Tag: Anke Pfeifer

  • “La vie comme une base de gâteau”

    “La vie comme une base de gâteau”

    Le lancement de l’anthologie de prose roumaine contemporaine « Das Leben wie ein Tortenboden. Neue Rumänische Prosa » (La vie comme une base de gâteau. Prose roumaine contemporaine) récemment publiée aux Editions Transit de Berlin, a été un des événements importants de la Foire internationale du livre de Leipzig, déroulée du 15 au 18 mars et dont la Roumanie a été l’invité d’honneur. L’anthologie réunit des textes de littérature roumaine contemporaine publiés entre 2002 et 2014 et signés entre autres par les écrivains Gabriela Adameşteanu, Adela Greceanu, Nora Iuga, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici. Après son lancement à la Foire du livre de Leipzig, l’anthologie a été présentée à l’Institut culturel roumain de Berlin. Les textes ont été traduits lors des ateliers organisés par l’Institut culturel roumain de Berlin, en collaboration avec la Chaire de langue roumaine de l’Université Humboldt.

    Initiés par l’Institut culturel roumain de Berlin en 2015 et coordonnés par la traductrice Anke Pfeifer, les ateliers visent à former de nouvelles générations de traducteurs professionnels de littérature roumaine en allemand. Ces ateliers sont également censés faciliter les contacts entre les écrivains roumains d’une part et les traducteurs de littérature et les éditions de l’espace germanophone de l’autre, pour mieux promouvoir les auteurs roumains sur le marché allemand du livre.

    Anke Pfeifer, qui compte parmi les éditeurs du volume, possède des connaissances approfondies de littérature roumaine. Pour son doctorat, elle a choisi comme sujet de thèse « Le picaresque dans la prose roumaine ». Elle a donné des cours de littérature roumaine à des universités prestigieuses et signé des études de littérature roumaine et des chroniques sur les livres traduits du roumain et publiés en Allemagne. Anke Pfeifer estime que l’anthologie « Das Leben wie ein Tortenboden » (La vie comme une base de gâteau) récemment publiée aux Editions Transit de Berlin offrira aux lecteurs de l’espace allemand une vue d’ensemble sur la prose roumaine contemporaine.

    Invitée au micro de RRI, Anke Pfeifer a eu l’amabilité de nous répondre en roumain. Comment est donc née cette anthologie lors des ateliers organisés par l’Institut culturel roumain de Berlin ?

    Anke Pfeifer : « Les ateliers de langue roumaine que je propose sont ouverts à tous. D’habitude, les participants qui s’y inscrivent sont des étudiants ou d’anciens étudiants en roumain ou des locuteurs natifs de roumain. Ces ateliers sont occasionnels, il ne s’agit pas de cours permanents. Il y a deux ans, la traductrice Ewa Wemme a coordonné un tel atelier, lors duquel les participants ont traduit de la poésie. L’Institut culturel roumain a lancé une nouvelle proposition. Cette fois-ci, l’atelier devait être consacré à la prose, pour réaliser et publier une anthologie de littérature roumaine contemporaine. Un certain nombre de traductions existait déjà, travaillées lors d’un cours de traduction tenu à l’Université Humboldt. Seulement, il n’y avait que 6 textes, ce qui était tout à fait insuffisant pour réaliser une anthologie. Alors nous, les éditeurs – et je dois mentionner parmi eux Daniela Duca et Valeriu Stancu – nous avons choisi plusieurs autres textes, que les participants à l’atelier ont traduits. Lors de nos rencontres, nous avons analysé les traductions proposées et nous leur avons donné une forme définitive. Traduire ces textes a été agréable, mais parfois aussi un véritable défi. Le fait que les traductions allaient être publiées a stimulé les participants. »

    La réalisation de l’anthologie de prose roumaine contemporaine publiée en allemand aux Editions Transit a connu plusieurs étapes. Anke Pfeifer : « Il y a 8 ans, le professeur Valeriu Stancu de la Chaire de langue roumaine de l’Université « Alexander von Humboldt » de Berlin a choisi plusieurs textes de prose roumaine qui venaient d’être publiés. Il faut dire que dans ce choix, les étudiants qui les ont traduits ont eu le dernier mot. Il s’agissait de textes de prose courte ou d’extraits de romans. Les étudiants ont opté pour des textes signés Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Bogdan Costin et Răzvan Rădulescu. Nous nous sommes aperçus que les auteurs choisis étaient exclusivement des hommes. Or, la littérature roumaine contemporaine compte aussi d’excellentes écrivaines. Dans une deuxième étape, nous avons donc choisi des textes signés par des auteures déjà connues en Allemagne, comme Nora Iuga ou Gabriela Adameşteanu, mais aussi appartenant à des écrivaines moins connues – et je mentionnerais Ioana Pârvulescu, Adela Greceanu, Adina Rosetti. Notre anthologie a fait l’objet de débats accueillis par différents médias, notamment dans des émissions dédiées à la Foire du livre de Leipzig. Il y a quelques semaines, nous avons présenté le recueil devant un public nombreux au siège de l’Institut culturel roumain de Berlin. D’autres présentations sont prévues en Allemagne, en Autriche et en Suisse. »

    Nous avons gardé pour la fin de notre entretien les réactions du public qui a visité la Foire du livre de Leipzig et les projets d’avenir de notre invitée, Anke Pfeifer : « A la Foire du livre de Leipzig, dont la Roumanie a été cette année l’invité d’honneur, l’intérêt du public pour les livres roumains a été très grand. La Roumanie a présenté une quarantaine de livres traduits en allemand. Au stand roumain il y avait toujours du monde et les gens feuilletaient les livres, suivaient les présentations des auteurs invités et les débats sur la littérature et la culture roumaines. Je pense que la Foire de cette année et les livres récemment publiés stimuleront l’intérêt pour la littérature roumaine et le désir de mieux la connaître. En ce qui me concerne, j’ai plusieurs chroniques en vue, l’une sur le livre de Ştefan Agopian, « Le Manuel des aventures », traduit à présent en allemand et sur le nouveau volume de poésie d’Ana Blandiana. » (Trad. : Dominique)

  • Neue rumänische Prosa in deutscher Übersetzung

    Neue rumänische Prosa in deutscher Übersetzung

    Der Sammelband enthält Prosa, die zwischen den Jahren 2002 und 2014 von bekannten Autoren wie Gabriela Adameşteanu, Bogdan Costin, Petru Cimpoeşu, Adela Greceanu, Nora Iuga, Dan Lungu, Marin Mălaicu-Hondrari, Ovidiu Nimigean, Ioana Pârvulescu, Marta Petreu, Răzvan Rădulescu, Adina Rosetti und Lucian Dan Teodorovici erschienen war. Nach der Buchvorstellung in Leipzig wurde der Band auch beim Rumänischen Kulturinstitut (RKI) in Berlin diskutiert — die Texte wurden im Rahmen von Literaturwerkstätten übersetzt, die das RKI Berlin in Zusammenarbeit mit dem Rumänisch-Lehrstuhl an der Humboldt-Universität in 2015 gestartet hat und von der Übersetzerin Anke Pfeifer geleitet werden.



    Dabei geht es vor allem, eine neue Generation von professionellen literarischen Übersetzern aus dem Rumänischen ins Deutsche zu fördern, aber auch Kontakte zwischen Übersetzern, Autoren und Verlegern herzustellen. Anke Pfeifers Verbindungen zur rumänischen Literatur gehen schon ein Stück zurück — sie schrieb sogar ihre Doktorarbeit zum Schelmischen in der rumänischen Prosa und veröffentlicht Rezensionen zu in Deutschland erschienenen Übersetzungen aus dem Rumänischen. Sie findet, dass der im Transitverlag erschienene Band Das Leben wie ein Tortenboden“ dem deutschen Leser einen guten Überblick über die aktuelle Literaturszene in Rumänien bieten wird — über die Entstehungsgeschichte berichtet sie in den Folgeminuten:



    Meine Rumänisch-Werkstätten sind für alle offen. Die Teilnehmer sind gewöhnlich Studenten der Rumänistik, ehemalige Studenten, rumänische Muttersprachler. Diese Werkstätten sind aber keine ständigen Kurse. Vor zwei Jahren hat die Übersetzerin Ewa Wemme einen Workshop für die Übersetzung von Gedichten veranstaltet. Und dann kam das RKI Berlin mit dem Vorschlag, einen Workshop für Prosa zu machen, um dabei einen Sammelband zu veröffentlichen. Es gab zwar Texte, die innerhalb der Übersetzungskurse an der Universität Humboldt übertragen waren — aber es waren nur sechs, zu wenig, um einen Sammelband daraus zu machen. Zusammen mit Daniela Duca und Valeriu Stancu haben wir als Herausgeber auch andere Texte gewählt — und es war herausfordernd, sie zu übersetzen. Dass die übersetzten Texte zur Herausgabe bestimmt war, hat zur Attraktivität der Aufgaben für die Übersetzer beigetragen.“




    Wie Anke Pfeifer weiter erläutert, wählte zunächst Prof. Valeriu Stancu vom Rumänistik-Lehrstuhl an der Humboldt-Universität vor acht Jahren einige Texte aus, die damals frisch erschienen waren. Doch das letzte Wort hatten die Studenten, die an der Übersetzung arbeiteten — und sie entschieden sich für Kurzprosa oder sogar Romanabschnitte von Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Bogdan Costin oder Răzvan Rădulescu. Interessanterweise waren es nur Texte von Autoren, obwohl — wie Anke Pfeifer bemerkt — auch Schriftstellerinnen in Rumänien viel zu bieten haben. In einer zweiten Phase wählten die Herausgeber dann Texte bekannter Autorinnen wie Nora Iuga oder Gabriela Adameşteanu, aber auch von weniger bekannten Namen wie Ioana Pârvulescu, Adela Greceanu und Adina Rosetti. Der Sammelband erfreute sich eines beachtlichen Interesses von der Neuen Zürcher Zeitung, aber auch in Talkshows zum Thema Leipziger Buchmesse. Nun stehen weitere Buchveranstaltungen in Deutschland, Österreich und der Schweiz auf dem Programm. Anke Pfeifer wei‎ß über einen schönen Erfolg zu berichten:



    Bei der Buchmesse in Leipzig war das Interesse für die rumänische Literatur sehr gro‎ß. Rumänien war mit über 40 Übersetzungen präsent, am rumänischen Stand war immer viel Andrang — die Leute blätterten in den Büchern, schauten sich die Lesungen an und hörten bei den Diskussionen zu. Die Messe und die übersetzten Titel werden das Interesse für die rumänische Literatur bestimmt fördern.“




    Die Rumänistin Anke Pfeifer plant demnächst Rezensionen von in deutscher Sprache erschienenen Büchern von Ştefan Agopian und Ana Blandiana.

  • Târgul de carte de la Leipzig, la final

    Târgul de carte de la Leipzig, la final

    În perioada 15-18 martie 2018, România a fost țară invitată de onoare a unuia dintre cele mai importante târguri de carte din lume, Leipziger Buchmesse – Târgul de carte de la Leipzig. Zoom in România este motto-ul sub care, la standul României, dar și în alte locații cunoscute din Leipzig, au avut loc peste 60 de evenimente care promovează autorii români contemporani și cultura română. Fundatia Kurt Wolf a găzduit la standul Die Unabhängigen (Independenții) o prezentare a antologiei de proză românească contemporană Viața ca un blat de tort, avându-i ca invitați pe Gabriela Adameșteanu și Adela Greceanu, alături de editoarea si traducătoarea Anke Pfeifer și de reprezentantul editurii Transit, Rainer Nitsche. Volumul, editat de Daniela Duca, Anke Pfeifer și Valeriu Stancu, este rezultatul atelierelor de traducere inițiate în anul 2015 de ICR Berlin. Cele doua autoare au citit scurte fragmente din volum și au răspuns intrebărilor publicului. Editura Transit, editoare a antologiei Das Leben wie ein Tortenboden /Viața ca un blat de tort, a fost distinsă, în 2011, cu Premiul Kurt Wolff, oferit anual unei edituri germane care se distinge prin merite deosebite în materie de promovare a valorilor literare.

    Conform celor declarate de Rainer Nitsche, fost membru în consiliul editorilor germani și director al editurii Transit: editarea antologiei a reprezentat o premieră pentru noi. Raportul echilibrat, de șapte autori și șapte autoare, dimensiunile diferite ale introspecției istorice și sociale, diferența de stiluri de abordare, profunzimea satirei și valoarea ei estetică, precum și reprezentativitatea autorilor, sub aspectul generațiilor diferite cărora le aparțin, alături, desigur, de calitatea textelor și traducerilor, au constituit tot atatea argumente în vederea acceptării acestui proiect editorial.Antologia cuprinde texte de Gabriela Adameșteanu, Petru Cimpoeșu, Bogdan Costin, Adela Greceanu, Marin Mălaicu Hondrari, Nora Iuga, Dan Lungu, Ovidiu Nimigean, Ioana Parvulescu, Marta Petreu, Răzvan Rădulescu, Adina Rosetti, Corina Sabău, Lucian Dan Teodorovici. Antologia a fost una dintre cele mai bine vândute cărți la Târgul de carte de la Leipzig.În completarea programului desfășurat la standul României, Institutul Cultural Român de la Berlin a organizat, în ziua de 16 martie, în colaborare cu Institutul de Romanistică din cadrul Universității din Leipzig, o seară literară, sub titlul Proza românească a memoriei din două secole.

    Evenimentul a fost structurat, în principal, pe recentele apariții referitoare la România în cadrul a două edituri germane. Partea a doua a serii literare, la care au participat, alături de publicul larg, reprezentanți ai mediului academic german și român, ai presei, ai politicii culturale și ai comunității românești, s-a desfășurat în prezența a trei scriitoare contemporane, totodată trei voci ale memoriei: Eva Filip, care a evocat represiunea politică din anii 50, așa cum apare în romanul Nichtschweigen. Im rumänischen Gulag/ Netăcere. În Gulagul românesc și Doina Ruști, care a făcut referire la atmosfera anilor 70 și 80, așa cum apare în romanul Das Phantom in der Mühle/ Fantoma din Moară, ambele reprezentând apariții recente, în traducere germană, ale editurii Klak. În încheiere, scriitoarea Gabriela Adameșteanu a făcut o descriere a societății românești în primii ani de după decembrie 1989, pornind de la relatarea cuprinsă în volumul Anii romantici.

    Pentru a asigura o prezență cât mai consistentă a României la Târgul de carte de la Leipzig, Institutul Cultural Român, prin Centrul Național al Cărții, a suplimentat numărul de traduceri și publicații disponibile în limba germană și a derulat, în perioada 1-30 iunie 2017, o sesiune specială în cadrul programelor Translation and Publication Support Programme(TPS) și Publishing Romania pentru primirea solicitărilor de finanțare din partea editurilor și organizațiilor culturale străine care doresc să traducă și să publice în limba germană lucrări de ficțiune și non-ficțiune, semnate de autori români sau dedicate culturii române, din domeniile literatură, artă, științe umane și sociale. Astfel că, la târgul din acest an au fost nu mai puțin de 40 de titluri noi, traduse pentru acest eveniment. Participarea României la Târgul de Carte din Leipzig nu a avut doar o componentă literară, prin prezența unui număr mare de scriitori români ai momentului, ci și una interdisciplinară, prin programul de evenimente pe care ICR Berlin l-a organizat în colaborare cu Ministerul Culturii și cu Ambasada României pe durata târgului.

    Un alt eveniment care s-a desfășurat cu sala plină și care a fost foarte apreciat de publicul german a fost spectacolul-lectură Granița-n raniță, cu Hertha Müller și Ada Milea, la Schauspielhaus în data de 15 martie. În deschidere, laureata premiului Nobel pentru literatură a citit un eseu inspirat de versurile Adei Milea și a vorbit despre forța poetică a acestora. Granița în raniță înseamnă libertate, explica Herta Müller: Înainte de 1989, granița nu era în raniță, ci în țeava puștii soldaților care păzeau frontierele Romaniei. Versurile cântecelor Adei Milea au fost traduse în limba germană de Herta Muller și au putut fi citite pe un ecran instalat deasupra scenei. Maratonul de poezie din data de 16 martie, intitulat Lumea privită printr-un vers, a reunit 12 poeti din România și Germania printre care Nora Iuga, Iulian Tănase, Teodor Duna, Denisa Comănescu, Dinu Flămând, Volker Sielaff si Nadja Küchenmeister, ale căror poezii au fost recitate în limba originală si în traducere, în fața unei săli arhipline. Evenimentul a fost însotit de performance-ul audio-vizual și gastronomic Ilenuță, draga mea, realizat de Sașa Liviu-Stoianovici și rapsodul popular Neculai Florea. Acesta din urmă a interpretat melodii tradiționale la cobză, îmbracat în port moldovenesc, în timp ce, pe parcursul serii, granițele României s-au dizolvat într-o lume fără frontiere.

    În cadrul evenimentului Balkan Night, realizat de Traduki in fiecare an, autoarea Lavinia Braniște a prezentat ultimul volum de proză, Interior zero, apărut în traducere germană la editura Microtext. Alături de scriitoare, au mai participat scriitori din Bosnia, Macedonia, Slovenia, Croația și Albania. În încheiere, publicul a fost antrenat în ritmuri etno-balcanice de trupa românească Subcarpati, prezentă la eveniment în formulă completă. În cadrul aceleiași seri a fost prezentat și volumul Humbug und Variationen / Mofturi si variațiuni de Ion Luca Caragiale, apărut în traducerea Evei Ruth Wemme la editura Guggolz. Balkan Night a avut loc la UT Connewitz, cinematograf care a găzduit și Zilele Filmului Românesc, organizate de Institutul Cultural Român din Berlin alături de Ministerul Culturii, în avampremiera târgului de carte.Tot sâmbătă seară a avut loc și evenimentul literar intitulat Destul cu vorba, acum povestim. Literatură contemporană romană, în sala Diskothek din cadrul Schauspielhaus Leipzig. Cei peste 150 de participanți au avut ocazia să se familiarizeze cu literatura contemporană din România. Au participat 13 scriitori din diferite generații, unii deja recunoscuți pe plan international, alții aflați la începutul carierei.

    Partea literară s-a încheiat cu un concert susținut de trupa Balkan Taksim din București. Cei trei membri Sașa-Liviu Stoianovici, Cosmo și Cosmin Postolache, au încântat publicul prezent cu un repertoriu de piese care îmbină muzica electronică cu acorduri și instrumente tradiționale. Ultima parte a evenimentului s-a desfașurat în foyer-ul sălii, unde Sașa-Liviu Stoianovici a realizat un DJ set, în timp ce vizitatorii au degustat vin românesc.Conceptul întregului program a aparținut Ministerului Culturii și Identității Naționale, în colaborare cu Ambasada Romaniei în Germania, Institutul Cultural Român de la Berlin, Târgul Internațional de Carte din Leipzig, Muzeul Național al Literaturii Române, Primăria Municipiului București, Traduki și Asociația Editorilor din România. În aceste patru zile ICR Berlin a devenit ICR Leipzig.Cu o tradiție de peste patru secole, Leipziger Buchmesse reprezintă unul din cele mai vechi și mai mari târguri de profil din lume. La ediţia din 2018 a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig, unde România a fost țară invitată de onoare, au participat 2.600 de expozanţi din 48 de ţări.