Radio România Internațional

Tag: antifumat

  • Jurnal românesc – 8.09.2016

    Jurnal românesc – 8.09.2016

    În România mor anual 42.000 de oameni din cauza fumatului, a afirmat joi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, la conferinţa ‘2035 – Prima generaţie fără tutun a României’, desfăşurată la Bucureşti. Efectele fumatului nu se văd imediat, ci după 15 – 20 de ani câteodată, de aceea, pe lângă încurajarea opritului de fumat, este extrem de importantă prevenţia, ar fi bine ca tinerii să nu se apuce de fumat, a spus Voiculescu. El a prezentat o serie de cifre îngrijorătoare: 5% din copiii de 11 ani au fumat măcar o dată, 17% din copiii de 13 ani, 37% din copiii de 15 ani şi 52% din copiii de 16 ani. Potrivit ministrului, pentru implementarea unei strategii antifumat este nevoie de un efort susţinut din partea instituţiilor statului, dar şi a societăţii civile. Voiculescu a amintit că în România principalele cauze de deces sunt bolile cardiovasculare, tumorile maligne şi complicaţiile respiratorii.

    14 septembrie este ultima zi în care alegătorii români cu
    domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererile pentru înscrierea
    în Registrul Electoral, cu menţiunea pentru votul în secţie sau pentru cel prin
    corespondenţă, reaminteste Ministerul de Externe de la Bucureşti. Potrivit MAE,
    aceştia pot transmite solicitările de înscriere celei mai apropiate ambasade
    sau consulat al României până la 14 septembrie, ora 24,00, ora locală a ţării de reşedinţă. Formularul poate
    fi descărcat de pe site-ul MAE.









    România este
    deschisă dialogului cu Rusia, existând potenţial şi interese comune în diverse
    domenii, cum sunt cele ale cooperării economice sau culturale, i-a transmis,
    miercuri, preşedintele Klaus Iohannis, noului ambasador al Federaţiei Ruse la
    Bucureşti, Valeri Kuzmin. Seful statului a subliniat că pentru dezvoltarea
    relaţiilor bilaterale în mod pragmatic şi predictibil – obiectiv împărtăşit şi
    de ambasadorul rus – este necesară, pe lângă respectul pentru dreptul
    internaţional, reconstruirea încrederii.




    Victor
    Micula, secretar de stat în Ministerul de Externe, a declarat miercuri, la o
    receptie organizată cu ocazia Zilei Naţionale a Ucrainei, că închiderea unor
    şcoli româneşti sau ale altor minorităţi ori comasarea lor cu şcoli ucrainene
    nu va duce la o reechilibrare a bugetului ucrainean, dar poate avea un impact
    negativ semnificativ pentru minorităţile respective. Demnitarul român a
    precizat că minorităţile sunt o comoară pentru societăţile în care
    se află şi reprezintă legături între state. El a amintit că România susţine
    suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei şi a exprimat
    speranţa că greutăţile cu care se confruntă Kievul vor fi depăşite. De
    asemenea, secretarul de stat a exprimat speranţa ca soluţia la conflictul care
    macină societatea ucraineană să fie una care respectă pe deplin dreptul
    internaţional.




    România a
    ocupat locul patru în cea de-a zecea ediţie a Deloitte CE Top 500 (cele mai
    mari companii din 18 ţări din Europa Centrală şi de Est, plus Ucraina),
    datorită apetitului crescut pentru consum care a făcut ca retailul să fie
    motorul creşterii economice in 2015.Conform clasamentului realizat de compania
    internaţională de audit şi consultanţă, veniturile totale ale companiilor din România prezente în
    acest Top au fost de 46,4 miliarde euro, în creştere uşoară faţă de 2014.
    Firmele din industria energiei şi resurselor sunt cel mai bine
    reprezentate în acest clasament, generând venituri de 17 miliarde de euro. Pe
    locul doi se află companiile
    din retail, care au înregistrat cea mai mare rată de creştere, de aproape 18
    procente, ajungând la 15 miliarde de euro.

  • Retrospectiva săptămânii 13.03 – 19.03.2016

    Retrospectiva săptămânii 13.03 – 19.03.2016

    Concluziile vizitei FMI în România



    Experţii Fondului Monetar Internaţional
    au recomandat autorităţilor de la Bucureşti să evite o majorare excesivă a
    salariului minim şi să renunţe la scăderea taxelor şi impozitelor, programată
    pentru anul viitor. La încheierea unei misiuni de evaluare în România, şeful
    delegaţiei FMI, Reza Baqir, a menţionat că măsurile de reduceri de taxe
    implementate prin noul Cod fiscal sunt pro-ciclice şi ameninţă capacitatea
    României de a reacţiona în viitoare perioade de regres economic. Experţii FMI
    consideră că, în actuala conjunctură, deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB
    anul viitor şi recomandă autorităţilor române revenirea la un nivel mai redus
    al deficitului pe perioada următorilor 3 ani. FMI a atras atenţia şi asupra
    posibilului impact al legii dării în plată asupra sectorului financiar.
    Experţii spun că este important ca orice măsură de sprijin să fie ţintită,
    adică să beneficieze de ea doar aceia care au cu adevărat nevoie, să nu fie
    irosite resurse pentru sprijinirea celor care au contractat credite în scopuri
    speculative sau de investiţii sau a celor care îşi pot permite în continuare să
    îşi achite ratele.



    Decizii
    privind instrumentarea dosarelor



    DNA este în curs de adaptare la noile norme stabilite în urma
    deciziei CCR cu privire la interceptări şi adoptării ordonanţei de guvern care
    prevede că în instrumentarea dosarelor poate fi folosită aparatura SRI, nu şi
    personalul. Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi a explicat că, până când DNA nu
    va primi necesarul estimat la 130 de poliţişti şi 10 milioane de euro pentru
    dotări, ar urma să fie afectată durata de soluţionare a dosarelor. Laura
    Codruţa Kovesi a amintit din nou că interceptările din dosarele DNA sunt
    întotdeauna dublate de alte categorii de probe, însă rămâne de văzut felul în
    care judecătorii vor răspunde în fiecare caz în parte cererilor din partea
    celor trimişi în judecată prin care au cerut anularea unor probe din dosarele
    de corupţie. Instituţiile însărcinate cu apărarea ţării şi siguranţa naţională
    au reacţionat după recenta decizie a Curţii Constituţionale a României de a
    bloca posibilitatea ca SRI să poată face interceptări în dosarele instrumentate
    de Direcţia Naţională Anticorupţie şi de alte parchete. În urmă cu o săptămână,
    executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care permite ca interceptările în
    cauze penale să fie efectuate în continuare, dar nu de către Serviciul Român de
    Informaţii.



    Bilanţul
    victimelor de la Colectiv a ajuns la 64



    Încă o victimă a incendiului din clubul Colectiv de acum cinci luni
    a decedat într-un spital bucureştean, bilanţul tragediei ridicându-se astfel la
    64 de morţi. Ultima victimă este un tânăr de 21 de
    ani, student la Academia de Ştiinţe Economice
    din Bucureşti şi, potrivit medicilor, el a murit în urma unor complicaţii
    hemoragice după ce a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale. În prezent, în clinici din străinătate mai sunt
    internate 10 persoane rănite în noaptea de 30 octombrie 2015, când un incendiu a izbucnit în clubul bucureştean unde
    trupa rock Goodbye to Gravity
    susţinea un concert de lansare a unui nou album. Din cauza unor artificii
    aprinse a luat foc materialul de antifonare din incintă, iar incendiul izbucnit
    s-a extins rapid. Potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Române pentru Tehnica
    de Securitate, Stelian Arion, în România nu există suficientă cultură în
    domeniul securităţii şi prevenţiei dezastrelor, iar pregătirea corpului
    profesional care să controleze respectarea regulilor are lacune. Pe de altă
    parte, prin ignorarea unor posibile pericole, mulţi întreprinzători îşi riscă
    propriile afaceri şi pun în pericol viaţa oamenilor.



    Legea
    antifumat a intrat în vigoare în România



    Din 17 martie, în România nu se mai poate fuma în spaţiile publice
    închise. Legea antifumat, adoptată în urmă cu aproape două luni, prevede că nu
    se mai poate fuma la locul de muncă sau în instituţiile publice,în mijloacele de transport în comun şi
    la locurile de joacă pentru copii. De asemenea, este interzis complet fumatul
    în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi
    asistenţei copilului, de stat şi private. Nici în magazine, expoziţii sau
    târguri în spaţiu închis, centre comerciale sau pieţe închise nu mai este
    permis fumatul. Un ghid de aplicare a legii, publicat pe site-ul Guvernului de
    la Bucureşti, precizează că alte spaţii în care fumatul este interzis sunt
    restaurantele, barurile, cafenelele, terasele închise sau cluburile, inclusiv
    cele cu acces restricţionat, cazinourile, unităţile cultural-artistice,
    sportive sau recreative, spaţiile închise din autogări, gări şi aeroporturi.
    Excepţie de la legea antifumat fac celulele pentru deţinuţi din penitenciarele
    de maximă siguranţă şi locurile special amenajate din zonele de tranzit din
    aeroporturile internaţionale.



    Statul român achiziţionează Cuminţenia pamântului, opera
    sculptorului Constantin Brâncuşi



    Proprietarii lucrării Cuminţenia pamântului, opera
    sculptorului Constantin Brâncuşi, au acceptat oferta de achiziţie, de 11
    milioane de euro, propusă de comisia de negociere mandatată de executivul român.
    Anunţul a fost făcut de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, care a precizat
    că guvernul va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul sumei, ministerul va
    lansa o subscripţie publică naţională. Proprietarele lucrării spun, însă, că
    statul român şi-ar putea pierde dreptul de preempţiune asupra sculpturii lui
    Constantin Brâncuşi, în cazul în care suma negociată nu va fi virată integral
    de către guvern în termen de 14 zile, conform contractului.

  • Fumatul, interzis în spaţiile publice

    Fumatul, interzis în spaţiile publice

    Din
    17 martie, în România nu se mai poate fuma în spaţiile publice închise. Legea
    antifumat, adoptată în urmă cu aproape două luni, prevede că nu se mai poate
    fuma la
    locul de muncă sau în instituţiile publice, în
    mijloacele de transport în comun şi la locurile de joacă pentru copii. De
    asemenea, este interzis complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ,
    precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi
    private. Nici în magazine, expoziţii sau târguri în spaţiu închis, centre
    comerciale sau pieţe închise nu mai este permis fumatul.

    Un ghid de aplicare a
    legii, publicat miercuri pe site-ul Guvernului de la Bucureşti, precizează că
    alte spaţii în care fumatul este interzis sunt restaurantele, barurile,
    cafenelele, terasele închise sau cluburile, inclusiv cele cu acces
    restricţionat, cazinourile, unităţile cultural-artistice, sportive sau
    recreative. Nici în autogări, gări, aeroporturi sau taxiuri nu se mai poate
    fuma, iar în mijloacele de transport în comun nu se mai poate folosi nici
    ţigareta electronică.

    România a devenit astfel a 94 – a ţară în care fumatul
    este interzis în toate spaţiile publice închise, singurele locuri în care
    fumătorii îşi mai pot aprinde o ţigară în spaţiile publice fiind cele în aer
    liber sau în spaţiile de la locul de muncă fără acoperiş sau cu acoperiş şi cu
    mai puţin de doi pereţi – curte, balcoane deschise, terase sau chioşcuri
    deschise. Excepţie de la legea antifumat fac celulele pentru deţinuţi din
    penitenciarele de maximă siguranţă şi locurile special amenajate din zonele de
    tranzit din aeroporturile internaţionale.

    Persoanele fizice care încalcă legea
    riscă amenzi de la o sută la cinci sute de lei (20 – 120 de euro), iar cele
    juridice de la cinci mii la 15 mii de lei (1100 -3300 de euro). Firmele pot
    primi şi sancţiuni suplimentare, până la suspendarea activităţii, iar angajaţii
    riscă diminuarea salariului pe o perioadă determinată sau chiar desfacerea
    disciplinară a contractului de muncă.

    Previzibil, noua lege a creat tabere,
    fumătorii considerând că sunt discriminaţi. Cei furioşi au avansat şi soluţii
    care le-ar permite să îşi aprindă o ţigară liniştiţi la o masă, în interior, nu
    în ploaie, în frig – mergând de la ideea transformării bodegilor în cluburi
    private în care să se intre pe bază de cartelă de membru sau în centre pentru
    studierea fumatului, aşa cum ar mai fi existat un precedent în Marea Britanie.
    Cei cu simţul umorului propun construirea de camere rotunde, astfel putând să
    fie fentată prevederea referitoare la numărul de pereţi.

    O parte dintre
    fumători cred totuşi că legea este una bună, iar medicii spun că aceasta va
    contribui la scăderea incidenţei bolilor care provoacă cele mai multe decese în
    rândul populaţiei.

  • Jurnal românesc – 17.03.2016


    Guvernul a publicat, miercuri, pe site-ul său, un ghid de informare privind Legea antifumat, care a intrat în vigoare de joi. În acesta sunt prezentate locurile în care se poate fuma, obligaţiile administratorilor de spaţii publice închise, precum şi sancţiunile care pot fi aplicate în cazul nerespectării legii. Potrivit documentului, se interzice fumatul în toate spatiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun şi locurile de joacă pentru copii. De asemenea, se interzice complet fumatul în unitătile sanitare şi de învătământ şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private. Persoanele fizice care fumează în spaţiile în care fumatul este interzis vor primi o amendă contraventională cuprinsă între 100 şi 500 de lei. În cazul persoanelor juridice care administrează spaţiile în care se va fuma, amenda contraventională se ridică la 5.000 de lei, pentru prima abatere, la 10.000 lei şi suspendarea activităţii până la remedierea situaţiei, la a doua abatere, şi amendă contraventională de 15.000 de lei si închiderea unităţii, la a treia abatere. Sancţiunile vor fi aplicate de reprezentanţii Politiei Locale şi ai Ministerului de Interne sau de inspectorii din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.



    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în unanimitate, modificarea Legii adopţiei, care prevede, între altele, că persoanele care adoptă copii mai mari de doi ani pot opta pentru un concediu de acomodare de un an şi o de o indemnizaţie lunară de circa 1.700 de lei, acordată pe parcursul acelui an. De asemenea, actul normativ face mai flexibilă procedura de evaluare a celor care adoptă şi reduce termenul în care instanţa de judecată trebuie să soluţioneze cauzele pe care le presupune finalizarea unei adopţii. Astfel, acest termen se reduce la 5 zile, de la 30 de zile, cât este în prezent. În plus, proiectul de lege reduce, de la doi ani la un an, termenul în care un copil devine eligibil pentru adopţia internaţională. Legea va fi trimisă şefului statului, Klaus Iohannis, pentru promulgare.



    Majoritatea adolescenţilor români consideră că traiesc într-o ţară în care vor fi recompensaţi pe măsura muncii depuse şi pot avea succes fără să emigreze, arată un studiu realizat în rândul tinerilor de 14-18 ani, la iniţiativa Educaţia Azi. Astfel, foarte mulţi tineri sunt hotărâţi să îşi construiască viitorul în ţară, doar 16% dintre cei chestionaţi fiind de părere că pot accede la un trai mai bun doar dacă pleacă în străinătate. Mai mult, 73% dintre adolescenţi sunt optimişti şi spun că îşi doresc foarte mult să contribuie, prin muncă, la schimbarea în bine a societăţii româneşti. Pe de alta parte, tinerilor le place să se implice în activităţi extraşcolare (39%), să practice un sport de care sunt pasionaţi (27%), să aibă activităţi artistice (25%), să facă voluntariat pentru diferite cauze sociale sau pentru protecţia mediului (23%) şi să participe la olimpiade şcolare (23%).



    România ocupă locul 71 în Topul mondial al fericirii, publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Fericirii, marcată pe 17 martie. Gradul de fericire al populaţiei a fost calculat în peste 150 de ţări, ţinând cont de nivelul de trai, speranţa de viaţă sănătoasă, respectarea libertăţilor cetăţeneşti sau nivelul de corupţie. Cei mai fericiţi oameni, conform clasamentului, trăiesc în Danemarca, Elveţia şi Islanda. La polul opus se află cei care locuiesc în Afganistan, Togo, Siria şi Burundi.




  • Retrospectiva săptămânii 13.12 – 19.12.2015

    Retrospectiva săptămânii 13.12 – 19.12.2015

    Preşedintele Klaus
    Iohannis, un an de mandat



    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a făcut, miercuri, în Parlament, un bilanţ al primului an de
    mandat în fruntea ţării. În opinia sa, 2015 a demonstrat că se poate obţine un
    acord larg pe subiecte publice, menţionând bugetul pe 2016 şi acordul politic
    pentru creşterea bugetului pentru apărare la 2% din PIB până în 2017. De o
    largă susţinere s-a bucurat şi strategia naţională de apărare în care au fost
    incluse, pentru prima dată, aspecte ce ţin de educaţie şi sănătate, de
    păstrarea identităţii naţionale sau de protejarea patrimoniului. Referindu-se
    la politica externă, Klaus Iohannis a declarat că, în 2015, obiectivele
    României au fost consolidarea parteneriatului cu SUA, întărirea parteneriatelor
    strategice cu ţări precum Franţa, Polonia, Germania, Spania, Marea Britanie şi
    Turcia, precum şi consolidarea raporturilor cu statele din vecinătate precum
    Ucraina, Serbia şi Bulgaria. Relaţia privilegiată cu Republica Moldova,
    majoritar românofonă, a fost şi va rămâne o constantă a politicii externe – a
    mai spus Klaus Iohannis.


    Bugetul României pe 2016 a fost aprobat



    Legislativul român a
    adoptat, în această săptămână, bugetul de stat şi pe cel al asigurărilor
    sociale pe 2016. Referindu-se la veniturile bugetare prognozate – cu 3,6
    miliarde de lei (800 milioane euro) mai mari decât în acest an – premierul
    Dacian Cioloş a declarat, în faţa plenului reunit al Parlamentului, că
    Executivul îşi propune să simplifice procesul de colectare, păstrând respectul
    pentru cetăţeni şi pentru agenţii economici. Pe partea de cheltuieli – majorate
    cu aproximativ 13 miliarde de lei (2,9 mld euro) – Guvernul intenţionează să
    reducă risipa, prin transparentizarea şi eficientizarea achiziţiilor publice,
    prin reformarea şi reducerea pierderilor companiilor de stat şi prin creşterea
    eficienţei administraţiei publice. Construcţia bugetară porneşte de la un
    nivel maxim de deficit de 3% din PIB, admis de UE, şi o
    creştere economică de 4,1%.



    Manifestări
    comemorative la 26 de ani de la revoluţia anticomunistă



    În
    România au loc, în aceste zile, manifestări prilejuite de implinirea a 26 de
    ani de la victoria revoluţiei anticomuniste, dar şi de comemorare a celor peste
    o mie de victime ale represiunii din decembrie 1989. Declanşată la Timişoara de o măsură abuzivă a autorităţilor locale, Revoluţia s-a extins rapid
    în toată în România şi a culminat, pe 22 decembrie, cu fuga de la putere a lui
    Nicolae Ceauşescu. Peste 1.000 de oameni au murit şi aproape 3.400 au fost
    răniţi între 16 şi 25 decembrie 1989. România a fost singura ţară din Blocul
    Estic unde schimbarea regimului s-a făcut violent şi în care conducătorii
    comunişti au fost executaţi, după o judecată sumară.



    Proteste ale transportatorilor
    şi oierilor, la Bucureşti



    Mii de
    transportatori români au protestat, joi, în Bucureşti, nemultumiţi, în
    principal, de majorarea preţurilor poliţelor de asigurare auto obligatorie. Alte
    nemulţumiri ale transportatorilor ţin de menţinerea supraacizei la carburanţi
    şi după 1 ianuarie 2016 şi obligaţia operatorilor de transport de a plăti
    drepturile de autor pentru staţiile radio montate pe autovehicule, sumele fiind
    considerate prea mari. Nemulţumiţi
    de noile
    modificări la Legea vânătorii şi a protecţiei Fondului cinegetic, şi mii de crescători de animale au protestat în
    faţa Parlamentului de la Bucureşti. Controversata lege prevede limitarea
    numărului de căini de pază la stână. În plus, pentru
    gestionarea faunei cinegetice, legea interzice păşunatul din luna
    decembrie până în aprilie, ceea ce, spun oierii, le-ar aduce pagube însemnate.Ciobanii sunt revoltaţi şi
    susţin că nu pot păzi sute de oi cu doar
    doi-trei câini, în timp ce vânătorii se plâng că patrupedele acestora ucid iepuri şi caprioare.



    Scutul antirachetă de la
    Deveselu



    Din
    această săptămână, componenta de la Deveselu a scutului
    american antirachetă este capabilă să funcţioneze din punct de vedere tehnic şi
    urmează să fie integrată în structura NATO. Un comunicat al diplomaţiei de la
    Bucureşti precizează că activarea sistemului de apărare antirachetă de la
    Deveselu reprezintă un proiect de referinţă în consolidarea Parteneriatului
    strategic dintre România şi Statele Unite – ţări între care relaţiile
    diplomatice au fost stabilite în urmă cu 135 de ani. Sistemul de rachete
    interceptoare distruge rachetele ostile cu forţa cinetică fără un alt tip de
    încărcătură explozivă sau nucleară, a explicat la Radio România, Bogdan
    Aurescu, negociatorul şef al acordului privind amplasarea în România a
    sistemului american antirachetă. Şeful diplomaţiei române, Lazăr Comănescu, a
    reiterat că sistemul nu este îndreptat împotriva Rusiei – elementele scutului
    sunt folosite strict pentru protejarea teritoriului şi populaţiei României în
    faţa unor ameninţări concrete.



    Legea antifumat a trecut de Camera
    Deputaţilor, for decizional în aceste caz



    Camera
    Deputaţilor a adoptat legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise,
    proiect care trecuse de Senat încă din 2011. Actul normativ interzice
    complet fumatul în toate spaţiile publice închise, în spaţiile închise de la
    locul de muncă, în unităţile sanitare şi de învăţământ, în mijloacele de
    transport în comun, dar şi la locurile de joacă, indiferent dacă sunt spaţii
    închise sau în aer liber. Deşi patronii din România se tem să
    nu-şi piardă clienţii, experienţa celorlalte ţări cu legi similare arată că
    fumătorii nu au renunţat să iasă în cluburi şi baruri. În plus, absenţa fumului
    în localuri va permite şi instalarea de senzori pentru fum ca metodă de
    siguranţă antiincendiu. Cele mai recente date ale INS arată că unul din cinci
    români fumează zilnic.



    Premierul
    Dacian Cioloş, la Consiliul European de la Bruxelles



    Criza
    imigraţiei, securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene, combaterea
    terorismului, precum şi propunerile britanice de reformare a Uniunii au dominat
    summitul european, de joi şi vineri, de la Bruxelles, la care România a fost
    reprezentată de premierul Dacian Cioloş. Bucureştiul susţine
    aplicarea măsurilor care vizează securizarea frontierelor externe ale UE,
    pentru garantarea securităţii interne, menţinându-se, totodată, principiul
    libertăţii de circulaţie în interiorul forului comunitar.

  • Antifumat şi stilul de viaţă al românilor

    Antifumat şi stilul de viaţă al românilor

    Camera
    Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat legea care interzice fumatul în spaţiile
    publice închise. 164 de deputaţi au votat pentru,
    20 împotrivă şi 26 s-au abţinut. Proiectul
    trecuse de Senat încă din 2011, dar, în acest caz, Camera este for decizional.

    Legea interzice complet fumatul în toate spaţiile publice închise, în spaţiile
    închise de la locul de muncă, în unităţile sanitare şi de învăţământ, în
    mijloacele de transport în comun, dar şi la locurile de joacă, indiferent dacă
    sunt spaţii închise sau în aer liber. Cei care nu vor respecta legea riscă
    amenzi între 100 de lei (peste 20 de euro) şi 500 de lei (peste 110 euro).

    Pentru
    firme, sancţiunile merg până la 15.000 de lei (circa 3.400 euro), suspendarea
    activităţii şi chiar închiderea unităţii. În alte ţări europene, în special în
    cele din vest, există de mulţi ani o astfel de legislaţie care interzice cu
    stricteţe fumatul în spaţiile publice. Deşi patronii din România se tem să
    nu-şi piardă clienţii, experienţa celorlalte ţări arată că fumătorii nu au
    renunţat să iasă în cluburi şi baruri.

    În plus, absenţa fumului în localuri va
    permite şi instalarea de senzori pentru fum ca metodă de siguranţă
    antiincendiu. Legea antifumat va fi trimisă preşedintelui Klaus Iohannis pentru
    promulgare. Apoi urmează să fie publicată în Monitorul Oficial şi să intre în
    vigoare după 45 de zile, adică cel mai probabil anul viitor în luna februarie.

    Dacă vedem statisticile, putem spune că România avea nevoie de o astfel de
    lege, cele mai noi date ale Institutului Naţional de Statistică aratând că unul
    din cinci români fumează zilnic. Cercetarea indică, pe de altă parte, că
    aproape 10% din populaţia ţării suferă de obezitate şi mai puţin de jumătate
    dintre români ajung, măcar o dată pe an, la medicul de familie sau la un medic
    generalist.

    Să mai spunem că doar trei din zece români au obiceiul de a consuma
    zilnic fructe sau legume şi doar 9% dintre cei care au peste 6 ani fac
    săptămânal sport sau alte activităţi fizice recreative. Peste jumătate dintre
    cei cu vârsta de peste 15 ani au declarat că au consumat în ultimul an băuturi
    alcoolice, iar la sfârşit de săptămână doar doi din zece români nu consumă
    alcool. Una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau de o
    problemă de sănătate de lungă durată. Să mai menţionăm că doar 16 persoane din
    100 au mers cel puţin o dată în ultimul an la medicul stomatolog.

    Potrivit
    Institutului Naţional de Statistică, în cele două săptămâni care au precedat
    interviul, 15% din populaţie a utilizat medicamente fără prescripţie medicală,
    în special pentru răceală şi dureri de cap. Aceleaşi date ale INS arată, în
    schimb, că peste trei sferturi din populaţia României consideră că are o stare
    de sănătate bună sau foarte bună.