Pentru mulţi, investigatorii DNA sunt veritabili eroi. Graţie muncii lor, au fost posibile, în anii trecuţi, condamnarea unui fost premier, anchetarea şi trimiterea în judecată a unui prim-ministru în exerciţiu, reţinerea unui judecător al Curţii Constituţionale, a primarului general şi a celor şase primari de sector ai Bucureştiului. Zeci de foşti membri ai Guvernului şi Parlamentului, primari de municipii, preşedinţi de consilii judeţene sau prefecţi, de dreapta sau de stânga, de la putere sau din opoziţie, protagoniştii cazurilor de corupţie instrumentate de DNA şi soldate cu condamnări acoperă întregul spectru politic şi toată harta ţării. De aceea, suspiciunea că actuala majoritate PSD-ALDE ar încerca, prin modificarea legilor de funcţionare a Justiţiei şi a Codurilor Penale, să-şi subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie au scos, în ultimul an, în stradă, sute de mii de protestatari, la Bucureşti, în provincie şi în diaspora.
Fascinaţia exercitată de DNA nu e, însă, unanimă. La sfârşitul săptămânii trecute, atât la sediul acesteia, cât şi la cel al Preşedinţiei s-au adunat câteva zeci de manifestanţi, care au cerut demisia şefei DNA, Laura Codruţa Kövesi, şi l-au acuzat pe şeful statului, Klaus Iohannis, de pasivitate în faţa abuzurilor comise de procurori. Detonatorul noilor proteste a fost ceea ce presa numeşte scandalul din Prahova. Fost preşedinte al Consiliului Judeţean mai bine de un deceniu, Mircea Cosma, şi fiul său, Vlad, fost deputat, au fost condamnaţi, în primă instanţă la 8 şi, respectiv 5 ani de închisoare, într-un dosar de corupţie instrumentat de DNA.
Ea însăşi actual parlamentar PSD, Andreea, fiica lui Mircea şi sora lui Vlad, e, la rându-i, inculpată de procurorii anticorupţie. Vlad Cosma i-a acuzat pe investigatori că l-ar fi folosit ca să fabrice probe împotriva altor membri PSD – fostul premier Victor Ponta şi fostul deputat prahovean Sebastian Ghiţă, ulterior fugit în Serbia vecină. Şefa DNA a respins categoric acuzaţiile că procurorii din subordinea sa ar recurge la practici ilegale. La rându-i, preşedintele Iohannis şi-a reiterat încrederea în Direcţie, despre care a spus că e supusă încercării “disperate, jalnice şi neconvingătoare” a unor “penali” de a o discredita.
Manifestanţii anti-DNA compară, însă, practicile acesteia cu ale Securităţii, poliţia politică a fostului regim comunist, sau cu ale fasciştilor, care încearcă să se substituie prin lovituri de forţă unei puteri democratic alese. A fost nevoie şi de intervenţia jandarmilor pentru a-i separa pe protestatari de câteva zeci de suporteri fideli ai DNA şi adversari ireductibili ai PSD, care au organizat, în paralel, contramanifestaţii, pentru a-şi exprima opoziţia faţă de modificarea legilor justiţiei. Comentatorii cred că atmosfera se va inflama, din nou, deopotrivă pe scena politică şi în stradă, joi, când ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a promis că va prezenta, în plenul Parlamentului, evaluarea activităţii parchetelor general, anticorupţie şi antimafia.
