Radio România Internațional

Tag: antirachetă

  • Schimbare de comandă la structura de apărare antirachetă de la Deveselu

    Schimbare de comandă la structura de apărare antirachetă de la Deveselu

    La Comandamentul facilității navale de sprijin Deveselu a avut loc schimbarea comenzii. La ceremonia organizată a participat ministrul român al apărării naționale, Angel Tîlvăr, alături de ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Kathleen Kavalec, care a ținut să menționeze în discursul oficial că:

    ”Misiunea sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore este mai importantă astăzi decât a fost vreodată. Nu trebuie subestimate provocările NATO și ale apărării colective atât timp cât ne confruntăm cu agresiunea ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei.”

     

    Căpitanul de marină Elizabeth Clifton, comandant al facilității în perioada februarie 2023 – aprilie 2024, a predat funcția și și-a luat la revedere:

    ”Astăzi spun rămas bun casei mele și camarazilor mei din marină care mi-au fost familie pentru ultimul an de zile. Este evident pentru mine că las în urmă cea mai bună echipă din marină și cei mai buni parteneri români ai Bazei Militare 99. A fost cu adevărat o onoare și un privilegiu ca în cariera mea să pot servi aici în calitate de comandant.”

     

    Noul comandant american, căpitanul de marină Bruce Golden, a mulțumit echipei: ”Sunteți aici de veghe, departe de familiile dumneavoastră, 24 de ore din 24 și 7 zile din 7! Țineți la fel de sus munca bună!”

     

    Facilitatea navală de sprijin este situată în interiorul Bazei Militare 99 Deveselu și asigură sprijin esențial pentru sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore din România. Acest sistem reprezintă o contribuție comună a Statelor Unite ale Americii şi a României la NATO şi facilitează apărarea împotriva amenințărilor la adresa Alianței venite din afara zonei euroatlantice.

     

    Pe de altă parte, 5.000 de militari și 320 de mijloace tehnice, din șapte state aliate și partenere, participă, în perioada 5-24 mai, la exercițiul multinațional Swift Response 24/ Defender 24. În cadrul exercițiului va avea loc una dintre cele mai mari operațiuni de desant aerian din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial, cu implicarea a aproximativ 2.000 de parașutiști din Franța, Germania, România, Spania, SUA și Țările de Jos.

     

    Principalele secvențe ale exercițiului se vor desfășura în Baza 71 Aeriană «General Emanoil Ionescu» din Câmpia Turzii, poligonul Bogata din Turda, Centrul Național de Instruire pentru Luptă Getica din Cincu și poligonul din comuna Știuca. De asemenea, se vor folosi facilități ale Bazei 90 Transport Aerian Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu din Otopeni, Baza Aeriană de Instruire și Formare a Personalului Aeronautic «Aurel Vlaicu» din Boboc  și Aeroportul Banat din Caransebeș.

     

    Swift Response 24 este condus de Corpul V al Forţelor Terestre ale Statelor Unite și presupune operațiuni aeriene comune pentru creșterea gradului de pregătire și de interoperabilitate cu forțele aliate, contribuind la eforturile de descurajare ale NATO. Exercițiul implică aproximativ 3.650 de militari din SUA și 9.500 din statele aliate și partenere, fiind programat să înceapă cu operații aeriene și de desant. Anul acesta, Swift Response este conexat cu exercițiile naționale Quadriga South din Germania, Dacia 24 din România și Spring Strike din Suedia.

  • România sub scut american

    România sub scut american

    Scutul
    antibalistic de la Deveselu a devenit operaţional în mai 2016. Instalaţiile din
    sudul României reprezintă un element-cheie al componentei europene a sistemului
    defensiv american, ce asigură apărarea colectivă a statelor membre NATO. Acesta
    include o instalaţie radar terestră în Turcia, patru vase ale US Navy echipate
    cu arme antirachetă în Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din
    Germania, precum şi un al doilea interceptor terestru, care va fi construit în
    Polonia şi va deveni operaţional în 2018. Cu costuri de construcţie evaluate la
    circa 700 de milioane de euro, baza
    de la Deveselu este proiectată să răspundă eventualelor ameninţări ce ar putea
    veni, în special, din Orientul Mijlociu, precum rachetele cu rază scurtă şi
    medie de acţiune testate recent de Iran.

    Generalul în
    rezervă Alexandru Grumaz, azi analist militar, aprecia, într-un interviu pentru
    Radio România: Cred că este unul din cele mai importante
    momente din istoria de 25 de ani de după Revoluţia din ’89, şi mă refer aici la
    aderarea la UE şi aderarea la NATO, ca două momente de temelie în evoluţia
    României. Acesta este cel de-al treilea, pentru că ne înscriem pe harta
    securităţii europene. Deci, România a fost pusă pe harta securităţii europene.
    Şi nu numai acest lucru. România are pentru prima dată garanţii ferme de
    securitate şi ne înscriem printre membrii importanţi ai NATO.

    Amfitrion
    al ceremoniei de inaugurare a bazei, premierul Dacian Cioloş a subliniat că
    scutul este o importantă componentă a Parteneriatului strategic dintre România
    şi Statele Unite, într-un climat de securitate marcat din ce în ce mai des de
    schimbări dramatice, de riscuri şi ameninţări. Asemenea tuturor responsabililor
    politici de la Bucureşti, şeful Guvernului a dat asigurări că utilităţile de la
    Deveselu nu reprezintă o ameninţare la adresa cuiva. Dacian Cioloş: Este
    un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări împotriva ameninţărilor cu
    rachete balistice. Întăreşte totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă
    şi extinde aria de acoperire şi protecţie pentru statele aliate sudice şi
    centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu
    rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic.

    Ideea a fost întărită şi de secretarul general al Alianţei
    Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, venit în România special pentru inaugurarea
    scutului: Acest amplasament din România,
    la fel ca şi cel din Polonia, nu este îndreptat împotriva Rusiei. Sunt prea
    puţini interceptori, localizaţi mult prea la sud sau prea aproape de Rusia,
    pentru a putea intercepta rachete balistice intercontinetale ruseşti. Ei sunt
    în schimb proiectaţi să răspundă potenţialelor ameninţări reprezentate de
    atacuri cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune provenite din afara zonei
    euroatlantice.

    În pofida acestor asigurări repetate, Rusia a criticat
    tăios desfăşurarea scutului antirachetă în Europa şi a afirmat că acesta
    reprezintă o ameninţare la adresa intereselor sale de securitate. Purtătorul de
    cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de corespondentul Radio România la
    Moscova, a avertizat imediat că Rusia va replica prin întărirea propriilor
    capacităţi militare. Ulterior, notează comentatorii, însuşi preşedintele
    Vladimir Putin a ridicat miza în disputa privind noul sistem american de
    apărare antirachetă instalat în România şi a declarat că Rusia va
    neutraliza eventualele ameninţări. El crede că scutul este menit să
    slăbească puterea nucleară a ţării sale şi a promis că va mări cheltuielile
    pentru apărare.

    Câteva zile mai târziu, Rusia şi Belarusul vecin, calificat
    frecvent de analişti drept cel mai docil dintre sateliţii Moscovei, au convenit
    asupra unui răspuns comun la ceea ce au numit desfăşurarea sistemelor de
    apărare antirachetă ale NATO în apropierea frontierelor lor. Relaţiile dintre
    Occident şi Rusia sunt, deja, glaciale după ce Moscova a anexat, acum doi ani,
    peninsula ucraineană Crimeea, după un aşa-zis referendum privind
    autodeterminarea, nerecunoscut la nivel internaţional. Situaţia s-a deteriorat
    suplimentar odată cu izbucnirea rebeliunii armate pro-moscovite în regiunile
    preponderent rusofone şi rusofile din estul Ucrainei.

    Acum, secretarul general
    apreciază că temerile ruşilor sunt fără obiect. Jens Stoltenberg: NATO consideră că nu este nicio
    contradicţie între o apărare puternică, un comportament ferm şi predictibil al
    Alianţei şi încercarea de a avea un dialog cu Rusia, transparenţa şi reducerea
    riscurilor, pentru că vedem cum prezenţa militară crescută de-a lungul
    graniţelor NATO creşte şi riscurile de accidente şi incidente.

    Şi
    preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi-a reiterat îngrijorarea privind
    pornirile belicoase ale Rusiei. Vom menţine dialogul şi vom căuta o cooperare
    cu Rusia, dar dorim, de asemenea, să ne asigurăm că suntem pregătiţi şi
    puternici, şi dorim să încurajăm Rusia să îşi menţină activităţile militare în
    deplină concordanţă cu obligaţiile sale internaţionale     – a declarat
    liderul de la Casa Albă la o întânire cu premierii statelor scandinave.

    Specialiştii în drept internaţional subliniază, la rândul lor, că scutul
    antirachetă respectă în totalitate prevederile Cartei ONU şi cele privind
    controlul armamentelor.

  • Scut american în România

    Scut american în România

    Este
    o zi foarte importantă pentru toţi. Este ziua în care va fi inaugurat Deveselu
    – a jubilat preşedintele României, Klaus Iohannis, care l-a primit, joi
    dimineaţă, la Bucureşti pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu
    câteva ore înainte de punerea în funcţiune a scutului antirachetă din sudul
    ţarii. În ajun, preşedintele a
    reafirmat natura strict defensivă a acestuia şi rolul său în îndeplinirea
    principalei sarcini a NATO, aceea de a asigura apărarea colectivă a statelor
    membre.

    Şi premierul Dacian Cioloş a subliniat că România a susţinut de la
    început eforturile aliate pentru apărarea antirachetă. Oficialii de la
    Bucureşti n-au omis nici să sublinieze că scutul antirachetă nu e îndreptat
    împotriva Rusiei.

    La rându-i, asistentul secretarului american de stat pentru
    controlul armamentelor, Frank Rose, a precizat că sistemul de la Deveselu
    urmăreşte prioritar protecţia faţă de rachetele balistice cu rază scurtă şi
    medie de acţiune ce ar putea fi lansate din Orientul Mijlociu. Frank Rose: Iranul continuă să dezvolte, să testeze şi
    să desfăşoare o serie întreagă de capacităţi militare cu rază scurtă şi medie
    de acţiune. În ultimele luni, iranienii au testat sisteme cu rază medie de
    acţiune care pot ajunge în Europa, inclusiv în România.

    Departamentul
    de Stat califică instalaţiile din sudul României drept o contribuţie
    semnificativă la sistemul de apărare antirachetă al NATO şi o expresie a
    solidităţii Parteneriatului Strategic româno-american, precum şi a angajamentului
    ferm al Statelor Unite în securitatea europeană şi euroatlantică.

    De la
    Moscova, corespondentul Radio România confirmă că Rusia nu consideră scutul o
    ameninţare pentru potenţialul său nuclear ofensiv, dar crede că e obligată să
    răspundă la acţiunile americane prin modernizarea rachetelor sale balistice.

    Analiştii din Statele Unite avertizaseră, deja, că Occidentul ar trebui să se
    aştepte acum la contramăsuri militare din partea Moscovei. Aceasta, spun ei, ar
    putea răspunde inaugurării din România cu desfăşurări de trupe sau exerciţii
    militare de-a lungul graniţei de vest a Rusiei. Un alt risc ar fi retragerea
    Rusiei din Tratatul privind forţele nucleare de rază medie care interzice
    lansarea de la sol a rachetelor balistice şi de croazieră cu raze de 500 şi
    5000 km.

    Scutul de apărare antirachetă de la Deveselu este parte a unui sistem
    american găzduit de mai multe state aliate. Acesta include o instalaţie radar
    terestră în Turcia, patru nave ale US Navy echipate cu arme antirachetă în
    Spania, un nod de comandă la baza aeriană Rammstein din Germania, precum şi un
    al doilea interceptor terestru, care va fi construit în Polonia şi va deveni
    operaţional în 2018.

  • Geopolitica scutului anti-rachetă

    Geopolitica scutului anti-rachetă

    Proiectul scutului antirachetă din Europa, dezvoltat sub umbrela NATO, a suscitat discuţii aprinse încă de la iniţierea sa, iar multele convorbiri pe această temă nu au făcut decât să lase pe poziţii divergente Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică. Moscova continuă să critice iniţiativa Washingtonului şi să declare că se simte ameninţată de scutul aflat în construcţie, în timp ce ţările occidentale îşi menţin poziţia potrivit căreia este vorba doar despre un sistem defensiv şi în niciun caz nu are în vizor Rusia.



    Moscova insistă să primească garanţii cu caracter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva sa, în timp ce NATO susţine că a oferit deja asigurări. Kremlinul avertizează că acesta ar putea să “încalce echilibrul strategic şi să submineze stabilitatea internaţională”. Între timp, lucrările de instalare a elementelor scutului continuă în Europa, inclusiv în România. Mai mult, recent NATO a decis înfiinţarea unor centre de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. În cadrul unei întâlniri la Bruxelles, miniştrii Apărării din ţările membre NATO au anunţat, de asemenea, că Forţa de reacţie rapidă a Alianţei va fi dublată şi va include 30 de mii de persoane.



    Reacţia Moscovei a venit cu promptitudine: “Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele noastre nu este altceva decât o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei. Iar răspunsul Moscovei va fi unul adecvat”, a declarat Aleksandr Gruşko, emisarul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică. Potrivit oficialului rus, schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce în mod natural la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.



    Potrivit emisarului Moscovei, deciziile NATO “creează un risc mare pentru Rusia”, în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de “confruntare militară”, iar înfiinţarea unui centru de antrenament comun în Georgia, anunţată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va contribui, de asemenea, la intensificarea tensiunilor geopolitice şi la deteriorirea securităţii regionale. “Centrul de antrenament din Georgia reprezintă un pas pe care nu îl putem vedea decât ca pe o provocare. Nu era necesar ca NATO să creeze un astfel de centru”, a declarat Gruşko, apreciind că ţările din regiunea Mării Negre sunt capabile să îşi garanteze singure securitatea.



    Gruşko a adăugat că pentru Moscova, Actul fondator privind relaţiile dintre Rusia şi NATO “rămâne unul dintre acordurile de bază care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi obţinută doar prin cooperare”.


  • Scut antirachetă în România

    Scut antirachetă în România

    Armata americană a preluat, oficial, vineri, comanda bazei militare de la Deveselu, din sudul României, care va găzdui elemente ale scutului antirachetă al NATO în Europa. Căpitanul William Garren, din cadrul Forţelor Navale ale Statelor Unite ale Americii, responsabil de personalul american al bazei, este noul comandant al unităţii, care va fi subordonată Armatei Române. Un punct de referinţă — astfel a fost catalogată ceremonia de la Deveselu de contraamiralul John Scorby, comandatul Forţelor Navale americane pentru Africa şi Asia de Sud-Vest. Într-un comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti, John Scorby subliniază bunele relaţii şi colaborarea cu partenerii români, care, în opinia sa, demonstrează cât de importanţi sunt aliaţii europeni în construirea sistemului global antirachetă.



    Cifrele vorbesc de la sine despre importanţa pe care i-o conferă acestuia americanii — pentru construcţia bazei de la Deveselu, Statele Unite au alocat în bugetul pe acest an 80 de milioane de dolari, care se adaugă altor 21 de milioane investiţi anul trecut. Conceput pentru a detecta, urmări, contracara şi distruge în zbor rachete balistice, rolul scutului este devensiv. Explicaţiile date în repetate rânduri atât la Washington, cât şi la Bucureşti nu au fost, însă, de natură să liniştească temerile Moscovei, care văd în amplasarea, în România, a elementelor scutului antirachetă un mare pericol.



    Anul trecut, presa românească prelua un interviu pentru postul de radio “Vocea Rusiei” al directorului Institutului rus de Planificare Strategică şi Prognoze, Aleksandr Gusev, care explica că o bază a NATO în România ar putea deveni o ameninţare pentru baza militară navală pe care ruşii o deţin la Sevastopol, în Ucraina, la numai 1.500 de kilometri de Deveselu. Rusia nu va permite americanilor să transforme Marea Neagră într-o zonă de escaladare a tensiunii. Avem acolo suficiente forţe pentru a contracara SUA“ — spunea Aleksandr Gusev.



    Vorbea parcă premonitoriu despre un conflict în regiune, atâta doar că nu americanii aveau să îl declanşeze, ci ruşii înşişi, pe care Occidentul îi acuză, la ora actuală, de implicare în ostilităţile din estul Ucrainei. Revenind la unitatea de la Deveselu, aceasta va deveni pe deplin operaţională anul viitor. Va fi prima din Europa unde va fi amplasat sistemul antibalistic Aegis Ashore, o versiune terestră a sistemului radar care, din 2004, echipează navele flotei militare americane. Baza va mai găzdui 24 de interceptoare SM-3, precum şi un sistem terestru mobil de mare altitudine TAD, instalat pe camioane militare. Pe cele aproximativ 175 de hectare ale unităţii vor staţiona circa 200 de militari şi tehnicieni americani.

  • Retrospectiva săptămânii 17.08 – 23.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 17.08 – 23.08.2014

    Executivul de la Bucureşti aprobă două proiecte de lege privind amnistia fiscală


    Guvernul român a aprobat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că această măsură se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistem până la data intrării în vigoare a legii. În schimb, cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit.



    Oficiali americani vizitează baza militară de la Deveselu


    O delegaţie a Congresului SUA a vizitat baza militară de la Deveselu, din sudul României, unde vor fi instalate elemente ale scutului american antirachetă. Prezent la Deveselu, ministrul Apărării naţionale, Mircea Duşa, l-a asigurat pe însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, că lucrările de infrastructură pe care partea română s-a angajat să le efectueze se desfăşoară conform programului. Mircea Duşa(Track): “Suntem în grafic, şi partea americană şi partea română. I-am informat pe reprezentanţii Congresului că lucrările edilitar gospodăreşti aferente obiectivului acesta vor fi finalizate în cursul acestui an, astfel încât la anul baza să devină operaţională.” România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, care va deveni operaţională în 2015, pentru a fi protejată de eventuale atacuri cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune. Componente ale sistemului american de apărare vor fi instalate şi în Polonia şi Turcia.



    A început cursa pentru alegerile prezidenţiale din România


    Preşedintele Partidului Mişcarea Populară(pro-prezidential, de opozitie), Elena Udrea, este candidatul acestei formaţiuni la alegerile prezidenţiale din România, din luna noiembrie. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că o susţine fără rezerve pe Udrea, fost ministru, pentru cea mai înaltă funcţie din stat. Anterior, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi al Justiţiei, cel care fusese propus iniţial candidat de PMP, a anunţat că va intra în competiţie ca independent şi părăseşte partidul. El a explicat că a luat această decizie după ce a fost contestat de mai multe voci din interiorul PMP. Sondajele îl dau ca favorit la alegerile din noiembrie pe premierul social-democrat Victor Ponta, în timp ce principalul său contracandidat se anunţă a fi actualul primar al Sibiului şi liderul liberalilor, Klaus Iohannis. Acesta va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, formată din PNL şi PDL. Aspiranţi la funcţia supremă, dar cu şanse mai mici, sunt fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu dar şi eurodeputata PDL Monica Macovei.



    Fostul premier Adrian Năstase părăseşte penitenciarul


    Fostul premier social-democrat Adrian Năstase a fost eliberat condiţionat, joi, din penitenciarul unde ispăşea o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni de închisoare, rezultată în urma contopirii sentinţelor primite în două celebre dosare de corupţie. Năstase a fost încarcerat în două rânduri şi a efectuat aproximativ o treime din pedeapsă. Saga judiciară a celui care a condus executivul în perioada 2000-2004 a început, practic, după pierderea cursei electorale pentru funcţia supremă, în urmă cu 10 ani, în favoarea actualului preşedinte Traian Băsescu. Ca şi omul politic şi de afaceri Dan Voiculescu, fondatorul PC, recent închis pentru spălare de bani, Adrian Năstase s-a considerat în permanenţă o victimă a regimului Băsescu. Totuşi, Năstase a fost perceput, inclusiv de către magistraţii Curţii Supreme care l-au condamnat, drept un simbol al corupţiei politice la nivel înalt.



    A fost trimis în judecată al doilea torţionar acuzat de crime împotriva umanităţii comise în perioada comunistă


    Torţionarul Ion Ficior, acuzat de crime împotriva umanităţii comise în perioada comunistă, a fost trimis în judecată. El a condus colonia de muncă de la Periprava în perioada 1958 -1963 şi, conform procurorilor, ar fi instituit şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv şi inuman, care a dus la moartea a 103 detinuţi politici. Ion Ficior este al doilea fost şef de închisoare comunistă judecat în Romania. Anterior, Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii din Râmnicu Sarat, a fost trimis în judecată fiind acuzat, la rândul său, de crime împotriva umanităţii. Ion Ficior şi Alexandru Vişinescu se numără printre cei 35 de torţionari identificaţi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, acuzaţi de comiterea de crime şi abuzuri contra deţinuţilor politici.



    Trei echipe româneşti de fotbal au evoluat în partidele tur în play-off-ul cupelor europene


    Campioana Romaniei la fotbal, Steaua Bucuresti, a învins, pe teren propriu, cu scorul de 1-0, pe Ludogoreţ Razgrad, din Bulgaria, în prima manşă din play-off-ul Ligii Campionilor. Dacă trece de bulgari, Steaua va juca, la fel ca anul trecut, în grupele Ligii Campionilor, iar dacă pierde calificarea va fi înscrisă în grupele Ligii Europa. În play-off-ul celei de a doua competitii continentale, Astra Giurgiu (sud), a furnizat surpriza serii de joi, învingând în deplasare cu 2-1 o multiplă campioană a Franţei din deceniul trecut, Olympique Lyon. În schimb, Petrolul Ploiesti (sud), a pierdut acasă cu 1-3 în faţa croaţilor de la Dinamo Zagreb şi păstrează doar şanse teoretice de calificare.

  • România şi scutul american antirachetă

    România şi scutul american antirachetă

    Amplasarea, la Deveselu, în sudul României, a unor elemente ale scutului american antirachetă a deranjat de la bun început Moscova, care a văzut în ele un mare pericol. Toamna trecută, presa românească prelua un interviu pentru postul de radio “Vocea Rusiei” al directorului Institutului rus de Planificare Strategică şi Prognoze, Aleksandr Gusev, care explica că încă o bază a NATO în România ar putea deveni o ameninţare pentru baza militară navală pe care ruşii o deţin la Sevastopol, în Ucraina, la numai 1.500 de kilometri de Deveselu.



    Rusia nu va permite americanilor să transforme Marea Neagră într-o zonă de escaladare a tensiunii. Avem acolo suficiente forţe pentru a contracara SUA“ — mai spunea Aleksandr Gusev. Vorbea parcă premonitoriu despre un conflict în regiune, atâta doar că nu americanii aveau să îl declanşeze, ci ruşii înşişi, pe care Occidentul îi acuză, la ora actuală, de implicare în ostilităţile din estul Ucrainei.



    În primăvară, ei anexau chiar peninsula Crimeea, spre marele oprobriu al comunităţii internaţionale, inclusiv al Bucureştiului. Washingtonul a precizat de la bun început, însă, că scutul antirachetă de la Deveselu nu este îndreptat împotriva Rusiei, iar Ministerul român de externe — că el are o menire exclusiv defensivă. Miercuri, o delegaţie a Congresului american a vizitat şantierul pe care se va afla baza militară.



    Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, care s-a aflat, şi el, în zonă împreună cu viceprim-ministrul şi ministru al dezvoltării regionale, Liviu Dragnea, a dat asigurări că lucrările de infrastructură care revin părţii române se desfăşoară conform programului. (track) Mircea Duşa: “Partea română a executat lucrări la împrejmuire, la iluminatul perimetral şi urmează ca, până la sfârşitul anului, să finalizăm şi sistemul de securitate şi supraveghere. În locaţia propriu-zisă, unde colegii noştri din Statele Unite gestionează lucrările, acestea sunt, de asemenea, în grafic.”



    La rândul său, vicepremierul Liviu Dragnea a precizat că există resursele financiare şi pentru terminarea lucrărilor la sistemul de alimentare cu apă, de canalizare, la staţia de epurare a apei, precum şi la drumurile de acces prin comuna Deveselu către bază. Liviu Dragnea: “Semnăm contractele de finanţare, actele adiţionale pentru a se suplimenta finanţarea, în aşa fel încât, spre finalul lunii noiembrie, cele două proiecte importante – sistemul de alimentare cu apă şi canalizarea împreună cu staţia de epurare – să fie gata, şi ca, din punctul nostru de vedere, al Guvernului României, să ne achităm obligaţiile asumate.”


    Scutul american antirachetă de la Deveselu va deveni pe deplin operaţional anul viitor.

  • Scut american în România

    Scut american în România

    Dintr-o aşezare cvasi-anonimă, pierdută în bazinul Dunării (sudul României), comuna Deveselu a devenit un reper important în arhitectura defensivă a NATO. Aici au început, luni, lucrările la scutul antirachetă, menit să protejeze membrii Alianţei de lovituri din partea aşa-numitelor state paria. Deşi amplasarea scutului a indispus iniţial Moscova, care-l considera îndreptat contra ei, aliaţii n-au obosit să repete că ameninţarea principală la adresa Europei este Iranul, ale cărui rachete pot lovi la 2000 de kilometri depărtare.



    România a acceptat, în septembrie 2011, amenajarea pe teritoriul său a acestei baze, unde vor fi instalaţi interceptori, capabili, potrivit experţilor militari, să distrugă în timp record rachetele inamice. Baza, care va deveni operaţională peste doi ani, se întinde pe circa 175 de hectare şi va găzdui în jur de 200 de militari şi tehnicieni americani.



    Prezent la ceremonia de inaugurare a lucrărilor, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a afirmat că: Unitatea de aici, de la Deveselu, va fi o componentă fundamentală în construirea sistemului de apărare antibalistică de ansamblu al NATO. Până la sfârşitul anului 2015 această bază va fi operaţională şi va fi integrată în sistemul de ansamblu al NATO. Există însă şi un alt aspect semnificativ al acestui eveniment, deoarece el constituie o demonstraţie clară a angajamentului faţă de NATO şi faţă de Europa al României şi SUA.”



    Americanii se vor ocupa de dotarea bazei militare, iar românii de amenajare. Ei lucrează deja la un drum de acces şi la o staţie de epurare şi canalizare. Preşedintele Traian Băsescu, atlanticist convins, a apreciat că: Pentru noi, pentru români, evenimentul de astăzi poate are o semnificaţie mai adâncă, iar această semnificaţie este integrarea României în sistemele şi structurile NATO. România intră în clubul statelor membre NATO care vor asigura una dintre cele mai perfecţionate soluţii de protejare a cetăţenilor europeni şi a cetăţenilor americani împotriva ameninţării reale pe care o reprezintă atacul cu rachete balistice”.



    Ideea a fost confirmată de adjunctul secretarului american al Apărării, James Miller, potrivit căruia România confirmă că este unul dintre cei mai capabili parteneri ai Statelor Unite. Amplasarea instalaţiilor antirachetă de la Deveselu va costa circa 400 de milioane de dolari, alocaţi, aproape integral, de Pentagon. Interceptorii de la Deveselu fac parte dintr-un sistem mai amplu, care include instalaţii complementare în alte două state membre NATO, Polonia şi Turcia.

  • Scutul antirachetă din România, într-o nouă etapă

    Scutul antirachetă din România, într-o nouă etapă

    In 2011, România anunţa instalarea pe teritoriul său, la Deveselu – în sud, a unei baze militare, parte a scutului american antirachetă în Europa. Lucrările vor începe luni, statul român ocupându-se de amenajare, iar partenerii americani de dotarea bazei care trebuie să fie operaţională din 2015. Anunţul a fost făcut de ministrul apărării Mircea Duşa, care, abia revenit de la Washington, preciza: “Este un parteneriat serios cu SUA. Este prima capabilitate de acest gen care se realizează aici, în estul Europei, având în vedere că România este stat de graniţă al NATO şi al UE. În acest parteneriat o parte din lucrări se realizează de către partea română, de către Ministerul Apărării Naţionale, iar cele privind interceptorii propriu-zişi de către partea americană.



    Anul acesta, Bucureştiul a alocat 8 milioane de lei (echivalentul a aproximativ 2,5 milioane de dolari) pentru amenajarea bazei de la Deveselu, urmând să prevadă bani atât în 2014, cât şi în 2015. In sarcina românilor intră realizarea sistemului de supraveghere, iluminatul şi construirea pavilioanelor în care vor fi cazaţi militari. Tot partea românească trebuie să amenajeze şi drumul de acces către bază şi să realizeze o staţie de epurare, canalizare şi aducţiune de apă. In ceea ce o priveşte, a început lucrările încă din vară, unele dintre ele fiind chiar terminate. Altele au termen de finalizare anul viitor. Si, după cum dădea asigurări ministrul Mircea Duşa, toate operaţiunile de pregătire şi operaţionalizare sunt în grafic.



    Cât despre partea americană, aceasta va trebui să mute de pe Coasta de Est a Statelor Unite în România structura unei clădiri de patru etaje, în care va fi instalat un radar. Vor fi, totodată, construite o instalaţie de lansare a rachetelor, rezerve de carburant pentru generatoare, clădiri de comandament, stocare şi transmisiuni, şi vor trebui create sisteme de securitate fizică.



    Intr-o convorbire telefonică pe care preşedintele Traian Băsescu a avut-o cu vicepreşedintele american, Joe Biden, la cererea acestuia din urmă, Washingtonul apreciază modul în care România se implică în proiectele politice şi militare care privesc securitatea internaţională.



    Expert în probleme de securitate, profesorul Claudiu Degeratu crede că începerea lucrărilor la baza de la Deveselu consfinţeşte maturizarea României ca aliat: Din punct de vedere strategic, ne vom asuma o responsabilitate în plus, recunoscută la nivelul Alianţei Nord-Atlantice, pentru că această facilitate nu va scoate în evidenţă România doar în relaţia strategică cu Statele Unite, ci pentru tot flancul estic al Alianţei.



    Bucureştiul, susţinător activ al dezvoltării unei capacităţi NATO de apărare antirachetă, apreciază că amplasamentul de la Deveselu este unul dintre cei mai importanţi piloni ai Parteneriatului Strategic România-SUA în domeniul securităţii şi o contribuţie valoroasă la dezvoltarea capacităţilor Alianţei în domeniu.