Radio România Internațional

Tag: ANRP

  • Jurnal românesc – 17.07.2018

    Jurnal românesc – 17.07.2018

    Patriarhia
    Română şi Ministerul pentru Românii de Pretutindeni au semnat marţi, un nou
    protocol de colaborare. Acest document are în vedere o serie de proiecte,
    programe şi acţiuni care urmăresc sprijinirea comunităţilor româneşti din afara
    graniţelor ţării pentru păstrarea identităţii etnice, culturale şi religioase.
    Sunt reglementate, astfel, eforturile comune în beneficiul comunităţilor
    românilor de pretutindeni prin construcţia, reparaţia, conservarea şi dotarea
    bisericilor, bibliotecilor şi muzeelor, prin renovarea şi întreţinerea caselor
    memoriale, a monumentelor istorice şi a cimitirelor. Păstrarea, protejarea şi
    revitalizarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti vor fi sprijinite prin
    organizarea în ţară şi în străinătate a unor manifestări culturale destinate
    românilor de pretutindeni, prin proiecte educaţionale, precum şi prin
    consolidarea rolului educaţional, spiritual şi identitar al parohiilor şi
    mânăstirilor ortodoxe româneşti din afara graniţelor ţării. În cadrul parohiilor
    ortodoxe româneşti vor fi organizate evenimente tradiţionale cu ocazia
    sărbătorilor, diverse manifestări culturale, tabere pentru copiii şi tinerii
    din afara graniţelor ţării, concursuri de limba română, derulate în cadrul
    proiectului ‘Şcoala de Duminică’, ore de religie având drept scop
    familiarizarea copiilor cu credinţa ortodoxă, cu legătura dintre poporul român
    şi creştinism şi cu respectarea libertăţii religioase.


    Secretarul de
    stat Lilla Debelka a participat la ediția a III-a a proiectului transfrontalier
    Școala de vară dunăreană, care a avut ca temă Sărbătorirea Centenarului
    Marii Uniri’. Programul, organizat de Asociația Danubiana din Galați, își
    propune să faciliteze schimbul de experiență dintre profesorii din Ucraina și
    cei din România în vederea consolidării demersurilor de păstrare, perfecţionare şi promovare a limbii române în
    comunitățile românești din afara granițelor. Ajutorul dat de Guvern prin
    intermediul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni sub forma celor 1.000
    de burse destinate elevilor de clasa a-I-a din Ucraina, precum și cele 300
    stagii de perfecționare destinate profesorilor pentru predarea limbii române în
    teritoriu reflectă atenția pe care o acordăm etnicilor noștri, a spus Lilla Debelka. Totodată, oficialul MRP
    i-a invitat pe toți cei prezenți la eveniment să promoveze concursul 100 de
    eseuri pentru 100 de ani, o inițiativă destinată copiilor și tinerilor care
    participă la taberele ARC, unul dintre cele mai ample proiecte ale ministerului.


    Din 13 iulie a intrat în vigoare Ordonanţa de
    Urgenţă nr. 63 privind compensarea unor creanţe reciproce între statul român şi
    persoanele beneficiare ale legilor din domeniul restituirii proprietăţii. A
    fost instituit astfel un mecanism de stingere a datoriilor pe care le au către
    A.N.R.P. persoanele care au executat silit instituţia, iar ulterior instanţele
    au dispus reîntoarcerea sumelor. Aceste datorii se vor stinge prin compensare
    cu sumele pe care aceleaşi persoane le au de primit, prin A.N.R.P., de la
    bugetul de stat, în baza legilor restituirii proprietăţii. Persoanele care
    doresc să beneficieze de procedura compensării au la dispoziţie 90 de zile de
    la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă pentru a depune cereri. În
    interesul persoanelor vizate de aceasta OUG, A.N.R.P. a stabilit o procedură
    simplificată de depunere şi soluţionare a cererilor. Recomandăm persoanelor
    care vor să solicite compensarea creanţelor să se prezinte personal sau prin mandatar
    legal şi să deţină asupra lor, după caz, documentele care atestă plata
    voluntară sau prin executare silită a unei părţi din suma datorată A.N.R.P.

  • Jurnal românesc – 5.03.2015

    Jurnal românesc – 5.03.2015

    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a discutat despre situatia comunităţii româneşti din Israel cu ambasadorul acestui stat la Bucureşti, Dan Ben-Eliezer. Potrivit unui comunicat al MAE, cei doi au apreciat că membrii comunităţii israelienilor originari din România sunt ataşaţi în continuare de valorile culturale ale ţării de origine şi reprezintă un model pentru consolidarea profilului identitar românesc. De asemenea, ministrul delegat a declarat că această comunitate constituie o punte de legătură suplimentară în dialogul bilateral. La rându-i, diplomatul israelian a amintit de importanţa colaborării cu elitele de peste hotare pentru întărirea relaţiilor cu ţara de origine.




    Vicepreşedintele Comisiei pentru românii din diaspora a Camera Deputaţilor, Mircea Dolha, a declarat că românii din Spania reclamă faptul că atunci când primesc cetăţenia ţării iberice sunt obligaţi să renunţe la cea română. El a promis că membrii Comisiei pentru românii din diaspora vor discuta pe această temă cu parlamentarii de la Madrid, în condiţiile în care Spania nu acceptă dubla cetăţenie. Dolha a mai spus că o altă problemă a românilor din Spania este că, deşi sunt rezidenţi şi au drept de vot, foarte puţini s-au înscris pe listele electorale. Aceasta, în conditiile în care 2015 este un bogat an electoral în Spania, cu patru tipuri de alegeri.




    Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a început transmiterea titlurilor de plată pentru prima tranşă a despăgubirilor acordate pentru regiunile Cadrilater, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Potrivit instituţiei, titlurile de plată vor fi onorate în cel mult 180 de zile de la emiterea acestora de către Ministerul Finanţelor Publice, prin unităţile CEC Bank. Plata despăgubirilor stabilite se face în ordinea cronologică a emiterii documentelor aferente, în tranşe anuale egale, pe o perioadă de 5 ani O tranşă nu poate fi mai mică de 20 de mii de lei, precizează ANRP.




    Majoritatea românilor nu cred că în ţară pot apărea ameninţări teroriste, aşa cum s-a întâmplat în Franţa, Belgia, Marea Britanie sau Spania, potrivit unui studiu publicat miercuri. Astfel, 20% cred în mare măsură în apariţia unor ameninţări teroriste importante, în oarecare măsură – 27%, iar în mică măsură – 43%. În schimb, într-un procent ceva mai mare, românii cred în posibilitatea unui atac terorist la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Există o corelaţie între nivelul de educaţie şi percepţia ameninţărilor unor atacuri teroriste: pe măsură ce creşte nivelul de educaţie, creşte şi procentul celor care declară că ameninţările teroriste pot apărea în mică măsură în România, arată studiul. De asemenea, aproape 70% dintre cei chestionaţi au declarat că nu sunt de acord sau sunt de acord doar într-o mică măsură cu diminuarea unor drepturi şi libertăţi individuale, între care caracterul privat al convorbirilor telefonice şi al comunicaţiilor pe Internet. Studiul a fost făcut de TNS CSOP, în perioada 27 ianuarie – 3 februarie.

  • Jurnal românesc – 3.03.2015

    Jurnal românesc – 3.03.2015

    Conducerea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi-a înaintat, luni, demisia. Preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi l-au anunţat pe premierul Victor Ponta printr-un memoriu că au luat această decizie din cauza nenumăratelor amenzi primite de ANRP pentru că nu ar fi plătit în termen titlurile de despăgubire. Preşedintele George Băeşu a explicat că, în momentul învestirii sale în funcţie, în 2013, existau, deja, peste două mii de hotărâri judecătoreşti, care trebuiau puse în executare în 30 de zile. Primul ministru le-a dat dreptate angajaţilor ANRP şi a promis că situaţia va fi rezolvată, miercuri, la şedinţa de guvern. El a afirmat că asupra actualei conduceri a ANRP nu planează nicio suspiciune privind restituiri ilegale.



    Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a mulţumit pentru sprijinul acordat de autorităţile de la Madrid în vederea integrării comunităţii româneşti în Spania, care contribuie la viaţa economică şi socială din această ţară. El l-a primit pe ambasadorul spaniol la Bucureşti, Ramiro Fernandez Bachiller, care a evidenţiat, la rândul său, nivelul ridicat de integrare a comunităţii româneşti din regat. Potrivit unui comunicat al ministerului român de Externe, Aurescu şi Bachiller au discutat şi despre pregătirea primei reuniuni comune a guvernelor celor două ţări.



    Accesul la vot al românilor care trăiesc in străinătate şi stadiul organizării, la sfârşitul anului, a Congresului Românilor de Pretutindeni au figurat pe agenda discuţiilor dintre ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, si reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Sicilia. În cursul vizitei pe care a făcut-o pe insula din sudul Italiei, unde sunt peste 40 de mii de cetăţeni români, ministrul Tîlvăr i-a îndemnat pe aceştia să apeleze la posibilităţile pe care Bucureştiul le oferă pentru păstrarea indentităţii lor, să îşi promoveze cultura, tradiţiile, obiceiurile, religia. El a discutat şi cu autorităţile locale din regiunile Catania si Ragusa despre situaţia românilor din aceaste zone şi problemele lor legate de piaţa muncii. În Italia trăiesc circa un milion de conaţionali, cea mai numeroasă comunitate din diaspora românească.



    Un nou punct de trecere a frontierei cu Ucraina ar putea fi deschis, peste o lună, la Vama Racovăţ din judeţul Botoşani, după finalizarea lucrărilor care au început în urmă cu cinci ani, dar care au stagnat o perioadă din cauza insolvenţiei constructorului. Tot în Botoşani, anul acesta va deveni funcţional pentru tranzitul de mărfuri alimentare şi punctul de trecere spre Republica Moldova de la Stânca-Costeşti. Potrivit corespondentului Radio România, cele două puncte de trecere au fost modernizate potrivit standardelor europene. Pentru vama de la Rădăuţi-Prut încă se aşteaptă fonduri pentru modernizare.



    Statele Unite vor continua să sprijine Republica Moldova, atât în domeniul securităţii regionale, cât şi în plan economic – a promis ambasadorul american la Chişinău, James D. Pettit, în cursul unei întrevederi cu premierul Chiril Gaburici. Şeful Executivului a repetat că printre priorităţile sale figurează continuarea parcursului european, promovarea reformei justiţiei şi asigurarea unei creşteri economice stabile.

  • Jurnal românesc – 26.11.2014

    Jurnal românesc – 26.11.2014

    Proiectul bugetului de stat pentru 2015 va fi înaintat Parlamentului pe 10 decembrie, după ce va fi discutat, săptămâna viitoare, cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale, a anunţat premierul Victor Ponta. El a subliniat că bugetul pe anul viitor nu prevede majorări de taxe sau impozite, dar include indexarea pensiilor şi menţinerea cotei unice. În ceea ce priveşte restructurarea Guvernului, Victor Ponta a precizat că intenţionează să se prezinte în Parlament cu o formulă modificată a cabinetului care va include şi membri ai Partidului Liberal Reformator, condus de Călin Popescu-Tăriceanu.



    Presedintele ales al Romaniei, Klaus Iohannis, va face vineri o vizita la Chisinau, la invitatia presedintelui Nicolae Timofti, a anuntat purtatorul de cuvant al Presedintiei de la Chisinau, Vlad Turcanu. Vizita Lui Iohannis coincide cu ultima zi de campanie pentru alegerile parlamentare din Rep.Moldova, care vor avea loc pe 30 noiembrie. Şi noul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat că prima vizită în calitate de şef al diplomaţiei române va fi la Chişinău pe 1 decembrie, de Ziua Nationala a Romaniei, la o zi dupa scrutin. Aurescu a subliniat ca aceste alegeri reprezintă un moment istoric pentru Rep.Moldova, care trebuie să marcheze consolidarea parcursului ireversibil spre Europa şi continuarea reformelor democratice..



    Cetăţenii români ale căror bunuri au fost trecute în proprietatea statului bulgar ca urmare a aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria vor primi despăgubiri băneşti, au decis, marţi, deputaţii prin adoptarea Legii pentru acordarea de compensaţii proprietarilor de bunuri sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa. Potrvit legii, despăgubirile băneşti se vor efectua în ordinea cronologică a emiterii hotărârilor comisiilor judeţene, în tranşe anuale egale, eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, începând cu 2015. Cuantumul unei tranşe anuale nu poate fi mai mic de 20 de mii de lei. În cazul în care suma ce trebuie plătită este mai mică decât 20.000 de lei, aceasta va fi achitată integral, într-o singură tranşă. Sumele aferente despăgubirilor se vor majora/actualiza prin decizia preşedintelui ANRP cu inflaţia aferentă perioadei dintre momentul emiterii hotărârilor comisiilor judeţene şi data intrării în vigoare a legii.



    Revista National Geographic a ales Maramureşul între primele 20 de destinaţii turistice ale lumii în 2015. Specialiştii de la celebra publicaţie americană invită la o călătorie “ce nu trebuie ratată” în ceea ce numesc “o lume a lemnului”, pentru a trăi o experienţă unică în Europa. Autoritatile locale sustin ca va creste numarul de turişti care vor să viziteze Maramuresul, o zona unde sunt pastrate la loc de cinste tradiţiile, portul, obiceiurile, bisericiile din patrimoniul Unesco. La acestea se adauga si alte frumuseti precum Cimitirul Vesel de la Sâpânţa şi, poate, cea mai sălbatică vale din Europa, Valea Vaserului.



    Colecţii din muzee şi instituţii de artă din România pot fi vizitate, în premieră, din 25 noiembrie pe platforma Google Cultural. Printre acestea figureaza trei dintre cele mai importante muzee din Romania, Muzeul National Brukental, complexul National Muzeul Astra din Sibiu, Muzeul National al Taranului Roman din Bucuresti. Pot fi vizonate peste 800 de exponate din colecţii, de la picturi, desene, obiecte de artă populară, artefacte religioase, la fotografii şi documente. Mai mult, o selecţie de obiecte de artă au fost imortalizate la înaltă rezoluţie, permiţând reliefarea celor mai mici detalii.