Radio România Internațional

Tag: anotu

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Școală — Aproapea 3 miliuñi di elevi și preșcolari români va s’ahurhească luni școala. Multe alăxeri lasă toru tru năulu an școlar. Aestu va s’hibă arădăpsitu tru 5 module, ahoryea di 5 vacanțe. S’elimină probele obligatorii și s’elimină ditu isapea a notăllei medii di admitere la liceu media amintată tru bitisita a gimnaziului. Ahurhinda di estanu, evaluările di bitisită di modul numata suntu obligatorii, la cathi disciplină va s’aibaă maş ună notă medie, iara la bitisita anului studințăllii numata pot s’hibă exmatriculaț. Ministurlu ali Educației Sorin Cîmpeanu pricănăscu că una ditu problemele a șculiiloru ditu România easti ixikea a certificatelor di securitate la incendiu tră multi ditu eale. Ma multi di ahăt, cama di gumitati ditu unitatile di invatamant ditu vasilie, aproapea 57%, nu au servicii di paza tru ahurhita a anlui scolar.



    Concurs — Concursul Internațional George Enescu” ahurheaşti adză cu concertul Filarmonicii George Enescu”, dirijat di Ainars Rubikis și a soliştilor cari amintară ediția 2020-2021, la Ateneulu Român ditu București. Evenimentul, cari anlu aestu s’dizvărteaşti sum diviza Music of Hope”, nsimneadză 64 di ani di la prima ediție, dişcllisă tru 4 yismăciuni 1958. Anlu aestu, 34 di tiniri muzicieni ditu lumea tută s-calificară tru semifinalele ali competiție, la secțiunile Violoncel, Vioară și Pian. 22 di lucrări orchestrale și di cameră va s’intră tru concursu la Secțiunea Compoziție, iu va s’da și un Premiu di Originalitate. Lucrărli amintătoari va s’hibă dimăndati tru 18 di yismăciuni.



    Anotu — Anutătorlli români David Popovici și Patrick Sebastian Dinu s-calificară tru finala di 100 m liber la Campionatele Mondiale di juniori di Lima (Peru). David Popovici agiumsi tru finală cu nai ma bun timpu ditu semifinale: 48,17 secundi. Până tora, la Campionatele di juniori di anot di Lima, David Popovici amintă medalia di malămă la proba di 200 m liber, medalia di malămă la ștafeta 4×100 m liber masculin și medalia di asimi la ștafeta mixtă 4×100 m liber. Tut la Lima, la 50m pi păltări feminin, Rebecca Diaconescu s-clasă pe locul patru tru finală, iara la 50m liber feminin, românca Bianca Costea s-califică tru finală cu doilu timp ditu semifinali.



    Zaporojye – Centrala nucleară Zaporoje ditu sudlu ali Ucrainei, aputrusită di forțele ruse, ș-kiru diznău conexiunea” la singirlu electricu, dimăndară experțălli Agenției Internaționale tră Energie Atomică (AIEA), cari easti aclo, tru un comunicat sâmbătă, dimăndă AFP. Uidisitu cu informațiili furnizate di autoritățli ucrainene organismului ONU, aestu incidint s-feaţi după năi bombardamente tru zonă”. Cu tuti aeastea, uzina continuă s’lucreadză di itia a unei linii di rezervă, cundilleadză AIEA. Năpoi aduţemu aminti că centrala fu diconectată complet di la rețea tră prota oară pi 25 august, cându ma largu eara pi lucru di itia a unlui genearator di rezervă. Viniri, dupu ună dzuuă di la inspectarea ali centrală nucleară, directorlu AIEA Rafael Grossi diclară că opearațiunile militare s’intensifică”, lucru ţi ălli găilipseaşti multu di multu di mult”.






    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Vizita. Aflatu vizită gioi tru Gărţie, premierul român Nicolae Ciucă plăcărsi omologlu a lui grec, Kyriakos Mitsotakis, s’ndrupască aderarea a Româniillei la Schengen. Mesajlu fu spus tru arada a unăllei declarații di presă comună a aţiloru doi oficiali. Aderarea la Schengen easti un scupo național, easti ună pricunușteare a gaereţlor pi cari România li feaţi tu aestă noimă, gaereţ cari s’vidzură multu di multu tru aestu kiro, di cându ahurhi polimlu tru Ucraina, și asiguripsim tuti elementele aţea turlie ca tranzitul di persoane, părmătii, yipturi ditu Ucraina și Republica Moldova pot s’dizvărtească tru condiții di sigurlăki, demonstrânda aestă turlie că tiñisimu căftărli a acquis-ului Schengen, spusi Nicolae Ciucă. Vizita fu faptă cu nispetea a operaționalizarillei interconexiunillei di gazi Gărţia-Vărgăria, multu importantă tră şingirlu di transportu cătră Europa, pritu cari putea s’hibă dati până la trei miliardi di metri cubi di gazi tru anu.



    Forum. Parlamentul a Româniillei va-lu treacă iruşi proţesul di ratificari a protocoalelor di aderare la NATO tră Finlanda și Suedia, dimăndă prezidintul Camerăllei a Diputațlor, Marcel Ciolacu, cundillinda, tutunăoară, că va s’hibă grită ună sesiune extraordinară a Parlamentului. Marcel Ciolacu lo parti la aţea di-a 22-a ediție a Forumului Interparlamentar tră Securitate, iu ministrul Afacerilor Externe ali Ucraină, Dmitro Kuleba, ţănu și unu zboru vidio. Oficialu ucrainean cundille că ataca ali Rusiei contra a văsiliillei ti caritsido easti un fenomen cari yine ca ună provocari la adresa securitatillei internaționale și feaţi un nău apel ca văsilia a lui s’llia armament greu tra s-u stabilizeadză prima linie. România armâne unu ditu nai ma cilăstisitorlli cu andrupari gaereţli a Ucrainăllei di integrare europeană, diclară premierul Nicolae Ciucă tru un mesaj vidio transmis a participanțălor la evenimentul di București.



    Dimisie. Boris Johnson ș’dimăndă, gioi dimisia ditu ipotisea di prim-ministru a Regatului Unit, neise trapsi mănă di la zorea vinită di partea a miniștrilor și parlamentarilor a Partidului Conservator, pitreaţi hăbari Reuters. Easti limbidu tora volea a Partidului Conservator Parlamentar, tra s’aibă un nău lidir a idyiului partid și, neise, un nău prim-ministru, și ami spusş simfunu cu Sir Graham Brady, prezidintul parlamentarlor noștri ditu backbench, că proţeslu ti alidzearea a năului lidir ti bună va s’hibă s’ahuhrească tora, iara călindarea ava s’hibă dimăndată stămâna yinitoare”, diclară Johnson tru ună conferință di presă. Gioi cama tru oară, Boris Johnson ș-dimăndă dimisia ditu ipotisea di lidir a Partidului Conservator, atea ţi ălu duţi ună ş-ună la kirearea a scamnului di prim-ministru. Boris Johnson apruke s’dimisioneadză tu hăvaia a unăllei crize politice majore marcată di dimisia a dzăţ di miniștri a lui. Mandatul a lui fu unu cutulburatu, dominat di Brexit, di pandimie și di ună dalgă di căvgadz cari scoasiră tru vidială turlia tru cari akicăseaşti să s’raporteadză la reguli, nomuri și averu, pitreaţi hăbari corespondintul Radio România di la Londra. Practic, dimisia al Boris Johnson easti rezultatlu a unăllei revoltă ditu Partidul Conservator, di oitia că soţlli a lui lu stipsescu di arădiari, aroganță, ixiki di integritate și axizeari.



    Anotu. Campionatele europene di giuniori di anotu s’duc ninti la Otopeni, ningă capitala București. Vlad Stefan Stancu amintă gioi a ţinţea medalie a Dilegatiillei a Româniillei, la proba di 1.500 m liber. Miercuri, David Popovici amintă a doua a lui medalie di malămă după ţi amintă proba di 200 m liber tru 1,45 minute. Tut ñiercuri, echipa di ștafetă mixtă 4×100 m a României, adrată ditu David Popovici, Patrick Sebastian Dinu, Bianca Costea și Rebecca Aimee Diaconescu, amintă asimi la proba di 4×100 m liber. Marță, tru prima dzuuă a competițiillei, echipa 4x100m masculin, adrată ditu David Popovici, Vlad Stancu, Ștefan Cozma și Patrick Sebastian Dinu, amintă malăma la proba di freestyle. La competiție partiţipă un total di 500 di sportivi ditu 42 di văsilii. Pareia ali Românie ari 26 di anutători, 14 ficiori și 12 di feati. Tru ilikia di 17 ani, David Popovici amintă tora ayoñea titlurile mondiale la 100 m și 200 m.






    Tenis. Românca Simona Halep (18WTA) kiru, gioi, tru două seturi, 6-3, 6-3, cu Elena Ribakina (23WTA) ditu Kazahstan, tru semifinalele a turneului di tenis di Grand Slam di la Wimbledon. Fostu lidir mondial, Simona Halep amintă turneul di la Londra tru 2019 și, cu un an ma ninti, atelu di la Roland Garros, tru Franța. Finala ditu 2022 va u agioacă Elena Ribakina cu tunisianca Ons Jabeur, numirlu 2 mondial, cari u azvimsi, gioi ghirmanca Tatjana Maria (103 WTA) tru trei seturi, scor 6-2, 3-6, 6-1. Turneulu di la Wimbledon ditu aestu an ari un premiu recordu di 40.350.000 di lire sterline, ama WTA și ATP dimăndară că nu va s’da puncte di itia apofasillei a organizatorlor britaniţ tra s’nu da izini participarea a agiucătorlor ruși și belarusi, dupu invazia ali Ucraină di cătră Rusia.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearia: Taşcu Lala

  • David Popovici, nica un nău titlu mondialu

    David Popovici, nica un nău titlu mondialu

    După doi añi di pandemie tru cari moralu a românilor scădzu cabaia multu, tru mplinu polim tru Ucraina viţină ţi tăni, di tahina până seara, caplu a hăbărloru tru tuti televiziuñili di hăbări, ma multu tru unu kiro tru cari bana a cetățenilor di arada easti ansuţătă, dzuuă di dzuuă, di tut ma multi incertitudini financiare. Tru tut aestu contextu cama ghini spus debusolantu, hăbărli di stămăna aesta, ditu anutari, avură un efectu ma multu dicât revigorantu: s’facu nica şi lucri ti anami!



    Haraua easti cu ahât ma mare, cu cât sportul românescu avea agiumtă, di niheamă kiro, tru ună aşuţătură di aumbră. Fotbalu, gimnastica ică atletismulu, cari, un kiro ma ninti, spunea anamea a văsiliillei tru lume, armasiră năpoi ahătu multu că reprezentanțălli a Româniillei nu fac că maş s’ţănă isapea ti ună kireari dupu kireari. Terclliul easti pseftu – rezultatili slabe duc la scădearea a finanţarillei di la bugetlu di Stat, iara finanțarea ţi nu easti duri easti ndreptu proporțională cu rezultatili amintati.



    Emu, tru anotu, harea, lucărlu și agiutorlu a părințălor și a antrenorlui a lui Adrian Rădulescu lli-adusiră a tinirlui di maş 17 di añi, David Popovici, dauă titluri mondiale la Campionatili di Budapesta — ʺdu jamais vuʺ ditu 1973. Di 49 di ani numata avea amintată niţi un anutător probele di 100 di meatri şi 200 di meatri la idyiul Campionatu Mondial. Cu 47 di secundi şi 58 di sutimi, David Popovici agiumsi, ñiercuri seară, campion mondial la 100 di meatri liber, lugursită văsiloañea-a anutarillei. Easti ahâtu rapidă, că sportivlu nu ari kiro di strateghii și niţi să-și corecteadză eventualili alathusi ditu anutari. Ama s-videmu diznău sticlu di oară ali victorie ditu capitala ungară:



    ʺAesta easti alumta! Popovici pi culoarlu al 4-lea! Nebunille tru bazinu. Popovici şi Edwards, Edwards ari un lişor avansu. Popovici ari a daua giumitate di bazin forte! Popovici easti doilu, francezlu Grousset easti protlu. Adi David, aţea ditu soni lundzimi! David Popovici easti campion mondial! Victorie ti miraki tră David Popovici!ʺ



    Cu maş dauă dzăli ninti, luni, liceanlu cari să scoală la 4 tahina tra s’antreneadză, avea amintată titlul și la 200 di meatri liber, apufusindalui cu 1 minut 43 di secundi și 21 di sutimi un nău recordu la giuniori.



    Ti spune David Popovici? ʺNu fu un concursu ti cari nă ndreapsimu multu di multu, aesta mi faţi şi cama cu nădie tru ligătură cu ţi poate să s’facă tru yinitorlu aprukeatu, ama va s’arădu cara va să spunu că nu fui tru ună catandisi bună, tru ună formă competiţională bună. Earamu, aveamu aţea formă, maş că nu şteam şi minduescu că easti un lucru bun, că pot s-mi lliau pi napandica mini işiş, ma largu.ʺ



    România s’hărseaşti, cu tuti condiţiili modesti pi cari statlu li ahărdzeaşti tra s’alăxească harea ti miraki a tinirlui longilin tru atea ţi David Popovici easti tru aestă oară: un mari campion! Va s’yină, veara aesta, tu aradă Europenele di giuniori ditu România, Campionatele Europene di Roma şi Mondialele di giuniori di Lima.



    Autoru: Roxana Vasile


    Armânipsearea: Taşcu Lala