Radio România Internațional

Tag: Antisemitism

  • RAPORT: Statele membre UE au luat măsuri împotriva antisemitismului

    RAPORT: Statele membre UE au luat măsuri împotriva antisemitismului

    „Pentru că lovește în esența valorilor noastre: umanitate, libertate religioasă, egalitate, antisemitismul este o otravă pentru societate”, spunea Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene în 2021, la lansarea Strategei UE privind combaterea antisemitismului și susținerea vieții evreiești.

    Strategia care se întinde pe mai mulți ani, 2021 – 2030, cuprinde trei piloni: prevenirea și combaterea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și susținerea vieții evreiești în UE și al treilea pilon – educație, cercetare și comemorarea Holocaustului.

    Primul raport intermediar, publicat acum câteva zile de Comisia Europeană, arată că din 2021 și până astăzi, majoritatea statelor membre au luat măsuri împotriva antisemitismului: 23 dintre ele au elaborat strategii naționale de combatere a antisemitismului; 20 de state membre au numit un coordonator național, iar 25 au adoptat definiția de lucru a antisemitismului.

    Însă, de la atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, incidentele antisemite au luat amploare în întreaga Europă.

    Prin urmare, Comisia a accelerat punerea în aplicare a strategiei UE, a pus la dispoziție fonduri pentru securitatea spațiilor evreiești, creează o rețea dedicată organizațiilor specializate în combaterea antisemitismului online și sprijină înființarea unei „rețele de locuri în care a avut loc Holocaustul”.

    România a aprobat în mai 2021 prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, iar anul acesta a fost aprobată a doua etapă pentru perioada 2024 – 2027.

    De altfel, din 2021, în România există un reprezentant special al Guvernului României pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului și xenofobiei.

    Comsia Europeană notează că România este prima țară din UE care a introdus în programa școlară „Istoria evreilor. Holocaustul” ca materie ce se studiază în clasele a XI-a și a XII-a, începând cu anul școlar 2023-2024.

  • Val de antisemitism în creştere în Europa pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu

    Val de antisemitism în creştere în Europa pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu

    96% dintre evreii care trăiesc în Uniunea Europeană s-au confruntat cu creşterea antisemitismului atât online, cât şi în viaţa lor de zi cu zi în cele 12 luni anterioare sondajului dat publicităţii de Agenţia pentru Drepturi Fundamentale, cu sediul în capitala Austriei, Viena.

    O majoritate covârşitoare consideră că situaţia s-a înrăutăţit în ultimii ani – scrie preşedinta Agenţiei europene, finlandeza Sirpa Rautio, care precizează că oamenii au fost chestionaţi înainte de atacurile Hamas din octombrie 2023 şi de războiul din Gaza. În acest context tensionat, 76% dintre evrei au spus că ocazional îşi ascund identitatea în Europa, iar în Franţa 83% dintre ei fac acest lucru.

    De la escaladarea dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, situaţia s-a înrăutăţit, potrivit informaţiilor colectate cel mai recent de la douăsprezece organizaţii ale comunităţii evreieşti. Consecinţele conflictului erodează progresele obţinute cu greu şi observate după adoptarea primei strategii a Uniunii Europene de combatere a antisemitismului în 2021, cu o înmulţire dramatică a incidentelor.

    În Franţa, 74% dintre evrei consideră că acest conflict are un impact asupra sentimentului lor de insecuritate, cea mai mare rată dintre ţările chestionate, unde, în medie, 62 de procente se simt astfel, comparativ cu doar 9% în Ungaria.

    Agenţia Uniunii Europene a propus un chestionar online în perioada ianuarie-iunie 2023 pentru aproape 8.000 de evrei, cu vârsta de 16 ani sau mai mult, care trăiesc în 13 state care găzduiesc 96% din populaţia evreiască a blocului comunitar. Acesta este al treilea sondaj pe această temă, după cele din 2013 şi 2018. Conform constatărilor sale, stereotipul negativ prin care evreii sunt acuzaţi că deţin puterea şi controlează finanţele şi mass-media este cel mai frecvent utilizat, urmat de negarea dreptului ca Israelul să existe ca stat.

    În 4% dintre cazuri, respondenţii au declarat că au suferit atacuri fizice antisemite, în creştere de la 2 procente în 2018. Iar 60% dintre ei consideră că eforturile guvernului lor de a combate antisemitismul nu sunt suficient de importante. În detrimentul activităţilor lor, organizaţiile evreieşti se află sub o povară financiară din ce în ce mai mare pentru a-şi asigura securitatea, pe care adesea trebuie să o gestioneze singure.