Aflat
în moarte clinică de mult timp, sistemul sanitar românesc a fost reformat
de fiecare guvern, în ultimii 25 de ani, dar rezultatele încă întârzie să
apară. Subfinaţarea cronică, corupţia, tratamente fără rezultate, programe de
prevenţie aproape inexistente,
infecții luate din spital, mortalitate ridicată, medici descurajați care pleacă
în străinătate pentru un trai mai bun sunt doar câteva dintre problemele care ilustrează
realitatea unui sistem de sănătate bolnav, dar care se vrea european.
Recent, el
a primit o nouă lovitură după ce românii care au nevoie de
transplant pulmonar nu vor mai putea să se adreseze spitalului AKH din Viena,
întrucât acesta a reziliat unilateral contractul cu autorităţile de la
Bucureşti, motivând că a scăzut capacitatea centrului de transplant. În opinia
ministrului Sănătăţii, Florian Bodog, ceea ce au făcut austriecii este incorect
şi ilegal. Pe de altă parte, nici Agenţia Naţională de Transplant (ANT) din
România nu a acţionat adecvat, a explicat ministrul, care a dat asigurări că se
caută soluţii la această problemă.
Florian Bodog: Conform proctocolului, clinica din Austria nu avea dreptul să denunţe
unilateral acest contract. În acelaşi timp, noi suntem în contact şi cu
celelalte centre care fac transplant pulmonar din Praga şi Germania. Cei
de la ANT în mod normal trebuiau să aibă minim două centre cu care să lucreze.
Am înţeles că au început deja demersurile, ei aveau deja semnale. S-a mai
întâmplat o dată acest lucru anul trecut, când clinica de la Viena a blocat
transplantul, însă această blocare a transplantului unilaterală eu zic că este
în afara legii.
În ultimii zece ani, aproape 40 de români au fost supuşi unui
transplant de plămâni la spitalul AKH, iar alţi cinci erau pe lista de
aşteptare pentru intervenţii similare. Pentru fiecare din aceste operaţii
statul român a decontat 120 de mii de euro.
În România, se fac de mai mulţi ani
transplanturi de rinichi, ficat şi cord, însă în prezent nu se poate realiza o
operaţie de transplant pulmonar în condiţii de siguranţă pentru pacienţi.În acest context, nu-i nici o supriză că sistemul sanitar românesc ocupă
ultimul loc în Europa, conform unui studiu recent făcut în 35 de ţări. Documentul
arată că, în România, pacienţii trebuie să aştepte foarte mult pentru a
primi medicamente inovatoare, mortalitatea generală este cu 25% peste media UE,
iar rata mortalităţii infantile este de 2 ori şi jumătate mai mare decât media
europeană. În plus, românii ignoră medicul de familie şi apelează direct la
internarea în spital. Toate acestea nu fac decât să confirme coma profundă în care se află sistemul medical românesc, şansele de revenire la viaţă fiind aproape
nule.