Tag: antologie

  • Un nou volum din seria de proză scurtă „Retroversiuni”

    Un nou volum din seria de proză scurtă „Retroversiuni”

    Al doilea volum al antologiei de proză scurtă scrisă de femei a apărut recent tot la editura Paralela 45. Publicată sub titlul “Retroversiuni” și axată, de data aceasta, pe tema “Blocaje”, carte reunește 26 de scriitoare dintre care câteva au publicat și în primul volum. Scopul reunirii textelor lor în antologie este de a evidenția cât mai bine literatura scrisă de femei atât de diverse prin personalitățile lor, dar și similare prin specificul feminin care le unește. Iar aceste aspecte au fost surprinse foarte bine chiar din modul în care fiecare din cele 26 de autoare au abordat tema blocajelor, după cum a observat și antologatoarea, poeta Cristina Ispas.

    “Le-am spus autoarelor că nu țin la tema atât de strict și atât de rigid, că au libertate.(…) Și când am venit cu ideea de blocaje, spuneam acolo că e genul de blocaje care nu se rezolvă matematic. Adică nu găsești o soluție clară în care toate părțile au înțeles despre ce e vorba și s-au împăcat între ele. E un gen de blocaj pe care trebuie să-l depășești, înțelegând că nu-l poți rezolva, practic să sari cumva peste el, să-l ocolești, să înțelegi că nu poți să rămâi blocat în zona aia tot timpul. De multe ori mi se pare că ne împiedicăm din cauza asta în multe decizii, că încercăm să facem pe toată lumea să ne înțeleagă, ceea ce este imposibil și sugeram că pot fi tot felul de blocaje aici, de la blocaje emoționale, blocaje politice, blocaje istorice.”

     

    Criticul literar Victor Cobuz, celălalt editor al antologiei „Retroversiuni”, a remarcat specificul strict feminim al atâtor autoare provenind din generații diferite și având experiențe de formare diferite.


    Victor Cobuz. “Mi s-a părut foarte interesantă nuanța pe care ea a adăugat-o: aceea de conflicte sau blocaje care poate nu au o soluție evidentă și imediată, care poate au nevoie de anumite alternative. Mă bucur că fiecare autoare a înțeles și a aplicat acest concept în proza ei. Și a ieșit ceva foarte divers, o carte foarte diversă, 26 de povestiri, chiar diferite. Pentru că eu, ca bărbat formatat să citesc literatura, mai ales cea canonică, scrisă de bărbați, aveam niște așteptări, cel puțin la prima antologie. La a doua eram mai călit. La prima antologie mă așteptam ca foarte multe dintre situații să fie rezolvate într-un fel și am fost surprins aproape în fiecare proză sau la foarte multe dintre proze, să văd chiar alternative, chiar moduri diferite de a înțelege acele situații, acele conflicte, acele întrebări. La fel și aici. Și mă bucur foarte mult că putem, prin aceste antologii, să oferim chiar un aer proaspăt asupra cel puțin temelor din literatura română. Am zis cel puțin temele, pentru că, stilistic, din nou și textual, puteți să redescoperiți pe autoare așa cum sunt ele în cărțile lor.”

     

     

     

  • Cultura română acasă şi în lume 15.06.2023

    Cultura română acasă şi în lume 15.06.2023

    O nouă lucrare despre domnia lui Ștefan cel Mare (interviu cu istoricul Liviu Câmpeanu despre cartea sa Cruciada împotriva lui Ștefan cel Mare. Codrii Cosminului 1497”; Interviu cu scriitoarea Cristina Ispas, coordonatoarea antologiei de proză scurtă scrisă de femei Retroversiuni”, apărută la editura Paralele 45; 40 de ani de la ediția princeps a romanului Dimineață pierdută” de Gabriela Adameșteanu.



  • „Das Leben wie ein Tortenboden. Neue Rumänische Prosa”

    „Das Leben wie ein Tortenboden. Neue Rumänische Prosa”

    Lansarea antologiei de proză românească contemporană Das Leben wie ein Tortenboden. Neue Rumänische Prosa” (Viaţa ca un blat de tort), recent publicată la editura Transit din Berlin, a fost unul din evenimentele importante desfăşurate în cadrul Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig (15-18 martie), unde România a fost ţară invitată de onoare. Antologia cuprinde texte contemporane de literatură română publicate între 2002 şi 2014 de scriitorii Gabriela Adameşteanu, Bogdan Costin, Petru Cimpoesu, Adela Greceanu, Nora Iuga, Dan Lungu, Marin Mălaicu-Hondrari, Ovidiu Nimigean, Ioana Pârvulescu, Marta Petreu, Răzvan Rădulescu, Adina Rosetti, Lucian Dan Teodorovici. După ce a fost lansată în cadrul Târgului de Carte de la Leipzig, antologia a fost prezentată şi la sediul ICR Berlin.



    Textele incluse în antologie au fost traduse în cadrul atelierelor organizate de Institutul Cultural Român din Berlin în colaborare cu Catedra de Limbă română de la Universitatea Humboldt. Iniţiate de Institutul Cultural Român din Berlin în 2015 şi coordonate de traducătoarea Anke Pfeifer, atelierele îşi propun formarea unei noi generaţii de traducători profesionişti de literatură română în limba germană. Un alt obiectiv al atelierelor, pe care ICR Berlin le va continua şi pe viitor, este facilitarea contactului între scriitori români, traducători de literatură şi editori din spaţiul germanofon, în vederea promovării pe piaţa editorială germană a autorilor români. Anke Pfeifer, unul dintre editorii volumului, are o legătură strânsă cu literatura română. Şi-a ales ca temă pentru teza de doctorat “Picarescul în proza română”. A susţinut cursuri de literatura română la universităţi prestigioase, a semnat studii despre literatura română şi cronici despre cărţi traduse din limba română şi apărute în Germania. Anke Pfeifer consideră că antologia recent lansată la editura Transit, Das Leben wie ein Tortenboden. Neue Rumänische Prosa” (Viaţa ca un blat de tort) le va oferi cititorilor din spaţiul german o perspectivă de ansamblu asupra prozei române actuale.



    Invitată la RRI, Anke Pfeifer a avut amabilitatea de a ne răspunde în română. Cum s-a născut acastă antologie în urma atelierelor organizate de Institutul Cultural Român din Berlin am aflat de la ea: ”Atelierele de limbă română pe care le susţin sunt deschise pentru toată lumea. De obicei, participanţii, cei care se înscriu la aceste ateliere de traducere, sunt studenţi la limba română, foşti studenţi sau vorbitori nativi de limba română. Dar atelierele nu sunt organizate ca nişte cursuri permanente. În urmă cu doi ani, sub coordonarea traducătoarei Ewa Wemme a avut loc un astfel de atelier de traducere, însă participanţii au tradus atunci poezie. A urmat apoi o nouă propunere din partea Institutului Cultural Român din Berlin, de a organiza un nou atelier de traducere, de data aceasta de proză, cu scopul de a realiza şi de a publica o antologie de gen. Existau nişte traduceri deja făcute, la Universitatea Humboldt. Era vorba de traduceri din autori români contemporani, realizate în cadrul unui curs de traducere. Numai că aveam doar şase texte, prea puţin pentru a alcătui un volum. De aceea, noi, editorii, şi aici vreau să-i menţionez şi pe Daniela Duca şi Valeriu Stancu, am ales şi alte câteva texte. Iar participanţii la atelier, unii dintre ei studenţi, au tradus textele respective. Evident că la întâlnirile noastre am discutat pe marginea traducerilor respective, optând pentru forma definitivă. Pot spune că a fost plăcut şi totodată provocator să traducem aceste texte. Bineînţeles, faptul că traducerile vor fi publicate a fost foarte atractiv pentru traducători.”




    De la Anke Pfeifer am aflat că au existat mai multe etape în alcătuirea şi editarea antologiei de proză românească contemporană Das Leben wie ein Tortenboden. Neue Rumänische Prosa” (Viaţa ca un blat de tort), apărută la editura Transit: “În urmă cu opt ani, profesorul Valeriu Stancu de la Catedra de limbă română a Universităţii Alexander von Humboldt” din Berlin a ales nişte texte de proză românească abia apărute. Însă ultimul cuvânt în alegerea lor l-au avut studenţii care au lucrat la traducerea acestor texte. Este vorba de proza scurtă sau de extrase din romane. Studenţii au ales texte scrise de Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Bogdan Costin sau Răzvan Rădulescu. Am observat că fuseseră aleşi doar prozatori. Însă literatura română contemporană are şi multe prozatoare foarte bune. De aceea, în cea de-a doua etapă, am ales texte semnate de prozatoare, scriitoare deja cunoscute în Germania, ca Nora Iuga sau Gabriela Adameşteanu, dar şi nume mai puţin cunoscute în spaţiul german ca Ioana Pârvulescu, Adela Greceanu, Adina Rosetti. Antologia noastră a fost dezbătută în media, de exemplu în publicaţia Neue Zurcher Zeitung dar şi în emisiuni dedicate Târgului de Carte de la Leipzig. În urmă cu două săptămâni, la ICR din Berlin, am prezentat-o unui public numeros. Planificăm şi alte prezentări, în diferite oraşe din Germania, Austria şi Elveţia. Şi sperăm să ne aştepte şi acolo un public foarte numeros.”



    Am păstrat la final reacţiile din cadrul Târgulul de la Carte de la Leipzig, unde România a fost ţara invitată de onoare. La fel şi proiectele invitatei noastre referitoare la literatura română. Anke Pfeifer. ”La Târgul de la Carte de la Leipzig, interesul publicului pentru cartea românească a fost foarte mare. România a prezentat peste 40 de cărţi traduse, iar la standul românesc se afla permanent multă lume, care răsfoia cărţile prezentate. Oamenii urmăreau prezentările autorilor invitaţi, dar şi apariţiile noi, şi dezbarerile referitoare la cultura şi literatura României. Cred că Târgul din acest an şi cărţile nou apărute vor deschide interesul pentru o mai bună cunoaştere a literaturii române. În ceea ce mă priveşte, am în plan câteva cronici. Una va fi despre cartea lui Ştefan Agopian, Manualul Întâmplărilor, tradus acum în limba germană, şi o alta despre noul volum de poezie al Anei Blandiana.”