În contextul alegerilor europene din 23-26 mai 2019, europarlamentarii au
solicitat Uniunii Europene să răspundă mai ferm la propaganda ostilă.
Anul
2019 este anul în care vor avea loc peste 29 de runde de alegeri în statele din
spaţiul comunitar, inclusiv alegerile europene.
Propaganda
ostilă care urmărește să submineze UE ar putea influența deznodământul
alegerilor din luna mai. Eurodeputații sunt îngrijorați de influența acesteia
asupra platformelor de social media și propun măsuri noi.
Președinta
subcomisiei pentru apărare, Anna Fotyga, este autoarea raportului referitor la
comunicarea strategică a UE pentru a contracara propaganda părților terțe
împotriva sa, raport votat recent de parlamentarii europeni.
Conform
documentului, răspândirea dezinformării a devenit mai sofisticată din cauza
unor instrumente noi și mai agresive: utilizarea răuvoitoare a roboților,
algoritmii, inteligența artificială, trolii, tehnologiile din categoria
deepfake și conturile false de pe platformele de social media, utilizate în
campaniile politice, precum și atacurile cibernetice din timpul procesului
electoral.
De
asemenea, raportul condamnă acțiunile din ce în ce mai agresive ale Rusiei,
Chinei, Iranului și Coreei de Nord, care, potrivit eurodeputaților, încearcă să
submineze democrațiile europene și suveranitatea tuturor țărilor din
Parteneriatul Estic, să influențeze alegerile și să sprijine mișcările
extremiste.
Raportul
atrage, în acelaşi timp, atenţia asupra faptului că libertatea de exprimare
precum și pluralismul media oferă cele mai bune garanții împotriva
dezinformării și propagandei ostile. Eurodeputata Anna Fotyga:
Subliniem necesitatea de a evita
cenzura în lupta de contracarare a propagandei ostile, a dezinformării, a
informaţiilor eronate care sunt prezentate Uniunii Europene şi statelor membre.
Subliniem importanţa jurnalismului de calitate. Este important să susţinem
libertatea de exprimare şi libertatea presei. Şi subliniem că ar trebui să
existe şi o activitate de reglementare în acest domeniu, atât la nivel
european, cât şi la nivel internaţional. Sunt voci care spun că ar fi necesar
chiar să introducem măsuri umanitare, pentru a face faţă războiului cibernetic
sau războiului informatic. Accentuăm schimbarea tiparelor diferiţilor actori.
În ceea ce privește organizarea radicalizată, am menționat că, în locul
site-urilor foarte populare care au crescut nivelul de radicalizare a
tineretului, există metode de servicii de mesagerie criptate, care sunt foarte
populare.
Eurodeputații
cer ca acțiunile furnizorilor de servicii de socializare, de mesagerie și de
căutare online să fie reglementate prin lege. Companiile care nu șterg rapid
știrile false sistematice trebuie trase la răspundere. Mai mult, este nevoie ca
autoritățile să poată identifica și localiza autorii și sponsorii conținutului
politic publicat.