Radio România Internațional

Tag: Anthony Blinken

  • Nachrichten 25.10.2023

    Nachrichten 25.10.2023

    Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis wird am Donnerstag und Freitag an der Tagung des Europäischen Rates und dem erweiterten Euro-Gipfel in Brüssel teilnehmen, teilte die Präsidialverwaltung mit. Auf der Tagesordnung des Europäischen Rates stehen Themen wie die Lage in der Ukraine, die Überprüfung des mehrjährigen Finanzrahmens, Wirtschaftsfragen, die Steuerung der Migration und die Außenbeziehungen der EU, wobei der Schwerpunkt auf der Lage im Nahen Osten, der Lage im Südkaukasus, im Kosovo und in Serbien sowie der Lage in der Sahelzone liegt. In Bezug auf die Ukraine werden die europäischen Staats- und Regierungschefs unter anderem die multidimensionale Unterstützung der EU ansprechen. Präsident Iohannis wird betonen, dass Rumänien die Ukraine weiterhin stark unterstützen wird und sich für eine fortgesetzte Unterstützung durch den EU-Block einsetzen wird, solange dies erforderlich ist. Er wird auch die Aufnahme von EU-Beitrittsverhandlungen mit der Ukraine und der Republik Moldau bis Ende dieses Jahres unterstützen. Der Euro-Gipfel wird sich mit der europäischen Wirtschaftslage befassen.



    Die Regierung in Bukarest ist bereit, die Dringlichkeitsverordnung über neue Mindestlöhne im Baugewerbe, in der Landwirtschaft und in der Lebensmittelindustrie zu verabschieden, erklärte Premierminister Marcel Ciolacu am Mittwoch. Sowohl der neue Mindestlohn im Baugewerbe von 4.582 Lei (ca. 920 Euro) als auch der in der Landwirtschaft und der Lebensmittelindustrie von 3.436 Lei (ca. 690 Euro) garantieren, dass kein einziger Leu von den Nettolöhnen verloren geht, sagte Marcel Ciolacu. Andererseits hat die Exekutive eine Dringlichkeitsverordnung über die Kürzung der Haushaltsausgaben am Ende des Jahres ausgearbeitet.



    Unsere Militärs machen die Armee weiterhin zu einem echten Botschafter Rumäniens auf internationaler Ebene, sagte Präsident Klaus Iohannis am Mittwoch bei einer Zeremonie anlässlich des Tages der rumänischen Armee. Das Staatsoberhaupt wies darauf hin, dass Europa derzeit mit einer noch nie dagewesenen Krise konfrontiert ist. Der Frieden und das gesamte Sicherheitsklima auf globaler Ebene sind durch regionale Konflikte bedroht, die eskalieren könnten. Europa befindet sich aufgrund der brutalen und illegalen militärischen Aggression der Russischen Föderation gegen die Ukraine in einer noch nie dagewesenen Krise seit dem Zweiten Weltkrieg, während der schockierende und verwerfliche Terroranschlag vom 7. Oktober gegen den Staat Israel die Gefahr birgt, dass der Nahe Osten langfristig völlig destabilisiert wird, so Iohannis. Der Präsident wies auch darauf hin, dass Rumänien dank der NATO-Mitgliedschaft und der strategischen Partnerschaft mit den Vereinigten Staaten derzeit über die solidesten Sicherheitsgarantien der Geschichte verfüge. Die rumänische Armee durchläuft einen umfassenden Modernisierungs- und Transformationsprozess und hat in vielen Bereichen bereits die NATO-Standards erreicht, sagte Verteidigungsminister Angel Tîlvăr.



    Am Mittwoch wurde in Bukarest die wichtigste internationale Messe für Agrar- und Lebensmittelprodukte und -ausrüstung in Rumänien, INDAGRA 2023, eröffnet. Bis zum 29. Oktober präsentieren mehr als 550 Unternehmen aus 23 Ländern die Technologien der Zukunft im Agrarsektor und die Innovationen im Gartenbau, Weinbau und in der Tierhaltung. Während Entscheidungsträger und Fachleute eingeladen sind, auch an Foren und Konferenzen teilzunehmen, wird die breite Öffentlichkeit erwartet, um die schönsten Nutztiere zu sehen und traditionelle rumänische Gerichte zu kosten.



    Israel hat den Rücktritt des UN-Generalsekretärs Antonio Guterres gefordert, dem es vorwirft, den Terrorismus und die von der Hamas begangenen Verbrechen zu rechtfertigen. Guterres sagte im Sicherheitsrat, die Angriffe der Hamas auf Israel erfolgten nicht ohne Grund. Guterres machte jedoch deutlich, dass das Leiden der Palästinenser unter der – wie er es nannte – 56 Jahre andauernden, erdrückenden Besatzung die schrecklichen Angriffe der Hamas nicht rechtfertigen kann, ebenso wenig wie diese Angriffe die kollektive Bestrafung des palästinensischen Volkes rechtfertigen können. Auf der anderen Seite sagen die Vereinigten Staaten, dass sie mit China zusammenarbeiten werden, um die Situation im Nahen Osten zu deeskalieren. Der amerikanische Außenminister Anthony Blinken erklärte vor dem UN-Sicherheitsrat, er werde mit dem chinesischen Außenminister, der Ende der Woche nach Washington reist, zusammenarbeiten, um eine Ausweitung des Konflikts zu verhindern. In Amman führt der französische Präsident heute Gespräche mit dem jordanischen König Abdallah II. über die Wiederbelebung des politischen Prozesses im Hinblick auf eine Zweistaatenlösung, d.h. eine palästinensische und eine israelische Lösung. Zuvor hatte Emmanuel Macron während seines Besuchs in der Region, mit dem er die Solidarität Frankreichs mit Israel nach dem beispiellosen Anschlag der Hamas bekunden wollte, Premierminister Benjamin Netanjahu und die Familien der französisch-israelischen Opfer des Anschlags getroffen. Anschließend traf er im besetzten Westjordanland mit dem Präsidenten der Palästinensischen Autonomiebehörde Mahmoud Abbas zusammen.



    Die Auswirkungen des Klimawandels werden für die rumänischen Bürger immer akuter, sagte der rumänische Präsident Klaus Iohannis anlässlich der Vorstellung des von der Weltbank erstellten Länderberichts über Klima und Entwicklung. Iohannis betonte, dass der Übergang zum Klimaschutz fair, integrativ und mit dem Wirtschaftswachstum vereinbar sein müsse. Im Falle Rumäniens bestehe das Potenzial, die Lebensqualität der Bürger deutlich zu verbessern und den Dekarbonisierungsprozess zu durchlaufen, der für die Klimaneutralität notwendig sei. Die Auswirkungen extremer Wetterphänomene wirken sich auch auf die Infrastruktur aus, sagte Verkehrsminister Sorin Grindeanu seinerseits. Er sagte auch, dass alle Länder Maßnahmen für einen Übergang zu Verkehrsmitteln ergreifen müssen, die erneuerbare Quellen nutzen.

  • Muabeț româno-americane

    Muabeț româno-americane

    Comunitatea internațională condamnă sertu aputrusearea ali Ucraina di cătră trupele ruse, cari adusi nai ma mare criză a arifugaţloru ditu Europa, di Doilu Polimu Mondial. Tră consecințele alistei agresiuni militare și eforturile aliate ta s’kivernisească şi s’da apandisi uidisitu avură muabeti, luni, la telefon, ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul american di stat Antony Blinken.



    Aţelli doi zburără tră modalităţile concrete tra s’da agiutoru ali Ucrain, cum şi tră ma multi aspecte di cooperare bilatearală ditu cadrul a Parteneriatlui Strategic România-Statele Unite. Bogdan Aurescu prezentă evaluările a Bucureștiului mutrinda evoluţiile di securitate pe flancul estic al NATO şi la Amarea Lae. Tutunăoară, li spusi minutişu acţiunile complexe a autorităţlor române tru agiutorlu ali Ucrainei viţină la nivel politic, logistic şi umanitar.



    Şeful diplomațiillei di la București cundille importanţa ti băgarea tu lucru ntrăoară aapofasiloru di la summitlu extraordinar al NATO ditu 24 marţu, maxusu crearea accelearată a Grupului di alumtă tru România, ca protă jgllioată tră echilibrarea şi anvărtuşearea prezenţăllei NATO pe flancul estic pi lungu kiro. Di altă parte, el prezentă anănghiserli a Republicii Moldova, stat viţin la ascăpitată cu România, tră tra s’tănă keptu a efectelor crizei diclanşate pritu agresiunea rusă tru Ucraina şi tră anvărtuşearea rezilienţăllei aliştei republiţ cu populaţie majoritar ţi zburaşti română.



    Tu arada a lui, secretarul di stat Antony Blinken pitricu haristuseri ditu partea a Statelor Unite tră rolu regional asumat di București şi tră agiutorlu datu a Kievului şi altor parteneri vulnearabili ditu regiune, inclusiv a Chișinăului. Ma multu, Antony Blinken alăvdă angajamentul constant a Româniillei, ca partener strategic al SUA şi aliat NATO responsabil şi di pistipseari, tră stabilitatea şi securitatea regiunillei ali Amarea Lae, ama şi la nivel european şi euroatlanticˮ. Oficialul american diadi asigurări că Washingtonul easti actutotalui angajat tru protejarea a teritoriilor a Româniilei şi a tutulor aliaţilor, maxusu a aţilor craturi cari suntu tru prima linie, aşi cum easti România.



    Tut luni, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dincu, şi omologul a lui american, Lloyd Austin, zburără la telefon tră evoluţiile situaţiillei di securitate ditu regiunea ali Amarea Lae, tru contextul a polimlui ditu Ucraina, cum şi catandisea şi opearaţionalizarea Grupului di alumtă aliat ditu România. Vasile Dîncu haristusi a Statelor Unite tră angajamentul şi contribuţia consistentă tră asigurarea a securitatillei flancului estic al NATO.


    Repoziţionarea batalionului Stryker, dislocarea a născăntoru avioane F-16 şi F-18 tră anvărtuşearea misiunilor di poliţie aeriană anvărtuşitătă tru România sunt maş dauă exemple concrete a soliditatillei tu relaţia transatlantică.



    Autor: Leyla Cheamil


    Armânipsearia: Taşcu Lala





































































  • Convorbiri româno-americane

    Convorbiri româno-americane

    Comunitatea internațională a condamnat vehement invadarea Ucrainei de către trupele ruse, care a generat cea mai mare criză a refugiaților din Europa, de la cel de-al Doilea Război Mondial. Despre consecințele acestei agresiuni militare și eforturile aliate de a gestiona și răspunde adecvat au discutat, luni, la telefon, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, și secretarul american de stat Antony Blinken.



    Cei doi au vorbit despre modalităţile concrete de a oferi sprijin Ucrainei, precum şi despre o serie de aspecte de cooperare bilaterală din cadrul Parteneriatului Strategic România-Statele Unite. Bogdan Aurescu a prezentat evaluările Bucureștiului privind evoluţiile de securitate pe flancul estic al NATO şi la Marea Neagră. Totodată, a detaliat acţiunile complexe ale autorităţilor române în sprijinul Ucrainei vecine la nivel politic, logistic şi umanitar.



    Şeful diplomației de la București a subliniat importanţa aplicării rapide a deciziilor summitului extraordinar al NATO din 24 martie, în special crearea accelerată a Grupului de luptă în România, ca prim pas pentru echilibrarea şi consolidarea prezenţei NATO pe flancul estic pe termen lung. Pe de altă parte, el a prezentat necesităţile Republicii Moldova, stat vecin la vest cu România, pentru a face faţă efectelor crizei declanşate prin agresiunea rusă în Ucraina şi pentru consolidarea rezilienţei acestei republici cu populaţie majoritar vorbitoare de română.



    La rândul său, secretarul de stat Antony Blinken a transmis mulţumiri din partea Statelor Unite pentru rolul regional asumat de București şi pentru susţinerea oferită Kievului şi altor parteneri vulnerabili din regiune, inclusiv Chișinăului. În plus, Antony Blinken a apreciat angajamentul constant al României, ca partener strategic al SUA şi aliat NATO responsabil şi de încredere, pentru stabilitatea şi securitatea regiunii Mării Negre, dar şi la nivel european şi euroatlanticˮ. Oficialul american a oferit asigurări că Washingtonul este pe deplin angajat în protejarea teritoriilor României şi ale tuturor aliaţilor, în special a acelor ţări care se află în prima linie, aşa cum este România.



    Tot luni, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, şi omologul său american, Lloyd Austin, au discutat la telefon despre evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, în contextul războiul din Ucraina, precum şi stadiul şi operaţionalizarea Grupului de luptă aliat din România. Vasile Dîncu a mulţumit Statelor Unite pentru angajamentul şi contribuţia consistentă în vederea asigurării securităţii flancului estic al NATO.


    Repoziţionarea batalionului Stryker, dislocarea unor avioane F-16 şi F-18 pentru consolidarea misiunilor de poliţie aeriană întărită în România sunt doar două exemple concrete ale solidităţii relaţiei transatlantice.






  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    COVID-19. Sâmbătă fură raportate tru România 19.371 di cazuri năi di Covid și 48 di decese asociate. Numirlu a deceselor easti di peasti 10 ori ma ñic andicra di kipita a dalgăllei precedentă a pandemiillei, ama rata di infectare continuă s’crească, agiungânda la 8,77 la ñille tru București. Nai ma mare rată di infectare cu SARS-CoV-2 ditu capitală (16,54 la mie) fu tu 22 di sumedru anlu ţi tricu. Nai ma arău scenariu acăţatu tu isapi di autorităț pruveadi până la 70.000 di cazuri năi ndzuuă tru prima giumitate a meslui şcurtu. Ministrul a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că 173 di centre di evaluare a Covid-19 tru ambulatoriu sunt operaţionale tru tută văsilia, ditu ateali 230 planificate.



    SĂRBĂTURISEARI. Guvernul a Româniillei a sărbăturisi sâmbătă 160 di ani di la formarea a primlui guvernu ali Românie, după ţi fu pricunoscută oficial unirea principatelor Moldovei și Țării Românești. Cu aestă ucazi, pi mururli di la Pălatea Victoria ditu capitala București, iu easti scamnulu a guvernului ali României, seara eara proiectate imagini yilipsitoari tră aestă keatră di sinuru tru istoria a Româniillei, cum hlambura a Româniillei, data la cari s-thimilliusi primul guvern ali Românie, respectiv 22 di yinaru 1862 si numa a primlui prim-ministru a văsiliillei, Barbu Catargiu. Luni, anda easti sărbătoare națională tru România, va s’yiurtusească 163 di ani di la unirea Principatelor Române. La 24 di yinaru 1859, Alexandru Ioan Cuza, aleptu domnitor ali Moldovă tru săptămâna precedentă, fu aleptu tru unanimitate și suveran tu Țara Românească și proclamat domnitor a Principatelor Unite. Tru kirolu a domniillei a lui s-băgară thimeallili instituționale tră România modernă.



    GREVA. Capitala a Româniillei, București, armasi și sâmbătă fără hălăţli di transport tru comun supraterane. Fu a 3-a dzuuă arada di grevă tră Corporația di Transport București, acă ună instanță lugursi că protestul easti paranomu. Sindicatele ndrupăscu căftărli a lor, cari pruvedu creastiri tră tiñia di cafi mesu și demisia a directorului general ali corporație. Șoferlli cari nu aproaki s’lucreadză riscă s’lă si curmă contractili di lucru, spusi primarlu general a Bucureștiului, Nicușor Dan. El nica spusi că Primăria băgă la dispoziția a șoferilor un numir gratuit tra să spună desi suntu nkidicaţ di colegi să s’ducă la lucru și adăvgă că fu dişcllisu un dosar penal tru aestă noimă. Tu aestu kiro, guvernul s’ampuliseaşti cu căftări di partea a sindicatelor și tru domeniul ali educație publică și a sănătatillei.



    NATO. NATO nu apruke viniri cftarea ali Rusie ti ritrădzeari a askeriloru Alianţăllei ditu Bulgaria şi România şi denunţă conceptul di sferie di influenţă, declară purtătorlu di zboru al NATO, Oana Lungescu. Rusia căftă garanții di la SUA și NATO că Alianța nu va s’tindă ma multu tu apirită și căftă ritrădzearea a askeriloru și echipamentelor arădăpsiti tru statili cari aderară la organizație tu 1997. Tut viniri, Pentagonlu dimăndă al NATO la scară largă ti un exercițiu naval tru Marea Mediterană, tu hăvaia a mintireaşiloru cu Rusia, cari dimăndă și manevre navale majore, dimăndă AFP. Premierlu polonez Mateusz Morawiecki căftă a liderlor europeni s’adoptă ună poziție fermă și unită contra ali Rusie, tru contextul ali asparizmă că Moscova ari căbilea ti ună aputruseari ali Ucraină. Membrilli NATO Estonia, Letonia și Lituania va s’da ali Ucraină rachete antiblindati și antiaeriene favricati ditu SUA, dimăndară miniștrilli ali apărari ditu aţeali trei stati tru ună declarație comună. Tru România, prezidentulu Klaus Iohannis gri ti ñiercuri la ună andamasi a Consiliului Suprem di Apărare. Andamasea va s’aibă tu amprotusa situația di securitate di la Marea Neagră și di pi arădărikea estică al NATO, cum și misurle di dizvoltare a capacitățlor di reziliență și di apandisi ligate di năili provocări di securitate.



    TENIS. Agiucătoarea română di tenis Simona Halep s-califică tru optimile di finală di la Australian Open, după ţi sâmbătă u azvimsi Danka Kovinic ditu Muntenegru, scor 6-2, 6-1, tru turul 3 a turneului di Melbourne. Halep (15 WTA și a 14-a cap di serie), amintă meciul tru 64 di minute. Fu a 8-a victorie arada ti agiucătoarea româncă tru aestu sezon. Tru turlu yinitoru, Simona Halep va s’alumtă cu Alizé Cornet ditu Franța (61 WTA). Tut sâmbătă, ună altă româncă, Sorana Cîrstea, amintă tu turul 3 contra ali Anastasiei Pavlyuchenkova, Rusia, cap di serie nr. 10. Tru turul yinitoru, Sorana Cîrstea va s’alumtă cu Iga Swiatek ditu Polonia.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala








  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Diplomație — Ministerlu ti Externi ali Românie nu aproaki declarațiile a Ministerlui Afacerlor Externe ali Fedearație Rusă tu ţi mutreaşti prezența militară aliată pi Arădărikea ditu Apirită alu NATO, ţi li lugurseaşti ca hiindalui intempestivi și fără niţi unu thimelliu”. Ministerlu Afacerlor Externe di București năpoi aduţi aminti, tru un comunicatu di presă, că prezența NATO tru statili Aliati, cari easti rezultatlu a apofasiloru adoptati la summit di liderlli aliaț și implementati di structurli politiţi și militari aliati responsabili tru aestă noimă, easti ună reacție maş defensivă ti purtaticlu tutu cama fuvirosu ali Fedearație Rusă tru Viţinătatea ditu Apirită. Ș-aesta maxusu ditu 2014, cându Crimeea, teritoriu ucraineanu, fu aputrusită paranomu di Rusia. Aestu purtaticu s’faţi ş-tu aestu kiro, acă NATO cilăstăseaşti ti unu dialog hăirlăticu”, adăvgă Ministerlu di Externi di București. Rusia căftă viniri al NATO ta ş’tragă askerili ditu Românie și Vărgărie, ca parti ași-dzăsiloru garanții di securitati ţi li caftă a Occidentului. Ministerlu ti Externi a Moscovăllei caftă s’hibă trapti askerili xeani, echipamentlu militar și armamentlu ditu aţeali di ma ninti craturi comunisti cari nu eara membri a Suţatăllei Nordu-Atlantică tru 1997. Easti cazlu a Româniillei și ali Vărgărie — spuni diplomația arusă, acă, simfunu cu minduita analiștilor, ahtări spuneri pot s’hibă și tră Polonia ică statili baltiţi.



    Statele Uniti vs Rusia – Secretarlu di statu a Statiloru Uniti Antony Blinken declară viniri că dialoglu cu Moscova ma largu va s’ducă ninti, ama căftă ali Rusie tra ş-tragă askerili arădăpsiti tu sinurlu cu Ucraina. După muabeţli ti cari spusi că suntu sincere și substanțiale”, cari eara ţănuti Geneva cu ministurlu arusescu di externi Serghei Lavrov, Antony Blinken spusi că stămâna yinitoari Washingtonlu va s’părăstisească a Moscovăllei idei” sumu turlia di apandasi ngrăpsisti. Tu arada a lui, Lavrov apruke că Statele Unite tăxiră ună apandisi ngrăpsită ti căftărli a Moscovăllei mutrinda arhitectura evrupeană di securitati. Dupu aesta, va s’aibă ună nauă andamusi tu idyiulu livelu. Prezidentulu ali Românie, Klaus Iohannis, salută, gioi, hăbarea faptă di omologlu a lui american, Joe Biden, tu ligătură cu prezența militară americană tru România, tu Ardărikea ditu Apirită al NATO, ma s’hibă di s’aspardzi catandisea a securitatillei. Năsu nica spusi ş-aţea că Parteneriatlu Strateghicu Româno-Frănţescu va s’hibă anvărtuşitu tru reghiunea ali Amarea Lae, dupu hăbarea ţi u feaţi omologlu a lui, Emmanuel Macron, că Franța easti etimă s’pitreacă askeri tru România tru cadurlu a misiuñilor Alianțăllei. Rusia ari arădăpsită cama di 100.000 di askirladz tu sinurlu cu Ucraina, ama nu aproaki că ari naeti ti ună aputresari aluştui cratu.



    Covid – România dimăndă viniri 19.649 di năi cazuri di coronavirus detectati tru 24 săhăţ ditu soni, un nău recordu istoric. Isapea-a pandemiillei criscu, tutunăoară, cu 49 di morţă. Rata di ocupari apaturli ahărdziti ti paciențălli cu Covid easti de 22%, aşi că școlliurli pot s’ducă ma largu nveţlu pi turlia fizică. S’cundillemu că, simfunu cu năili standardi ţi suntu tu practico, cursurli ahurhescu s’hibă ţănuti online tru oara anda cama di 70% ditu apaturli ti lăndziţlli di Covid suntu acăţati tu ună secție. Tu arada-a lui, ministurlu a Sănătatillei, Alexandru Rafila, spuni că rata a morţăloru easti tora di dzaţi ori ma ñică andicra di meslu sumedru, cându avea unu numiru idyealui di cazuri ndzuuă. Un tratamentu antiviral inovatoru va s’hibă disponibilu tru şcurtu kiro, spusi oficialu românu ditu domeniulu a sănătatillei. Cama multu, numirlu a româñilor cari feaţiră naima pţănu ună doză di vaccinu easti cama di 8 miliuñi, ditu aeşţă cama multu di giumitati, dimi 56%, suntu cu ilikia anamisa di 50 și 59 di añi. Tru aestu kiro, anvălearea vaccinală spusă di România easti di 47,5% ditu populația eligibilă, cu ilikia di 12 di añi ş-cama. Ditu 26 di yinaru, văsilia va s’ahurhească și vaccinarea-a cilimeañiloru cu ilikia anamisa di 5 și 11 di añi.



    Grevi – Greva dimăndată di sindicaliştilli di la Compania di Transportu Publicu Bucureşti (STB) ahurhită gioi s’duţi ninti ş’tu dzuua di adză. Acă Tribunalu București u curmă greva ahurhinda cu dzuua di gioi, autobuzili, troleibuzili și tramvaili nu urdină nica tru capitala a Româniillei. Giudicătorlli va s’apufusească viniri desi protestul easti tu nomu ică nu. Liderlu a sindicaliștilor ditu transportul publicu di suprafață di București, Vasile Petrariu, spuni că greva va s’ducă ninti până cându directorlu a companiillei va ş-da demisia și până cându a lucărtorloru va lă crească tiñiili di cafi mesu cu 10%. Tru apandisi, directorlu a Societatillei di Transportu Public Bucureşti, Adrian Criţă, declară că lu-ari călisită sindicatlu ta s’păzărăpsească Contractulu Colectivu di Lucru tu ahurhita-a anlui, ama elli ici nu apăndăsiră. Reacția a dimarhului a Capitalăllei, Nicușor Dan, iruşi vini. Năsu lygurseaşti că aestă grevă easti di turlie politică și caftă s’hibă tiñisitu nomlu.


    Năpoi ti dzuua di viniri, sindicaliștilli ditu industria aluminiului ndregu ună manifestație di protestu dinintea-a scamnului a guvernului di București. Aeșţă cutugursescu greaua catandisi ditu sectorlu a loru, maxutarcu dupu ţi criscură păhadzlli la energie electrică și gazi. Nicurarea a producțiillei di aluminiu va s’ducă la scutearea di pi lucru a personalui ditu dumeniu și la șomajlu tehnici ti ñilli di lucărtori ditu sectoru, ama și ti dzăţli di ñilli di oamiñi cari lucreadză tru companii cari ţănu directu ică indirectu di aestă industrie, facu timbihi protestatarlli.



    Tenisu – Diplolu românescu adratu ditu românca Jacqueline Cristian și ghirmana Andrea Petkovic s’califică viniri tru etapa a 2-a a probăllei di dublu feminin di la Australian Open, după ţi u azvimsi preacllea adrată ditu românţili Simona Halep și Gabriela Ruse. Idyealui, preacllea Raluca Olaru (România) – Anna Lena Friedsman (Ghirmănia) kiru dinintea a chinezilor Yifan Xu-Zhaoxuan Yang. Tru antriţearea di simplu femininu, armasiră la Australian Open maş Simona Halep și Sorana Cîrstea.



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearea: Taşcu Lala