Radio România Internațional

Tag: anticoruptie

  • Bilanț DNA 2024

    Bilanț DNA 2024

    5.400 de dosare au fost soluționate şi aproape 260 de persoane care ocupau funcții de conducere au fost trimise în judecată în România anul trecut, potrivit bilanțului prezentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA). A fost unul dintre cei mai buni ani ai DNA, spune șeful instituției, Marius Voineag, cu numeroase realizări şi un trend general pozitiv, confirmat de evoluţia indicatorilor statistici, cantitativi, calitativi şi în special de creşterea diversităţii tipului de probe administrate şi scăderea semnificativă a gradului de achitări.

    Procurorul-şef al DNA a precizat că instituţia pe care o conduce are capacităţi tehnice care rivalizează cu cele ale instituţiilor occidentale și că îşi propune, în continuare, să abordeze cu prioritate cazurile în care sunt bani mulţi în joc, pentru că acolo tentaţiile sunt mari şi impactul pentru societate este, de asemenea, mare. “Nu veţi rămâne cu bani”, este mesajul pe care Marius Voineag l-a transmis celor care încalcă legea (track):

    “La finalul anului trecut, soldul bunurilor indisponibilizate efectiv se ridica la peste 280 de milioane de lei, din care, pe parcursul anului au fost dispuse măsuri asiguratorii în valoare de 236 de milioane de lei, reflectând preocuparea noastră constantă pentru recuperarea produsului infracţional generat de faptele de corupţie sau asimilate. Intensificarea activităţii noastre în planul recuperării produsului infracţional este menită să transmită un mesaj tuturor celor care sunt tentaţi să săvârşească infracţiuni de corupţie sau asimilate acestora, în sensul că nimeni niciodată n-ar trebui să rămână cu banii.”

    Prezent la bilanțul DNA, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a vorbit de fenomenul global al corupţiei, care a căpătat amploare, în pofida eforturilor de stopare a acestuia, atât în România, cât şi în lume. În ceea ce priveşte recuperarea produselor infracţionale, ministrul de interne consideră că România este departe de ideal şi că este nevoie de o mai bună cooperare instituţională şi la nivel internaţional, de adaptarea tacticilor şi de specializarea politiştilor şi a procurorilor. Cătălin Predoiu:

    “S-a vorbit de ani de zile de recuperarea produselor infracţiunii. S-a făcut enorm de mult în această direcţie în ultima perioadă. S-au făcut progrese, există instituţii, există un alt tip de cultură, este foarte adevărat, dar cred că suntem, totuşi, departe de idealul “nimeni să nu rămână cu nimic”. Suntem departe de acel moment. Adevărul este că foarte mulţi rămân cu foarte mulţi bani, cum bine ştim. Deci, e loc de mult mai bine în această acţiune de recuperare a produselor infracţiunii.

    Sigur, rămâne de văzut dacă trebuie să îmbunătăţim şi instrumentele legislative, dacă e o chestiune de tactică, de mijloace. În orice caz, ştim cu toţii că este foarte dificil, pe de altă parte, să recuperezi absolut toate produsele infracţiunii. Cred că este aproape imposibil şi cred că nu reuşeşte nicio ţară din lume acest lucru.”

    Cătălin Predoiu a subliniat că politica de combatere a corupţiei trebuie să rămână o prioritate, iar instituţiile care combat acest fenomen trebuie să performeze în mod constant.

     

  • Candidatura Laurei Codruța Kovesi, susținută de oficialii europeni

    Candidatura Laurei Codruța Kovesi, susținută de oficialii europeni

    Laura Codruța Kovesi a fost plasată joi sub control judiciar de către procurorii Secției de anchetare a magistraților. În același timp, fosta șefă Direcției Naționale Anticorupție are interdicția de a părăsi țara. După audierile de peste șase ore la nou înființata secție specială de anchetare a magistraților, Kovesi a anunțat că procurorul de caz i-a interzis să vorbească cu presa despre ce s-a întâmplat la audieri și despre dosarul pentru care a fost chemată.



    CE: România trebuie să revină pe calea corectă



    Comisia Europeană urmăreşte cu mare îngrijorare evoluţiile privind statul de drept în România şi subliniază că aceasta trebuie să repună urgent procesul de reformă pe calea corectă, acest lucru însemnând progrese, nu paşi înapoi, a declarat vineri Margaritis Schinas, purtător-şef de cuvânt al executivului comunitar, conform Agerpres.



    Schinas a mai afirmat, vineri, că România ar trebui să se abţină de la luarea oricăror măsuri care ar afecta negativ progresele realizate domeniul justiției, în ultimii ani.


    “În acelaşi timp, luăm notă de decizia procurorului de a închide, din lipsă de probe, procedurile judiciare iniţiate împotriva unor oficiali ai Comisiei. Doresc să vă reamintesc faptul că în primul rând autorităţile române nu au nicio jurisdicţie asupra acestor chestiuni”, a mai declarat reprezentantul Comisiei Europene.



    Kovesi trebui să participe nestingherită la procesul de selecție a procurorului-șef european



    Totodată, executivul Uniunii Europene a cerut coaliției de guvernare de la București să coopereze pentru desemnarea procurorului-şef european. Într-o declaraţie publică, purtătorul de cuvânt al Comisiei Margaritis Schinas s-a referit explicit la activitatea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din justiţie.



    “”Este vital ca toţi candidaţii, promovaţi de o comisie independentă de selecţie, să fie trataţi corect pe parcursul acestui proces. De aceea, Comisia face apel la guvernul şi autorităţile române să respecte pe deplin principiul cooperării sincere, consfinţit în Tratat, în ceea ce priveşte procedura de selecţie a procurorului-şef european. Toţi candidaţii trebuie să poată participa nestingherit la toate etapele procedurii de selecţie. Vă reamintim că Comisia a subliniat deja preocupările serioase privind Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie în ultimul raport din MCV referitoare la independenţa judiciară a acestui organ”, a mai precizat Margaritis Schinas.



    Antonio Tajani va discuta cazul Kovesi cu lifedii gruprilor din PE



    Și preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, s-a declarat îngrijorat de faptul că Laura Codruţa Kovesi a fost plasată sub control judiciar. Tajani a exprimat sprijinul Parlamentului European faţă de candidatul român la postul de procuror-şef european, printr-o postare pe contul său de Twitter.


    “Voi ridica problema la şedinţa liderilor grupurilor din Parlamentul European, miercuri”, a mai anunţat Antonio Tajani mesajul publicat vineri.

  • Candidatura Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european

    Candidatura Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef european

    Fostul procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de către Procurorii Secţii pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Conform acestora, Kovesi ar fi pretins şi primit, în cursul anului 2011, suma de 268.689 lei de la omul de afaceri Sebastian Ghiţă în legătură extrădarea fostului director al FNI, Nicolae Popa.



    Kovesi s-a prezentat în fața procurorilor, vineri, în aceeași zi trebuia să fie la Bruxelles pentru a își depune cadidatura pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Partidele de opoziție din România, o parte a presei și a analiștilor politici din țara noastră, dar și figuri importante din Parlamentul European consideră că dosarul este menit să împiedice accesul fostei șefe a DNA la procesul de selecție a procurorului-șef european. De altfel, Laura Codruța Kovesi s-a calificat prima pe lista scurtă a candidaților și pornește ca favorită.



    Comisia Europeană: Toți candidații trebuie tratați corect



    Comisia Europeană a reacționat, săptămâna trecută, cerând corectitudine pentru toți candidații aflați în cursă:


    Comisia urmărește îndeaproape cele mai noi evenimente în contextul procedurii de selecție. Este crucial ca toți candidații propuși de o comisie de selecție independentă să fie tratați corect pe parcursul procesului. În ceea ce privește sistemul de justiție din România, am reiterat foarte clar de multe ori că un sistem judiciar independent, profesional este de o importanță foarte mare. Comisia știe faptul că toți candidații pentru funcția de procuror-șef europeană au fost evaluați de comisia de selecție independentă, iar lista scurtă a fost transmisă Parlamentului European și Consiliului”, a transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Schinas Margaritis, conform agenției Mediafax.



    ALDE Europa cere Bucureștiului să garanteze dreptul lui Kovesi de a candida



    Liderul ALDE Guy Verhofstadt, a anunțat pe Twitter că liberalii europeni au înaintat o scrisoare către președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, căruia îi solicită să apere “intregritatea procesui de selecție funcţia de Procuror European.”



    ALDE își manifestă consternarea față de poziția autorităților de la București și cer ca Laura Codruța Kovesi să fie tratată la fel ca celilați doi candidați aflați în cursă:


    “A fost şocant să aflăm că o citaţie emisă împotriva doamnei Kovesi după ce a fost inclusă pe lista scurtă ar putea s-o împiedice să participe la audieri în Parlamentul European. Este de datoria PE să nu anticipeze rezultatul audierilor care vor avea loc la sfârşitul lui februarie şi să garanteze un proces corect pentru toţi cei trei candidaţi. De aceea, vă solicităm să interveniţi în apărarea procesului de selecţie şi să cereţi autorităţilor române să garanteze că dna Kovesi poate participa pe deplin la audieri şi poate apărea în faţa PE.”



    Frans Timmermans: Kovesi a făcut o treabă excelentă



    Și Frans Timmermans, candidatul socialiștilor europeni la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, și-a manifestat, luni, susținerea pentru Laura Codruța Kovesi, criticând coaliția de guvernare de la București, într-un interviu pentru Euronews: Nu pot exista pași înapoi în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Nu poate exista nicio amnistie pentru politicienii corupți care au fost condamnați în justiție. (…) Cred că în lupta împotriva corupției, în viziunea mea, doamna Kovesi a făcut o treabă excelentă de-a lungul anilor și este un procuror foarte bun. Pot depune mărturie că am văzut-o la treabă și cred că este un procuror excelent. A făcut o treabă foarte curajoasă în România.”



    Popularii europeni, alături de Kovesi



    Candidatura Laurei Codruța Kovesi este susținută și de Partidul Popularilor Europeni, cel mai mare grup parlementar din forul european.


    Ca să răspund foarte scurt, noi o susținem clar. Credem că abordarea politică trebuie să stea departe de alegerea procurorului european. Deci, numai gândindu-ne la capacitatea ei tehnică, o susținem”, a spus Esteban Gonzalez Pons, vice-președintele PPE, pentru site-ul Hotnews.ro.

  • Premierul român la Bruxelles

    Premierul român la Bruxelles

    Prioritatea României în calitate de preşedinte al Consiliului Uniunii
    Europene, în prima jumătate a acestui an, este politica de coeziune, iar negocierile
    vor continua într-un ritm dinamic, pentru adoptarea la timp a pachetului legislativ
    aferent. Este mesajul transmis, miercuri, de premierul român, Viorica Dăncilă,
    în plenul Comitetului European al Regiunilor de la Bruxelles. Potrivit
    oficialului, demararea viitoarelor programe operaţionale va permite ca
    beneficiile politicii de coeziune să se reflecte în viaţa de zi cu zi a
    cetăţenilor, a oraşelor şi a regiunilor Europei. Totodată, Uniunea trebuie să
    demonstreze că are capacitatea de a avansa în întărirea politicilor europene,
    de a obţine rezultate concrete pentru cetăţeni.


    Viorica Dăncilă: Întărirea
    coeziunii sociale presupune asigurarea convergenţei economice la nivel
    european. Avem nevoie, aşadar, de o piaţă unică deplin funcţională, de
    concurenţă liberă şi reguli transparente şi echitabile, de mobilitate activă în
    toate dimensiunile acesteia    .


    Potrivit premierului român, în perspectiva alegerilor europene, UE trebuie să
    ofere un răspuns pe măsură la tentaţia discursului eurosceptic şi populist,
    promovând o Uniune mai democratică şi mai aproape de cetăţenii săi. De
    asemenea, mai spune Viorica Dăncilă, educaţia şi cultura reprezintă cheia
    viitorului Europei atât din perspectiva individuală a cetăţeanului european,
    cât şi prin prisma consolidării proiectului european. Autorităţile şi
    comunităţile locale şi regionale pot juca un rol important în acest domeniu.     Gestionarea
    procesului de retragere a Marii Britanii din spaţiul comunitar, negocierile pe
    marginea Cadrului Financiar Multianual, migraţia, extinderea Uniunii, securitatea
    – sunt câteva din dosarele care vor marca mandatul României la conducerea
    Consiliului UE.


    Pe plan intern, statul de drept este respectat, iar priorităţile
    României sunt lupta anticorupţie şi drepturile cetăţenilor. Sunt asigurări date
    de premierul Viorica Dăncilă, marţi, la Bruxelles.


    Viorica Dăncilă: În
    România este respectat statul de drept şi vă garantez că atât lupta
    anticorupţie, cât şi statul de drept, dar şi drepturile cetăţenilor vor fi
    pentru mine o prioritate. Toate aceste acuze referitoare la Guvernul României,
    la faptul că nu punem în vigoare anumite aspecte, nu sunt demonstrate de
    realitate.


    În ceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen,
    prim-ministrul a precizat că Bucureştiul a îndeplinit criteriile încă din anul
    2011, iar decizia este una politică.


    Viorica Dăncilă: România
    şi-a îndeplinit toate obiectivele ca şi cum ar fi fost membru în Spaţiul
    Schengen. Cred că este timpul ca decizia politică să fie aceea care să aducă
    România în Spaţiul Schengen.


    În cadrul vizitei de la Bruxelles,
    oficialul de la Bucureşti a discutat şi cu importanţi oficiali europeni despre
    viitorul Europei.

  • Anticorupţie şi independenţa justiţiei

    Anticorupţie şi independenţa justiţiei

    Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, e
    frecvent calificată drept cea mai puternică femeie din România, deopotrivă de
    admiratorii ei necondiţionaţi şi de inamicii ei juraţi. Primii văd în ea vârful
    de lance al luptei anticorupţie şi o zeiţă a răzbunării asupra politicienilor
    care se îmbogăţesc prădând bugetele publice. Ceilalţi o zugrăvesc ca pe şefa
    unui aparat represiv, ce nu ezită să încalce legile şi să nesocotescă
    drepturile omului pentru a întocmi rechizitorii comandate politic.

    Personaj
    controversat la Bucureşti, d-na Kovesi a fost invitată la New York, la o
    dezbatere prilejuită de aniversarea a 15 ani de la adoptarea Convenţiei
    Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei. În discursul susţinut la sediul ONU, ea a
    afirmat că provocarea cea mai mare pentru România este păstrarea independenţei judecătorilor
    şi procurorilor. Au existat încercări repetate de a modifica legislaţia
    anticorupţie pentru a limita instrumentele legislative folosite de procurorii
    anticorupţie sau dezincriminarea unor fapte. Au fost situaţii în care s-a
    refuzat ridicarea imunităţii politicienilor acuzaţi de infracţiuni de corupţie.
    Întregul sistem de justiţie s-a confruntat cu atacuri prin ştiri false sau prin
    declaraţii publice de natură să slăbească încrederea în justiţie.

    Astfel a
    rezumat şefa DNA cronica ultimului an şi jumătate, în care coaliţia
    guvernamentală PSD-ALDE a fost acuzată că încearcă să stopeze lupta anticorupţie
    şi să-şi subordoneze magistraţii. Numai în ultimii cinci ani, a adăugat d-na
    Kovesi, DNA a trimis în judecată 14 miniştri şi foşti miniştri şi 53 de membri
    ai Parlamentului. Dintre aceştia, au fost deja condamnaţi definitiv 27 de demnitari.
    În aceeaşi perioadă, Direcţia a dispus măsuri asiguratorii de peste 2,3
    miliarde dolari.

    De la Bucureşti, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a replicat
    că achitările, conflictele juridice de natură constituţională, dosarele în care
    a survenit prescripţia sau abuzurile nu sunt ştiri false. Ministrul, care i-a
    cerut, deja, fără succes, preşedintelui Klaus Iohannis s-o revoce pe d-na
    Kovesi, s-a întrebat, retoric, dacă princiiile statului de drept permit ca
    pentru cazuri bine rezolvate să fie tolerate ceea ce a numit numeroasele
    achitări. El face trimitere la dosarele întocmite de DNA contra fostului
    premier social-democrat Victor Ponta şi ministrului său Dan Şova, preşedintelui
    liberal-democrat al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, sau fostului senator şi
    judecător constituţional Toni Greblă, cu toţii achitaţi în instanţă numai în
    ultimele săptămâni.

    Cu succese răsunătoare sau cu eşecuri usturătoare, lupta
    anticorupţie trebuie, însă, să continue – afirmă mass-edia de la Bucureşti. O
    dovedeşte şi recentul raport întocmit pentru România de Comisia Europeană. Deşi
    cu un conţinut preoponderent economic, acesta punctează că evoluţiile din
    ultimul an au pus în mare parte sub semnul întrebării ireversibilitatea
    progreselor în ce priveste reformarea sistemului judiciar din România şi
    combaterea corupţiei la nivel înalt, flagel care ameninţă însuşi mediul de
    afaceri.

  • Manifestaţii pro şi contra DNA

    Manifestaţii pro şi contra DNA

    Pentru mulţi, investigatorii DNA sunt veritabili eroi. Graţie muncii lor, au fost posibile, în anii trecuţi, condamnarea unui fost premier, anchetarea şi trimiterea în judecată a unui prim-ministru în exerciţiu, reţinerea unui judecător al Curţii Constituţionale, a primarului general şi a celor şase primari de sector ai Bucureştiului. Zeci de foşti membri ai Guvernului şi Parlamentului, primari de municipii, preşedinţi de consilii judeţene sau prefecţi, de dreapta sau de stânga, de la putere sau din opoziţie, protagoniştii cazurilor de corupţie instrumentate de DNA şi soldate cu condamnări acoperă întregul spectru politic şi toată harta ţării. De aceea, suspiciunea că actuala majoritate PSD-ALDE ar încerca, prin modificarea legilor de funcţionare a Justiţiei şi a Codurilor Penale, să-şi subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie au scos, în ultimul an, în stradă, sute de mii de protestatari, la Bucureşti, în provincie şi în diaspora.



    Fascinaţia exercitată de DNA nu e, însă, unanimă. La sfârşitul săptămânii trecute, atât la sediul acesteia, cât şi la cel al Preşedinţiei s-au adunat câteva zeci de manifestanţi, care au cerut demisia şefei DNA, Laura Codruţa Kövesi, şi l-au acuzat pe şeful statului, Klaus Iohannis, de pasivitate în faţa abuzurilor comise de procurori. Detonatorul noilor proteste a fost ceea ce presa numeşte scandalul din Prahova. Fost preşedinte al Consiliului Judeţean mai bine de un deceniu, Mircea Cosma, şi fiul său, Vlad, fost deputat, au fost condamnaţi, în primă instanţă la 8 şi, respectiv 5 ani de închisoare, într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA.



    Ea însăşi actual parlamentar PSD, Andreea, fiica lui Mircea şi sora lui Vlad, e, la rându-i, inculpată de procurorii anticorupţie. Vlad Cosma i-a acuzat pe investigatori că l-ar fi folosit ca să fabrice probe împotriva altor membri PSD – fostul premier Victor Ponta şi fostul deputat prahovean Sebastian Ghiţă, ulterior fugit în Serbia vecină. Şefa DNA a respins categoric acuzaţiile că procurorii din subordinea sa ar recurge la practici ilegale. La rându-i, preşedintele Iohannis şi-a reiterat încrederea în Direcţie, despre care a spus că e supusă încercării “disperate, jalnice şi neconvingătoare” a unor “penali” de a o discredita.



    Manifestanţii anti-DNA compară, însă, practicile acesteia cu ale Securităţii, poliţia politică a fostului regim comunist, sau cu ale fasciştilor, care încearcă să se substituie prin lovituri de forţă unei puteri democratic alese. A fost nevoie şi de intervenţia jandarmilor pentru a-i separa pe protestatari de câteva zeci de suporteri fideli ai DNA şi adversari ireductibili ai PSD, care au organizat, în paralel, contramanifestaţii, pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modificarea legilor justiţiei. Comentatorii cred că atmosfera se va inflama, din nou, deopotrivă pe scena politică şi în stradă, joi, când ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a promis că va prezenta, în plenul Parlamentului, evaluarea activităţii parchetelor general, anticorupţie şi antimafia.

  • Noul guvern şi vacanţa parlamentară

    Noul guvern şi vacanţa parlamentară

    Până la 1 septembrie, când Parlamentul îşi va relua activitatea prin şedinţe în plen, executivul de la Bucureşti poate emite ordonanţe simple în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Actele emise vor viza domenii precum cel al finanţelor publice şi al economiei, dezvoltarea regională, administraţia publică şi fondurile europene sau sănătatea. Guvernul va putea emite ordonanţe în patru domenii ale MAPN şi anume pentru ratificarea unor acorduri privind cooperarea în domeniul apărării, pentru amendarea legislaţiei referitoare la participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara României, intrarea, staţionarea şi desfăşurarea de operaţiuni ale forţelor armate străine pe teritoriul naţional şi pentru modificarea ordonanţei de urgenţă a guvernului privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare.



    Deşi opoziţia a criticat documentul, arătând că, la momentul respectiv, nu existau un program de guvernare şi un executiv numit, reprezentanţii puterii au arătat că procedura este prevăzută în Constituţie şi este normală.



    Între timp, noul guvern de stânga, constituit din PSD şi ALDE, şi-a intrat în drepturi, anunţând şi obiectivele pe care şi le propune. Deja s-a confruntat şi cu primele proteste, aproximativ 1.000 de persoane de toate vârstele, majoritatea tineri, dar şi bătrâni şi copii, foarte mulţi pe biciclete, au pornit, duminică seară, din faţa sediului executivului, în marşul Împreună salvăm ţara de corupţi”. În condiţiile în care, la cinci luni de la debutul celor mai ample mişcări de stradă din România, corupţia la nivel înalt este în continuare departe de a fi eradicată, societatea civilă se mobilizează”, au anunţat organizatorii.



    Ei spun că au luat această decizie ca reacţie la evenimentele din ultimele zile, precum impunerea unui prag pentru abuzul în serviciu. Pe 31 ianuarie 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat OUG 13, prin care erau aduse mai multe modificări Codurilor penale, printre care şi stabilirea unui prag de 200 de mii de lei pentru infracţiunea de abuz în serviciu.



    În urma protestelor masive din Bucureşti şi din ţară, OUG 13 a fost abrogată printr-o altă ordonanţă de urgenţă. Recent, Curtea Constituţională a decis că prin verificarea circumstanţelor în care a fost adoptată Ordonanţa 13, Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal. În baza deciziei CCR, Parchetul General a hotărât clasarea dosarului.

  • Despre anticorupţie, la Strasbourg

    Despre anticorupţie, la Strasbourg

    De multă vreme calificată drept cea mai puternică femeie din România şi relevată de sondajele de opinie drept favorita electoratului de dreapta în cazul unei ipotetice candidaturi la preşedinţie, şefa DNA, Laura Codruţa Kövesi, beneficiază, deja, şi de o flatantă reputaţie externă. Recent, la invitaţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de la Sofia, ea a fost în Bulgaria vecină, pentru a împărtăşi experienţa românească într-un domeniu foarte sensibil pentru ambele state. În România, 90% din dosarele de corupţie se încheie cu condamnări, în Bulgaria acest procent este de 30 de ori mai mic — nota corepondentul Radio România la Sofia, ca probă că strategia de la Bucureşti poate fi relevantă pentru vecini.



    Luni, d-na Kövesi a fost invitată şi la Strasbourg, la o conferinţă a organismului anticorupţie al Consiliului Europei — GRECO. Tema generală a dezbaterilor a fost prevenirea corupţiei în funcţii guvernamentale de top şi în agenţiile care aplică legea, după ce, la runda precedentă, a fost monitorizată corupţia în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor. Conflictele de interese, politicile de recrutare din sfera publică în sfera privată a unor foşti membri ai ramurilor executive şi legislative, declaraţiile de avere şi mecanismele de tragere la răspundere au fost printre subiectele abordate în cadrul conferinţei de la Strasbourg.



    România are nevoie de revizuirea legislaţiei privind imunitatea şi de creşterea transparenţei în achiziţiile publice, pentru a putea lupta mai eficient împotriva corupţiei la nivel guvernamental – a spus, acolo, d-na Kövesi. Ea a explicat că imunitatea miniştrilor trebuie limitată la durata mandatului lor, pentru ca anchetarea celor bănuiţi de corupţie să poată continua.



    În discursul său, postat pe site-ul GRECO şi preluat de agenţiile de presă, procurorul şef al DNA a dat exemplul unui ministru bănuit că a primit circa 45 de mii de euro pentru a facilita acordarea de contracte anumitor firme, iar ancheta a fost închisă pentru că Parlamentul nu a aprobat solicitarea de ridicare a imunităţii acestuia.



    A fost unul dintre eşecurile DNA într-o campanie anticorupţie altminteri jalonată, numai în anul 2016, de trimiterea în judecată a peste o mie de inculpaţi de nivel înalt şi mediu. Printre aceştia se numără trei miniştri, şase senatori, 11 deputaţi, 47 de primari, 16 magistraţi şi 21 de companii naţionale. Nu întotdeauna, însă, bilanţurile au fost la fel de spectaculoase. Acum un deceniu, în 2006, chiar înainte de admiterea ţării în Uniunea Europeană, în tribunalele româneşti au fost introduse doar 360 de acte de acuzare pentru corupţia la nivel înalt.



    Patru ani mai târziu, numărul celor acuzaţi depăşea 900, ca să ajungă 2016 la 1273. Rezultatele DNA au avut la bază, spun experţii GRECO, independenţa reală a justiţiei, specializarea procurorilor, o lege funcţională şi consensul unei clase politice care, cel puţin declarativ, îşi afirmă susţinerea pentru lupta anticorupţie, deşi tocmai politicienii sunt protagoniştii celor mai răsunătoare dosare.

  • Jurnal românesc – 17.03.2017

    Jurnal românesc – 17.03.2017

    România poate accesa fonduri europene pentru modernizarea a 280 de
    spitale şi unităţi sanitare, însumând 250 de milioane de euro – a declarat, la
    Bucureşti, comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. Potrivit
    acesteia, au fost deja identificate 42 de spitale judeţene care vor intra
    într-un proces de reabilitare şi extindere. Corina Creţu a precizat că speră
    ca, anul viitor, să înceapă construirea a trei spitale regionale – la Cluj
    (nord-vest), Craiova (sud) şi Iaşi (nord-est).


    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, a avut,
    timp de trei zile, în Italia, discuţii cu oficiali italieni şi cu muncitori
    români aflaţi la muncă în fermele siciliene despre formele de exploatare şi
    abuz la care sunt supuşi conaţionalii. România şi Italia au convenit asupra
    înfiinţarii unui centru de sprijin şi asistenţă pentru persoanele susceptibile
    traficului, cât şi pentru victimele acestuia, precum şi operaţionalizarea unui
    număr de unităţi mobile care să ofere asistenţă în teren, servicii de
    consiliere şi asistenţă medicală. Autorităţile italiene au transmis oficialilor
    de la Bucureşti că numărul de români aflaţi în condiţii ilegale şi fără
    posibilităţi de comunicare este foarte mare, de acolo şi pericolul ca aceştia
    să ajungă în situaţia de a fi supuşi exploatării şi abuzurilor. Vizita a avut
    loc în contextul dezvăluirilor săptămânalului The Observer, care a
    scris despre mii de românce exploatate în sudul Italiei, unde ar trăi în
    condiţii asemănătoare sclaviei.


    Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a fost invitată de
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de la Sofia să împărtăşească experienţa
    României în domeniul luptei anticoruptie. În faţa magistraţilor bulgari şi a
    unui mare număr de ziarişti şi de reprezentanţi ai unor ONG-uri, Laura Kovesi a
    prezentat rolul DNA în justiţia română şi a răspuns întrebărilor. Ea a amintit
    că, în 2006, în tribunalele din România au fost introduse 360 de acte de
    acuzare pentru corupţia la nivel înalt, iar patru ani mai târziu, numărul celor
    acuzaţi a depăşit 900 ca să ajungă, în anul 2016, la 1273. 880 de funcţionari
    de stat, printre care miniştri, deputaţi, primari şi magistraţi au fost
    condamnaţi cu sentinţă definitivă, anul trecut.


    După vizita în România, delegaţia FMI a recomandat acesteia să
    crească absorbţia fondurilor europene şi colectarea veniturilor de către Fisc
    şi să susţină în continuare lupta împotriva corupţiei. Romania nu are, în
    prezent, în derulare niciun acord de finanţare cu FMI. Cel mai recent acord, care
    a expirat, fără o concluzie clară, în septembrie 2013, a avut o valoare de două
    miliarde de euro, însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri.


    Producătorii români de lapte afectaţi de supraproducţia mondială din
    acest sector vor primi ajutoare financiare pentru a-şi reduce activitatea.
    Guvernul le va acorda fermierilor 14 euro la fiecare o sută de litri de lapte
    de vacă pe care renunţă să îi mai livreze. Reducerea pentru care se solicită
    ajutor trebuie să fie, însă, de minimum 1.500 de litri. Criza laptelui este
    generată şi de embargoul impus de Rusia produselor agricole şi alimentare
    provenite din ţările Uniunii Europene.

  • Jurnal românesc – 08.03.2017

    Jurnal românesc – 08.03.2017

    40 de
    tour-operatori din România participă, până duminică, la Târgul de Turism de la
    Berlin, cel mai mare de profil din lume. Potrivit unui comunicat al
    Ministerului de resort de la Bucureşti, sunt prezentate destinaţii turistice
    din întreaga ţară. Totodată, la standul românesc au loc demonstraţii de
    încondeiat ouă, realizare şi design de port popular şi bijuterii tradiţionale.
    Vizitatorii pot cunoaşte muzica, dansurile populare şi gastronomia tradiţională
    în cadrul unei seri româneşti. România
    participă la Târgul de Turism de la Berlin din 1970.




    În sistemul
    de sănătate din România sunt, în prezent, 231.000 de salariaţi, din care 14.000
    de medici în sistemul public -
    a declarat Viorel Huşanu, preşedintele SANITAS Bucureşti, într-un
    interviu acordat AGERPRES. Potrivit acestuia, în perioada 2009-2015, peste
    14.000 de medici şi 28.000 de asistenţi medicali au plecat din România, mulţi
    dintre ei ajungând să lucreze în cu totul alte domenii. Totuşi, spune Viorel Huşanu,
    în ultimii doi ani, exodul medicilor peste hotare s-a diminuat, după ce aceştia
    au început să fie mulţumiţi de ceea ce li se oferă acasă. În opinia preşedintele
    SANITAS Bucureşti, principalele probleme ale sistemului sanitar din România
    rămân politizarea excesivă, începând de la directorii de spitale şi până la
    şefi de secţie sau asistenţii şefi, precum şi subfinanţarea.




    Majoritatea
    oamenilor de afaceri din România susţin lupta anticorupţie – a declarat, marţi,
    la Bucureşti, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Mihai Daraban, la un
    seminar pe tema bunelor practici anticorupţie. Potrivit unui sondaj de opinie,
    65% din oamenii de afaceri apreciază activitatea DNA. Prezent la seminar,
    ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a apreciat că fenomenul corupţiei
    creşte costurile şi angajaţii câştigă, din acest motiv, mai puţin. În România
    sunt peste 7000 de societăţi cu capital american care au făcut investiţii
    directe de 1,6 miliarde de euro şi schimburi comerciale cu ţara noastră de 1,7
    miliarde de euro.




    Antreprenorii
    români care vor să-şi deschidă mici afaceri vor putea primi sediu temporar,
    îndrumare în business, servicii de contabilitate şi financiare în incubatoare
    de afaceri finanţate cu fonduri europene. Incubatoarele vor putea fi amenajate
    inclusiv în clădiri dezafectate, pentru care se vor putea primi finanţări
    europene între 200.000 şi 7 milioane de euro, în cadrul Programului Operational
    Regional. Primăriile, universităţile şi firmele private de toate dimensiunile,
    inclusiv microîntreprinderile, îşi vor putea face sau extinde incubatoare de
    afaceri cu bani europeni, în care să ajute antreprenorii să-şi deschidă, la rândul
    lor, mici firme.




    România are a
    şasea cea mai mare suprafaţă agricolă disponibilă din Uniunea Europeană, cu
    13,9 milioane de hectare, însă valoarea adăugată generată de agricultură,
    raportată la această suprafaţă, este foarte mică. Potrivit unui studiu realizat
    de o companie de consultanţă, aproape 60% din terenul disponibil (8,2 milioane
    ha) este alocat cultivării plantelor, restul fiind alocat creşterii animalelor
    şi cultivării fâneţelor. Din întreg terenul agricol cultivat, cea mai mare
    parte, aproape 66%, este cu cereale, în principal grâu şi porumb.

  • Retrospectiva săptămânii 04.12 -10.12.2016

    Retrospectiva săptămânii 04.12 -10.12.2016

    Sâmbătă – zi de reflecţie în România înaintea alegerilor parlamentare din 11 decembrie


    Sâmbătă – zi de reflecţie în România înaintea alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Pentru cele 466 de mandate – 136 la Senat şi 312 la Camera Depuaţilor, la care se adaugă cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară, a căror reprezentare este asigurată din oficiu – sunt înscrise în competiţia electorală aproape 6.500 de persoane. Sunt constituite 43 de circumscripţii electorale: 41 de judeţe, Bucureşti şi diaspora. Scrutinul este organizat după o noua legislaţie electorală, care reintroduce, după două rânduri de alegeri uninominale, votul pe listă. Timp de o lună, cei care aspiră la statutul de senator sau deputat şi-au prezentat programele politice şi ofertele electorale prin afişe, mitinguri şi întâlniri cu cetăţenii. Joi, 8 decembrie, a fost termenul limită pentru transmiterea către Biroul Electoral a plicurilor cu documentele de vot prin corespondenţă – o noutate absolută în istoria alegerilor din România. La scrutinul de duminică, sistemul informatic de monitorizare va transmite automat la poliţie orice semnalare de vot multiplu. Ministerul de Interne a anunţat că, după închiderea urnelor, ştampilele vor fi sigilate. Toate operaţiunile informatice se înregistrează şi se păstrează, numărarea voturilor va fi înregistrată video, iar procesele verbale vor fi completate electronic şi publicate automat



    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti, la reuniunea NATO de la Bruxelles


    Noua cooperare aprofundată dintre NATO şi Uniunea Europeană trebuie aplicată şi pentru vecinătate, în funcţie de capacităţile diferite ale fiecărei organizaţii, a afirmat şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, la reuniunea ministerială a NATO de la Bruxelles. Referitor la Rusia, oficialul român a declarat că, deşi sunt opinii uşor diferite ca nuanţă, toţi aliaţii susţin combinaţia de menţinere a măsurilor de descurajare şi apărare în paralel cu deschiderea la dialog: O aplicare şi o participare şi cooperare cu Rusia pentru rezolvarea unor probleme cum este criza din Siria sau cum sunt altele nu trebuie să genereze eventualul risc ca pe acest fond atenţia care trebuie acordată vecinătăţii estice să fie diminuată. Lazăr Comănescu a reiterat, pe de altă parte, sustinerea fără echivoc a Bucurestiului pentru independenta si integritatea teritorială a Ucrainei, precum si pentru dezvoltarea cooperării între autoritatile de la Kiev si Alianta Nord-Atlantică. Participanţii au analizat şi situaţia din Afganistan, context în care şeful diplomaţiei de la Bucureşti a prezentat contribuţia semnificativă a României la angajamentele NATO în aceasta ţară. În cadrul ultimei reuniuni din acest an, şefii diplomaţiilor din ţările NATO au adoptat şi un pachet de 42 de măsuri de cooperare aprofundată cu UE în şapte domenii, inclusiv în contracararea ameninţărilor hibride şi cibernetice, colaborarea în operaţiuni maritime şi dezvoltarea de capabilităţi.



    Săptămâna anticorupţie la frontiere, în România


    În România, cu ocazia aniversării Zilei Internaţionale Anticorupţie – 9 decembrie – a fost organizată acţiunea Săptămâna anticorupţie la frontiere , în paralel fiind luate măsuri sporite pentru stoparea evaziunii fiscale. Comportament responsabil şi eliminarea riscurilor de fapte de corupţie, cât şi conştientizarea cetăţenilor care tranzitează graniţele României cu Ucraina şi Republica Moldova – au fost câteva din cerinţele impuse de Direcţia Naţională Anticorupţie în intervalul 5 – 9 decembrie, de desfăşurare a acţiunii. Cetăţenii din cele trei state şi alţi turişti care au trecut prin punctele de frontieră din Sighet, Halmeu, Galaţi, Oancea, Albiţa, Siret şi în Aeroportul Otopeni pe sensul de intrare în România, au primit din partea reprezentanţilor Direcţiei Anticorupţie, ai Poliţiei de Frontieră şi a voluntarilor materiale informative însoţite de recomandări pentru adoptarea unui comportament integru şi o atitudine pro-activă la sesizarea faptelor de corupţie. Paralel cu măsurile anticorupţie de la frontiere, în luna decembrie inspectorii ANAF fac controale de amploare la agenţii economici.



    Strategie pentru motivarea medicilor să rămână în ţară


    Ministrul român al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a prezentat, în această săptămână, o strategie care să-i motiveze pe medici să rămână în ţară. Planul cuprinde măsuri pentru următorii patru ani şi survine în contextul în care, din 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, peste 43 de mii de specialişti au solicitat documente care să le permită să profeseze în străinătate. Vlad Voiculescu Spitalele se confruntă cu un deficit major de personal şi localităţi întregi nu au medic de familie. Motivarea personalului medical de a practica în România se referă, de asemenea, la aplicarea unor politici de salarizare bazate pe performanţe şi rezultate, acordarea de facilităţi pentru exercitarea profesiei în zone izolate, acordarea unor stimulente financiare. Ministrul Vald Voiculescu a mai spus că s-au făcut deja paşi pentru o salarizare mai bună a angajaţilor din sănătate, managerii spitalelor sunt evaluaţi mai corect, iar concursurile sunt mai transparente prin publicarea tuturor posturilor pe platforma online a guvernului. Planul, elaborat de Ministerul Sănătăţii cu ajutorul Administraţiei Prezidenţiale şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, prevede introducerea unor măsuri care să ducă la o salarizare corespunzătoare a personalului medical, condiţii bune de muncă şi posibilităţi de dezvoltare profesională.




  • Jurnal românesc – 17.11.2016

    Jurnal românesc – 17.11.2016

    La un an de la
    învestire, guvernul condus de premierul Dacian Cioloş a prezentat un document
    de bilanţ, pentru a informa opinia publică despre realizările sale, dar şi
    despre proiectele propuse şi nefinalizate. Potrivit documentului, o guvernare
    responsabilă, care pune accent pe grija faţă de resursele publice,
    depolitizarea companiilor de stat şi decuplarea clientelei politice de la
    fondurile publice – sunt principiile pe care s-a bazat cabinetul Cioloş.
    Executivul a reuşit să promoveze transparenţa şi să deschidă statul către
    cetăţeni, prin reducerea birocraţiei şi a unor proiecte de modernizare şi
    digitalizare a serviciilor publice. Măsurile luate în ultimul an au vizat toate
    domeniile de activitate, printre care prevenirea abandonului şcolar, deblocarea
    construcţiei de spitale, dezvoltarea economică şi crearea de noi locuri de
    muncă. În bilanţul său, guvernul aminteşte despre implicarea în reforma
    administraţiei sau organizarea alegerilor. Pe de altă parte, România se bucură
    în acest an de cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană – 5,2% în
    semestrul I și 4,9% pe primele nouă luni – se mai arată în document. În acest
    moment, România este recunoscută de către Comisia Europeană ca țară fără
    dezechilibre macroeconomice la nivel european. Am atins un nou prag minim al
    costurilor de finanțare externe, semn că nivelul încrederii investitorilor
    străini în România este în creștere, iar programele de ajutor de stat și cele
    de sprijinire a investitorilor autohtoni s-au bucurat de o cerere foarte mare,
    unele dintre ele având bugetele suplimentate în 2016 – mai precizează
    documentul.


    Un copil din
    patru este expus riscului sărăciei sau excluziunii sociale în Uniunea Europeană,
    cea mai dramatică situaţie fiind în România – arată un raport al Oficiului
    european pentru statistică, Eurostat. Circa 25 de milioane de copii din cele 28
    de ţări europene, adică aproape 27% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 0 şi
    17 ani, erau ameninţaţi cu sărăcia în 2015. Potrivit Eurostat, România domină
    clasamentul, cu cel mai mare procent al copiilor ameninţaţi cu sărăcia: 46,8%,
    urmată de Bulgaria, Grecia şi Ungaria. Cele mai mici procente sunt înregistrate
    în ţările nordice: Suedia (14%), Finlanda şi Danemarca. Informaţiile au fost
    publicate în preajma Zilei Universale a Copilului, 20 noiembrie.


    România ar avea
    nevoie, pentru a intra în zona euro, de o creştere economică de 5% pe an, până
    în 2024 – relevă un studiu făcut de Institutul European. Cu această creştere
    susţinută, România ar ajunge la 75 de procente din media UE în privinţa
    Produsului Intern Brut pe cap de locuitor. Potrivit cercetării, decalajul mare
    de dezvoltare faţă de statele care folosesc euro nu recomandă încă aderarea.
    România are o structură a economiei foarte diferită faţă de cea a statelor din
    zona euro, iar în prezent ar avea mult de pierdut dacă ar renunţa la politica
    monetară independentă, susţin autorii raportului. Amintim că termenul iniţial
    pe care autorităţile de la Bucureşti l-au fixat pentru adoptarea monedei unice
    a fost 2015.


    29% dintre
    gospodăriile româneşti recurg la mită pentru a-şi facilita accesul la servicii
    publice, procentul fiind cel mai mare din UE, relevă unui raport al
    Transparency International. Potrivit studiului, în România, tinerii, în
    general, solicită o organizare socială în mediul public, dar şi în cel de
    afaceri, care să nu mai condiţioneze accesul la servicii şi carieră de existenţa
    unor mecanisme relaţionare. Pe de altă parte, raportul semnalează că instituţiile
    publice şi companiile private nu generează un mediu real de integritate.
    Societatea civilă românească trebuie să treacă de la abordarea pe exemple la
    cea pe problemă, pentru a atrage suportul publicului larg în demersul
    anticoruptie, se mai arată în cercetarea Transparency International.

  • Recuperarea pagubelor cauzate de corupţie

    Recuperarea pagubelor cauzate de corupţie

    Aflată în dezbatere publică în România până la sfârşitul lunii, Strategia Naţională Anticorupţie (2016-202) se adresează puterilor executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri, dar şi societăţii civile. Vor fi făcute mai multe modificări legislative, inclusiv la codurile penal şi de procedură penală, urmând să fie elaborat şi un nou cod de conduită a membrilor Parlamentului.



    Recuperarea pagubelor de la cei condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie este una dintre coordonatele principale ale Strategiei, afirmă ministrul justiţiei, Raluca Prună: “Trebuie să ne asigurăm că, în primul rând, avem cadrul legislativ pentru a putea recurge la confiscări. Şi, tot la nivel de legislaţie, să decidem că pentru anumite infracţiuni economice, de exemplu, pentru evaziunea fiscală, unde se lucrează, de altfel, la modificarea legii, să ne asigurăm că, în măsura în care se plăteşte prejudiciul în integralitate şi se dă înapoi produsul infracţiunii, nu se mai antrenează o pedeapsă penală, care să conducă la suprapopularea penitenciarelor şi la ţinerea persoanei în custodia statului, cu nişte costuri pentru societate.”



    Pentru a recupera mai repede prejudiciile respective, autorităţile au înfiinţat Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, o direcţie specială în cadrul ANAF. Ministrul Justiţiei a dat asigurări că aceasta este funcţională: “Pe durata unui proces penal este competentă agenţia. Din momentul în care o persoană este condamnată şi avem ca societate de recuperat un prejudiciu, există o direcţie specială (ANABI) în cadrul ANAF care se ocupă de recuperarea prejudiciilor odată ce există o hătorâre definitivă.”



    Strategia anticorupţie va acorda în continuare prioritate măsurilor preventive în sectoarele expuse acestui fenomen. Progresul limitat al prevenţiei în intervalul 2012 — 2015 menţine sectoarele identificate în strategia anterioară şi le suplimentează cu cele ale educaţiei şi sănătăţii. Ministerul Justiţiei îşi propune ca, prin implementarea documentului, România să se încadreze în media UE privind percepţia şi mentalitatea publică internă legată de amploarea fenomenului de corupţie.



    De asemenea, se urmăreşte reducerea substanţială, cu cel puţin 50%, a cazurilor de fraudare şi corupere a procedurilor de achiziţii publice şi a incidentelor de integritate în sectoarele vulnerabile identificate, precum şi implementarea măsurilor preventive anticorupţie în peste 80% din instituţiile publice şi întreprinderile publice. Strategia, care urmează să fie adoptată de Guvern în august, porneşte de la premisa stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului anticorupţie care a generat performanţă în activitatea DNA şi ANI.

  • Cadrul legal al luptei anticorupţie

    Cadrul legal al luptei anticorupţie

    Primul summit internaţional anticorupţie găzduit, joi, la
    Londra, de premierul britanic David Cameron, a relansat fără echivoc lupta
    împotriva corupţiei ca o prioritate globală şi necesară pentru combaterea
    sărăciei şi dezvoltare durabilă. Ţările participante, între care şi România,
    îşi propun, în acest scop, să folosească şi să pună în aplicare acordurile
    internaţionale în vigoare, transformând combaterea corupţiei într-o prioritate
    internă şi externă.

    Bucureştiul, intens criticat în anii din urmă pentru insuficientele
    eforturi de a combate corupţia şi aflat încă sub monitorizarea Uniunii
    Europene, a fost reprezentat la eveniment de ministrul justiţiei, Raluca Prună,
    care a prezentat la conferinţa organizată în ajunul reuniunii experienţa
    României în lupta împotriva acestui flagel. Raluca Prună: Am
    parcurs un drum lung, am început lupta împotriva corupţiei de o manieră foarte
    serioasă în urmă cu aproximativ 14 ani şi cred că acum suntem campioni în
    regiune cel puţin în ceea ce priveşte corupţia la nivel înalt. Nu am încheiat
    lupta împotriva corupţiei, dar cred că acum am atins un nivel la care putem să
    împărtăşim din experienţa noastră.

    Raluca Prună a dat asigurări că
    Guvernul României va sprijini fără rezerve autorităţile naţionale anticorupţie
    prin legislaţie stabilă, resurse adecvate şi independenţă faţă de presiunile
    politice care – spune ea – nu sunt puţine, mai ales în ultimele săptămâni.
    Raluca Prună: O declar, fără niciun fel de rezervă, suntem în
    situaţia în care avem un cadru legislativ, avem un cadru instituţional şi
    asistăm, poate, la una dintre marile ofensive ale luptei împotriva luptei
    contra corupţiei.
    Cred că momentul este unul grav, trebuie să ne asigurăm că ceea ce s-a
    câştigat, nu uşor şi nu într-un termen scurt, este păstrat, să ne asigurăm că
    nimeni nu primeşte imunitate în faţa justiţiei, că produsul infracţiunilor,
    inclusiv vorbim, astăzi, despre corupţie, nu rămâne neconfiscat şi că ceea ce a
    fost furat societăţii este redat societăţii.

    În România, valoarea anuala a
    bunurilor sechestrate a depăşit o jumătate de miliard de euro, iar instituţiile
    emblematice în lupta împotriva corupţiei – Direcţia Naţională Anticorupţie şi
    Agenţia Naţională de Integritate – sunt recunoscute astăzi ca parteneri serioşi
    şi furnizori de bune practici la nivel internaţional.

    Într-un interviu acordat
    în exclusivitate pentru Radio România, Raluca Prună a anunţat că are în vedere
    posibile îmbunătăţiri ale cadrului legislativ de luptă împotriva corupţiei.

  • Jurnal românesc – 10.05.2016

    Jurnal românesc – 10.05.2016

    Nimeni nu poate scrie istoria României fără Coroană, cele două fiind profund legate identitar, a afirmat Principesa Margareta, la aniversarea a 150 de ani de la urcarea pe tron a Regelui Carol I. Alteţa Sa a evidenţiat rolul Coroanei în formarea României moderne, pe care a definit-o drept o realizare istorică, ce ne aparţine tuturor. Aceasta, a mai spus Principesa, a fost posibilă prin sacrificiul milioanelor de români din generaţiile trecute, care şi-au dat viaţa pentru a câştiga şi consolida independenţa naţională.



    Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni in Guvernul de la Bucureşti, Dan Stoenescu, şi-a reiterat angajamentul pentru continuarea proiectelor care vin în sprijinul organizaţiilor reprezentative ale aromânilor şi meglenoromânilor. El a declarat că este nevoie de un aport suplimentar din partea României pentru protejarea drepturilor românilor din comunităţile istorice din vecinătatea ţării. Ministrul, care a participat, luni, la conferinţa Ziua Românilor din Balcani: aromânii şi meglenoromânii. 111 ani de la recunoaşterea drepturilor naţionale” a spus că, încă de la preluarea mandatului, a făcut demersuri pentru a cunoaşte cât mai bine şi în mod direct situaţia comunităţilor româneşti de la sud de Dunăre. El a deplâns tendinţele de negare de către statele de reşedinţă a românităţii lor sau a relaţiei lor cu România, ca stat înrudit.



    Campania anticorupţie reprezintă un atu al României pentru a atrage investitorii străini – au apreciat ministrul Economiei, Costin Borc, şi preşedintele Consiliului Naţional al Confederaţiei Elveţiene, Christa Markwalder, care au participat, la Bucureşti, la un forum de investitiţii. Oficialul elveţian a apreciat că atmosfera economică din România este foarte dinamică şi a spus că încrederea în potenţialul acesteia este demonstrată şi de faptul că ţara sa este al şaptelea investitor direct.



    Obiectivul României este continuarea procesului de integrare europeană, prin aderarea la spaţiul Schengen şi la Zona Euro – a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, luni, la recepţia organizata de Ziua Europei. Locul nostru este în spaţiul Schengen, ca stat membru cu drepturi depline — a adăugat presedintele, care a apreciat că aderarea României va consolida securitatea acestuia şi va transmite un mesaj politic puternic de sprijin pentru menţinerea principiului liberei circulaţii a persoanelor.



    Tot luni, preşedintele a semnat decretele de decorare post-mortem a sublocotenenţilor Marian Iulian Dumitrescu şi Gheorghe Adrian-Ion Vizireanu, căzuţi la datorie, sâmbătă, în Afganistan. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, conferirea, post-mortem, a Ordinului Naţional Steaua României în grad de Cavaler exprimă recunoştinţa şi aprecierea pentru dăruirea şi curajul manifestate sub culorile drapelului naţional, pentru spiritul de sacrificiu dovedit pe timpul executării unei misiuni de luptă. Şeful statului a conferit şi Medalia Naţională Serviciul Credincios sergentului major Paul Bogdan-Emanuel Dragomir, rănit în acelaşi incident, în apropiere de Kandahar, pe timpul executării unei misiuni de instruire a poliţiştilor afgani. În toate unităţile militare din Romania şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au avut loc ceremonii militare şi religioase pentru cei doi camarazi ucişi. Din 2002, 28 de militari români au murit în Afganistan.