfectă în orice anotimp al anului.
    În zona de la poalele munţilor Stânişoarei, în nordul judeţului Neamţ, care se
    întinde pe mai mult de 30.000 de hectare veţi găsi patru arii protejate,
    biodiversitate şi animale sălbatice care în alte părţi sunt pe cale de
    dispariţie. Dintre acestea, poate că cel care stârneşte cel mai mare interes
    este zimbrul.


    Sebastian Cătănoiu, director al administraţiei
    Parcului Natural Vânători Neamţ, spune că în zonă se pot parcurge anumite
    trasee turistice tematice. Toate au legatură cu obiectivele de interes din zona
    parcului. Toate aceste trasee leagă, de fapt, diverse lăcaşe de cult. Unele
    sunt arhicunoscute: Mănăstirea Neamţ, Agapia, Văratec. Altele sunt mai puţin
    cunoscute, dar la fel de interesante: Schitul Vovidenia, Mănăstirea Sihla,
    schitul Daniel Sihastru. Sunt locuri ascunse în natură, în care spiritualitatea
    este la ea acasă şi în care turistul poate avea, într-adevăr, o experienţă
    deosebită. Sunt locuri în care priveliştile sunt deosebite, dar peisajele au
    legătură şi cu factorul antropic. De exemplu, Cetatea Neamţului şi panorama de
    acolo, mănăstirile. Partea sudică a parcului este, într-adevăr, sălbatică, iar
    acolo impactul antropic este scăzut. Acolo se află şi cei mai mulţi dintre
    zimbrii aflaţi în libertate. Amenajările sunt sumare. Avem o cabană alimentată
    electric de la un generator. Nu există semnal la telefon. Pentru cei care chiar
    doresc să se piardă în natură, această zonă este de interes.


    Există mai multe programe turistice pe care
    administraţia parcului le propune. Unul dintre acestea se numeşte Pe urmele
    zimbrilor. Este un traseu pedestru, de o zi, de dificultate scăzută. Startul
    se dă la ora 8.30, ziua încheindu-se la ora 19.00 cu cină la pensiune şi foc de
    tabără. Natură şi sacralitate, al doilea program turistic propus de
    administraţia Parcului Natural Vânători Neamţ, durează patru zile şi este tot
    de dificultate scăzută. Transportul se realizează cu maşini închiriate şi
    presupune vizitarea celor mai frumoase mănăstiri şi obiective naturale de pe
    raza parcului. Fiecare zi se încheie cu foc de tabără. Există şi un tur al
    mănăstirilor din zonă pentru cei interesaţi doar de latura religioasă. Preţul
    acestor programe depinde de numărul de turişti, spune Sebastian Cătănoiu, director al administraţiei
    Parcului Natural Vânători Neamţ. În general, există o taxă doar pentru
    obiectivele care pot fi vizitate. Accesul în parc este liber. Cât despre
    vizionarea zimbrilor, Parcul Natural Vânători Neamţ este fără exagerare
    singurul loc din Europa în care zimbrii pot fi găsiţi în stare de captivitate,
    într-o grădină zoologică, lângă Mănăstirea Neamţ, în semilibertate, lângă
    Centrul de Vizitare al Parcului Natural, într-o împrejmuire de 180 de hectare,
    ce reconstituie cadrul natural şi în libertate. Totuşi, pentru a-i vedea în
    libertate, recomandarea noastră este ca turiştii să apeleze la rangerii
    parcului. Pe baza colarelor
    GPS pe care acestea le poartă, animalele aflate în libertate vor fi
    identificate.


    Ajunşi în zonă nu veţi întâmpina probleme cu
    cazarea. Cele 50 de pensiuni de pe raza parcului, dar şi mănăstirile sunt
    pregătite să primească turişti. Iar, în cazul în care veţi avea nevoie de
    hărţi, pliante şi materiale informative în principalele limbi de circulaţie
    internaţională, le veţi găsi la centrele de informare turistică din zonă.
    Acestea nu lipsesc, spune Sebastian Cătănoiu, director al administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ. Există un centru de informare turistică în oraşul Târgu Neamţ, recent
    pus în funcţiune, există Centrul de Vizitare al Parcului Natural Vânători
    Neamţ, există un centru de informare turistică şi în comuna Vânători. De
    experienţa căutării de zimbri pe baza telemetriei GPS au fost interesaţi în
    mare parte turiştii străini. Ne-au vizitat olandezi, italieni şi nemţi. În
    documentarul Wild Carpathia, în episodul trei, sunt câteva minute bune alocate
    Parcului Natural Vânători Neamţ. Cei care vin să caute zimbri reprezintă un
    anumit tip de turişti, iar ei sunt încântaţi. Ceilalţi, sunt încântaţi de
    mănăstiri. Chiar şi în acest moment, există călugări în pădure care stau ca la
    începutul vremurilor în câte o crevasă, bordei în pământ, total izolaţi,
    continuând tradiţia monahismului orotodox. Aşadar, relatările turiştilor după
    vizită, sunt diferite, în funcţie de experienţa pe care au trăit-o în parc.


    Din adâncul pădurii, spre înaltul cerului, pe urme
    de zimbru. De la întemeierea Moldovei. Cam ăsta ar fi Parcul Natural Vânători
    Neamţ, concluzionează Sebastian Cătănoiu, director al administraţiei Parcului Natural Vânători Neamţ. O
    destinaţie pentru toată familia, perfectă în orice anotimp.