Radio România Internațional

Tag: ANM

  • Efectele intemperiilor

    Efectele intemperiilor

    România a fost afectată, în weekend, de manifestări severe ale vremii. Dacă în zonele montane din centru şi în nord-estul ţării a nins abundent şi s-a depus un strat consistent de zăpadă, în regiunile din sud-est, în special în Dobrogea şi pe litoral s-au înregistrat precipitaţii mixte, iar vântul a suflat cu tărie şi a atins, pe alocuri, 100 de kilometri pe oră. În total, 52 de localităţi din 16 judeţe au fost afectate de vremea rea, a anunţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.


    În judeţele Neamţ, Suceava şi Vaslui, din regiunea de nord-est a României, ninsoarea şi viscolul au dus la închiderea mai multor drumuri, iar viscolul a provocat întreruperea furnizării energiei electrice în mai multe localităţi.


    În sud-estul ţării, a vântul a reprezentat principalul pericol. Sâmbătă, Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă s-a deconectat automat de la sistemul energetic naţional, iar o parte din turbinele eoliene s-au oprit. Societatea Naţională Nuclearelectrica anunţa că, urmare a întreruperilor, complexul producea cu 1.700 de MW mai puţin decât în condiţii normale. Producţia redusă de energie electrică şi daunele cauzate de vânt sistemului de transport al acesteia au dus la întreruperea funrnizării de electricitate în zeci de localităţi. Duminică după-amiază, aproximativ 40.000 de consumatori din 80 de localităţi din regiunea Dobgogea nu aveau curent electric, potrivit companiei furnizoare. Între timp alimentarea a fost restabilită pentru aproape 93% dintre cei afectaţi. Totodată, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost resincronizată la sistemul energetic naţional, iar de luni funcţionează la capacitate maximă.


    O situaţie deosebită s-a înregistrat în municipiul Constanţa. Cel mai mare oraş port românesc la Marea Neagră a fost lovit de o furtună deosebit de puternică în noaptea de sâmbătă spre duminică. Vântul, care a depăşit la rafală 100 km/h, a smuls acoperişuri, a pus la pământ copaci şi stâlpi de iluminat stradal şi de înaltă tensiune şi a avariat zeci de autoturisme. În portul turistic Tomis, câteva ambarcaţiuni au fost avariate, iar unele s-au scufundat la chei.


    După episodul de vreme severă din weekend, Administraţia Naţională de Meteorologie transmite că temperaturile cresc în cea mai mare parte a României, dar mai semnificativ în regiunile din sud-vest și sud, unde vor depăşi normalul aceastei perioade. Cerul se menţine mai mult noros în jumătatea de nord a teritoriului și variabil în rest. Plouă în Maramureş, local în Moldova, Transilvania, şi pe arii restrânse în Crișana și Banat. La munte precipitațiile sunt mixte și există condiţii pentru formarea poleiului. Vântul s-a mai domolit şi prezintă intensificări, cu precădere, în zona montană înaltă, din Carpații Meridionali și Carpații de Curbură, unde viscoleşte zăpada depusă în zilele precedente. Temperaturile maxime vor fi de la 2 grade în nordul Moldovei, până spre 16-18 grade Celsius în sud.


  • Directiva UE din 2007 privind inundațiile a avut, în ansamblu, efecte pozitive

    Directiva UE din 2007 privind inundațiile a avut, în ansamblu, efecte pozitive

    După cum se arată într-un nou raport al Curții de Conturi
    Europene, Directiva UE din 2007 a dus la realizarea unor progrese în ceea ce
    privește evaluarea riscurilor de inundații, dar planificarea și punerea în
    aplicare a măsurilor de protecție împotriva inundațiilor trebuie îmbunătățite.


    Curtea avertizează că subzistă provocări majore în ceea
    ce privește integrarea într-o măsură mult mai mare a schimbărilor climatice, a
    asigurărilor împotriva inundațiilor și a aspectului privind amenajarea
    teritoriului în gestionarea riscului de inundații și critică o serie de
    deficiențe care afectează alocarea fondurilor.


    Începând cu 1985, inundațiile au devenit mai frecvente în
    Europa. În ultimii ani, tendințele arată că numărul viiturilor rapide cu o
    amploare medie spre mare a crescut de cel puțin două ori față de cel
    înregistrat la sfârșitul anilor ’80. Pe măsură ce schimbările climatice se
    accentuează, UE se confruntă cu ploi mai însemnate cantitativ, cu furtuni mai
    puternice și cu o creștere a nivelului mării    . Potrivit Agenției Europene de
    Mediu, consecințele inundațiilor fluviale, pluviale și ale celor produse în
    zonele costiere în Europa se vor agrava în ansamblu ca urmare a creșterii, atât
    la nivel local, cât și regional, a intensității și a frecvenței inundațiilor.


    Despre efectul schimbărilor climatice asupra cantității
    de precipitații care poate să cadă într-un interval foarte scurt de timp, ne-a
    spus Elena Mateescu, director general, Administrația Națională de Meteorologie: Precipitațiile abundente generatoare, să spunem, de
    inundații, fie la scară mare, fie la scară regională sau locală, cum am avut în
    lunile iunie și iulie din acest an, când în bună parte din țară cantități
    semnificative, în mai puțin de 24 de ore sau doar numai o oră cel mult, pot
    depăși media climatologică a unei luni iunie, luna iunie fiind cea mai ploioasă
    lună, pot să genereze, așa cum am spus, inundații. Acesta fiind unul dintre
    efectele pe care problematica pentru ceea ce înseamnă schimbările climatice și
    efectele asupra mediului le generează.



    Cercetările arată că valoarea daunelor provocate de
    inundații ar putea să crească până la 20 de miliarde de euro pe an până în anii
    2020, la 46 de miliarde de euro pe an până în anii 2050 și la 98 de miliarde de
    euro pe an până în anii 2080.


    Auditorii au efectuat vizite la proiecte din bazine
    hidrografice în opt state membre, și anume în Slovenia, Italia, Spania,
    Portugalia, România, Bulgaria, Austria și Republica Cehă, precum și în Țările
    de Jos.


  • Caniculă şi furtuni în România

    Caniculă şi furtuni în România

    De câteva zile,
    canicula afectează o bună parte a Europei.

    În Franţa, media naţională a
    temperaturilor a depăşit recordul înregistrat în 1945, motiv pentru care
    autorităţile se preocupă de soarta în special a persoanelor în vârstă şi a
    celor care îşi duc traiul în stradă. În centrul Portugaliei, zeci de mii de
    pompieri au fost mobilizaţi pentru a stinge incendiile de pădure care au făcut
    numeroase victime. În Spania, situaţia este preocupantă din cauza secetei, încă
    de acum zece zile rezervele de apă situându-se la doar 53% din capacitatea de stocare, cu mult
    sub media ultimilor cinci ani.

    Alertă meteo de caniculă a fost declanşată, de
    asemenea, în Belgia, Elveţia şi Italia. Chiar şi în Marea Britanie, unde, prin
    definiţie, temperaturile sunt clemente, s-au înregistrat recorduri ale valorilor aerului:
    la Londra, cele 33,9 grade Celsius
    citite, recent, pe termometre le-au depăşit pe cele cărora englezii au trebuit să le facă faţă în iunie
    1976.

    Nici România nu scapă de vremea extremă. Un val de căldură va
    afecta ţara în următoarele zile. De miercuri a intrat în vigoare un cod galben
    de caniculă şi disconfort termic pentru 12 judeţe din vest, sud şi centru, cu
    maxime termice prognozate cuprinse, frecvent, între 33 şi 36 de grade Celsius.
    De joi, codul galben se extinde în aproape toată ţara şi tot de joi, 5 judeţe
    din sud şi sud-vest trec sub cod portocaliu, maximele urmând să atingă 40 de
    grade.

    Până la sfârşitul săptămânii, Bucureştiul va fi toropit, şi el, de
    caniculă, spune Oana Catrina, de la Administraţia Naţională de Meteorologie: În Capitală, de joi încolo, procesul de încălzire a vremii continuă,
    se intensifică. Va fi o vreme caniculară, în zilele de vineri, sâmbătă şi
    duminică temperatura maximă urmând să fie spre 36-37, posibil 38 de grade în
    centrul oraşului.

    La fel ca anul trecut, Primăria Bucureştiului a anunţat
    instalarea a circa 20 de corturi anticaniculă, dotate cu personal medical, aer
    condiţionat, apă, trusă de prim-ajutor şi medicamente necesare cetăţenilor care
    ar putea avea nevoie de îngrijiri.

    Actualul val de căldură vine după un episod
    de furtuni care a creat probleme, la finele săptămânii trecute, în nordul,
    centrul, sud-vestul şi estul
    României. Ploi torenţiale, însoţite de vânt puternic au provocat pagube
    semnificative. Case au rămas total sau parţial fără acoperişuri, au fost rupţi
    copaci şi s-au produs avarii în alimentarea cu energie electrică. Sute de
    hectare de culturi au fost afectate, au fost distruse panouri publicitare şi
    indicatoare rutiere, iar pe drumurile judeţene şi naţionale din unele zone au
    fost probleme de trafic.

  • Efecte ale secetei

    Efecte ale secetei

    O
    secetă puternică afectează aproape toată România, după doi ani buni pentru
    agricultură. Datele furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie indică
    pentru 2015 instalarea fenomenului de secetă severă şi prelunită în sudul, estul şi
    vestul ţării. Acest fapt este cauzat de
    precipitaţiile reduse înregistrate în ultima perioadă, în special, în luna mai.

    Datele oficiale arată
    că luna trecută cantităţile de precipitaţii au reprezentat doar o treime din
    cele normale pentru această dată. În plus, Centrul European de Prognoză a
    Vremii a anunţat că şi în următoarele două luni, iulie şi august, se vor
    înregistra temperaturi ridicate şi un nivel scăzut al precipitaţiilor.

    Directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena
    Mateescu, a avertizat într-o emisiune la Radio România, că pe termen mediu, ar
    putea persista alternanţele mari de temperaturi de la o zi la alta, iar
    fenomenele meteo extreme pot avea efecte severe asupra agriculturii. Elena
    Mateescu: Pentru agricultură, fenomenele de vijelie şi
    căderile de grindină pot avea efecte severe, chiar de calamitate, în funcţie de
    dimensiunea de grindină, aşa cum s-a întâmplat, de altfel, şi în perioadele
    anterioare.

    In plus seceta este agravată şi de lipsa vegetaţiei care să
    susţină solul a avertizat, în cadrul aceleiaşi emisuni, directorul executiv al
    Institutului Naţional de Cerectare-Dezvoltare pentru Pedologie şi Protecţia
    Mediului, Cătălin Simota. Cătălin Simota: Solul, planta şi
    atmosfera sunt un sistem extraordinar de complex şi atunci orice intervenţie
    care perturbă unul dintre elementele acestui sistem poate să conducă la nişte
    consecinţe de multe ori, la început, neprevăzute.

    Situaţia ar putea
    determina o nouă creştere a preţurilor, în condiţiile în care fermierii
    anticipează că nu vor obţine decât jumătate din producţia de anul trecut la
    culturile de grâu şi porumb.

    Zilele trecute, ministrul Agriculturii şi
    Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin, a declarat că fermierii români ar putea
    primi despăgubiri, inclusiv, de la bugetul de stat în acest an, dacă vor
    înregistra pagube din cauza secetei, însă acordarea acestora depinde de acordul
    Comisiei Europene. El a spus că a solicitat direcţiilor agricole locale să facă
    o evaluare la nivel naţional a suprafeţelor de cultură afectate de secetă. El a
    mai spus că a discutat deja cu fermierii cum îi pot sprijini autoritătile pe
    zona de irigaţii. Ministrul a spus ca de la 1 iulie, România va avea la
    dispoziţie 435 milioane de euro, fonduri europene şi contribuţii de la bugetul
    de stat pentru investiţii în sistemul de irigaţii.