Tag: Antonella Longo Rossi

  • Antonella Rossi aus Uruguay: “Rumänien hat ein großes touristisches Potenzial”

    Antonella Rossi aus Uruguay: “Rumänien hat ein großes touristisches Potenzial”

    Antonellas rumänische Geschichte beginnt vor vielen Jahren, während ihres Studiums, als sie mit einem Projekt im touristischen Sektor nach Rumänien kam. Wie es dazu kam, dass sie sich hier niedergelassen hat, erzählt uns Antonella selbst: “Vielen Dank für die Einladung. Ich habe mich für Rumänien entschieden, weil ich für meine Universität ein Projekt über ein Land in der Welt machen musste, das sich auf die Sehenswürdigkeiten in jenem Land konzentrierte. Ich habe mich für Rumänien entschieden, obwohl sich alle anderen für bekanntere Länder entschieden haben. Ich habe die Geschichte von Dracula, dem Transfăgărășan, immer geliebt, ich wusste auch von Draculas Schloss. Ich habe also ein Tourismusprojekt über Rumänien gemacht, und als ich nach Informationen über das Land und alles darin suchte, fand ich die Möglichkeit, einen europäischen Freiwilligendienst zu machen. Ich sagte mir damals, dass ich noch ein Jahr Zeit hätte, um dieses Projekt zu machen, und es wäre schön, diese Gelegenheit zu nutzen, in dem Land zu leben und dann das Abschlussprojekt zu schreiben, basierend auf den Erfahrungen, die ich in dem Land machen würde. Ich konnte ohne Probleme ausreisen und so bin ich in Rumänien gelandet. Ich habe mir hier mittlerweile ein tolles Leben aufgebaut.



    Natürlich ging ich zurück, um meine Familie zu besuchen, aber ich fühlte, dass ich dort nicht mehr hingehörte, die Menschen waren nicht mehr dieselben. Die Situation in meinem Land war ziemlich kompliziert und ich hatte mich schon an die Situation in Rumänien gewöhnt, wo ich um 2-3 Uhr morgens auf die Stra‎ße gehen konnte und mir nichts passieren würde. Und ich möchte betonen, dass Rumänien aus meiner Sicht ein sehr sicheres Land ist. Es stimmt, dass bestimmte Dinge passieren, wie überall auf der Welt, aber ich habe in anderen Ländern in Europa gelebt und ich habe mich nie so wohl und sicher gefühlt wie in Rumänien. Also habe ich darüber nachgedacht und mir gesagt, wenn ich zurück nach Uruguay gehe, werde ich mich nicht mehr zu Hause fühlen. Und das tat ich: Ich kam zurück und in den sechs Monaten, die ich dort war, fühlte ich mich einfach nicht zu Hause und es war überhaupt nicht angenehm für mich.”



    Antonella hat sich in Rumänien also von Anfang an sehr gut eingelebt. Weil sie offen und kommunikativ ist, fand sie schnell Freunde aller Nationalitäten. Sie lernte Rumänisch und lebte in mehreren Städten des Landes, bevor sie sich in Bukarest niederlie‎ß. Wir haben sie gefragt, ob sie sich nach einigen Jahren noch hier sehen würde: “Auf jeden Fall, auf jeden Fall. Ich habe eine europäische Staatsbürgerschaft – nicht die rumänische, sondern die italienische – ich konnte ein Haus kaufen und das sagt alles: Ich werde hier bleiben. Ich bin auch mit meinem Freund zusammen, ich habe eine Katze und einen Job und ich bin absolut glücklich. Ich habe Momente, in denen ich mich darüber aufrege, was passiert, wie es passiert, aber solche Sachen gibt es überall und es ist normal. Aber ja, ich werde so oft wie möglich hier bleiben. Nichts ist für immer, aber für jetzt ist Rumänien mein Zuhause. Ich fühle, dass Rumänien meine Heimat ist und wo ich hingehöre, ich fühle mich sehr wohl mit den Menschen und der Familie und den Freunden meiner Freunde. Ich habe mir ein Leben geschaffen, wie ich es wollte.”



    Antonella hat das ganze Land bereist und Rumänien im Detail kennengelernt. Sie hat in mehreren rumänischen Städten gelebt, sie ist auch durch die Dörfer gereist, um möglichst viele Informationen zu bekommen, sowohl für ihr Tourismusprojekt, als auch auch aus echtem Interesse, der Kultur und den Menschen ihrer Wahlheimat näher zu kommen. Was würde sie jemandem empfehlen, der nicht viel über Rumänien wei‎ß und es gerne besuchen würde? “Ich bin ein Mensch, der viel zu Fu‎ß unterwegs ist, drei bis vier Stunden, wenn es geht, auch mehr. Wenn ich ein Tourist wäre, würde ich nicht nur ins Zentrum oder in den touristischen Teil der Stadt gehen, sondern ich würde in die Viertel gehen, sehen, wie das Leben dort ist, mit den Leuten reden oder versuchen, mit ihnen zu reden. Rumänien hat etwas Au‎ßergewöhnliches: Jeder spricht Englisch, auch Leute, die leider auf der Stra‎ße stehen und irgendwann eine Ausbildung hatten, und sie sprechen Englisch. Als Freiwilliger habe ich in Bukarest in ziemlich komplizierten Bereichen gearbeitet und die Leute waren sehr nett, sie sprachen Englisch so gut sie konnten.



    Sie können also nicht nur den touristischen Teil, den schönsten Teil von Bukarest, sehen und in einem Viertel am Rande der Stadt bleiben. Und das gilt, abgesehen von Bukarest, für alle möglichen Städte. Man muss nicht nur die bekannten sehen, Brasov, Sibiu, Cluj Napoca. Gehen Sie aufs Land, sehen Sie, wie das Leben dort ist, wie das Essen gemacht wird, wie authetisch die Menschen sind. Als Freiwilliger hatte ich die Möglichkeit zu trampen und ich traf Menschen von überall her, aus allen Kulturen und es war eine unglaubliche Erfahrung. Das ist es also, was ich empfehle: Sehen Sie sich nicht nur die touristische Seite der gro‎ßen Städte an, es ist besser, die rumänische Kultur im Allgemeinen kennenzulernen. “Vorerst hat Antonella keine Pläne, Rumänien zu verlassen, sondern durch das Land und darüber hinaus zu reisen. Wir fragten sie jedoch, was sie mitnehmen würde, wenn sie Rumänien verlassen würde: “Meine Katze und meinen Freund, das wäre alles. Materielle Dinge sind hier nicht wichtig, was zählt ist eine Seele und eine Erinnerung. Ein Haus kann man wahrscheinlich finden, aber ein Mensch und ein Tier bedeuten mir sehr viel und das wäre alles, was ich mitnehmen würde.”



  • Antonella Longo Rossi

    Antonella Longo Rossi

    De-a lungul timpului, Antonella a participat la
    numeroase și diverse proiecte și a avut mai multe joburi, ceea ce i-a oferit o
    importantă experiență de viață. Povestea ei românească a început cu mulți ani
    în urmă, încă din timpul studenției, când a venit la noi în țară cu un proiect
    legat de promovare turistică. De ce a ales să vină în România, o țară atât de
    îndepărtată de Uruguay și cum a ajuns să se stabilească aici ne spune chiar
    Antonella:


    Mulțumesc
    mult pentru invitație. Am ales Râmânia pentru că trebuia să fac un proiect
    pentru facultate, despre o țară din lume, să prezint un obiectiv turistic, sau
    un circuit turistic. Eu am ales România, deși toată lumea a optat pentru țări
    mai cunoscute. Mie mi-a plăcut dintotdeauna povestea lui Dracula, a
    Transfăgărășanului, știam și despre castelul lui Dracula. Așadar, am făcut un
    proiect turistic despre România, iar în momentul în care căutam informații
    despre țară și despre tot ce este în ea, am găsit o oportunitate să fac un voluntariat
    european. Mi-am spus atunci că mai am un an să fac proiectul acesta și ar fi
    frumos să iau această ocazie de a trăi în țară, după care să scriu proiectul
    final, după experiența pe care aș acumula-o în țară. Am putut să plec fără
    nicio problemă și așa am ajuns să trăiesc în România.

    Am călătorit foarte mult,
    nu m-am întors în Uruguay, ci am rămas aici și mi-am făcut o viață
    extraordinară. Desigur, m-am întors să-mi vizitez familia, dar am simțit că nu
    mai era locul meu acolo, oamenii nu mai erau la fel. Situația din țara mea era
    destul de complicată și deja eu mă obișnuisem ca în România, unde puteam să ies
    pe stradă la 2-3 dimineața și nu mi se întâmpla nimic. Și vreau să subliniez
    acest lucru, că, din punctul meu de vedere, România este o țară foarte sigură.
    E adevărat că se întâmplă anumite lucruri, ca în toată lumea, dar am trăit și
    în alte țări din Europa și nu m-am simțit așa de confortabil și așa de sigură
    ca în România. Atunci m-am gândit și mi-am zis că, dacă mă întorc în Uruguay,
    nu o să mă simt acasă iar. Și așa a fost: m-am întors și, în cele șase luni cât
    am stat acolo, pur și simplu nu mă simțeam acasă și nu era confortabil deloc
    pentru mine. Apoi am putut să revin în România și deja simțeam fericirea cum se
    întoarce în sufletul meu.



    Așadar, Antonella s-a integrat aici
    foarte bine, încă de la început. A fost bine primită în comunitate și, pentru
    că e o fire deschisă și comunicativă, și-a făcut repede prieteni de toate
    naționalitățile. A învățat românește și a locuit în mai multe orașe din țară,
    înainte de a se stabili la București. Am întrebat-o dacă se vede aici și peste
    ani:


    Absolut,
    absolut. Deja am avut o oportunitate, după toți acești ani în care am lucrat, am
    cetățenie europeană – nu românească, ci italiană-, am putut să cumpăr o casă,
    iar asta spune tot: voi rămâne aici. Sunt și cu prietenul meu, am și o pisică
    și un job și sunt absolut fericită. Am momente în care mă supără ce se
    întâmplă, cum se întâmplă, dar astfel de lucruri sunt peste tot și e normal și
    trebuie să avem răbdare. Dar da, voi rămâne aici, pe cât posibil. Nimic nu e
    pentru totdeauna, însă momentan România e casa mea. Simt că România e casa mea
    și locul în care aparțin, mă simt foarte în largul meu cu oamenii și cu familia
    prietenului meu și cu prietenii. Mi-am făcut o viață așa cum mi-am dorit.



    Antonella a bătut țara în lung și în
    lat și a cunoscut România în detaliu. A locuit în mai multe orașe românești, a
    ajuns și prin sate, pentru a se informa cât mai bine și pentru proiectul ei
    turistic, dar și dintr-un real interes de a se apropia de cultura și oamenii
    din țara ei adoptivă. Ce ar recomanda cuiva care nu știe prea multe despre
    România și ar dori să o viziteze?


    Eu sunt o
    persoană care se plimbă foarte mult, trei-patru ore dacă aș putea, sau chiar
    mai mult. Dacă aș fi turistă, nu m-aș duce doar în centru sau în partea
    turistică a orașului, ci aș ajunge în cartiere, să văd cum este viața acolo, să
    vorbesc cu oamenii sau să încerc să vorbesc cu ei. România are ceva extraordinar:
    toată lumea vorbește engleza, chiar și oamenii care, din păcate, sunt în stradă
    și au avut la un moment dat o educație, și ei vorbesc în engleză, mie mi s-a
    întâmplat de o mie de ori. Fiind voluntară, am lucrat în sectoare destul de
    complicate în București și oamenii au fost foarte drăguți, au vorbit în engleză
    cum au putut.

    Deci n-ai cum să vezi doar partea turistică, partea cea mai
    frumoasă din București, să rămâi doar dintr-un sector din oraș. Și, în afară de
    București, așa e și cu toate orașele posibile. Trebuie văzute nu doar cele
    cunoscute, Brașov, Sibiu, Cluj Napoca. Mergeți la țară, să vedeți cum e viața
    acolo, cum se face mâncarea, cum sunt oamenii care sunt de calitate 100%. Fiind
    voluntară, am avut ocazia să călătoresc cu autostopul și am cunoscut oameni de
    peste tot, din toate culturile și a fost o experiență incredibilă. Așadar asta
    e ceea ce recomand: să nu vedeți doar partea turistică a orașelor mari, e mai
    bine să cunoști cum e cultura românească, în general.



    Pentru moment, Antonella nu are
    planuri de plecare, ci de călătorie prin țară și nu numai. Totuși, am rugat-o
    să facă un exercițiu de imaginație și să ne spună ce ar lua cu ea dacă ar
    părăsi România:


    Pe pisica
    mea și pe prietenul meu, atât. Lucrurile materiale nu contează aici, contează
    un suflet și o amintire care să fie cu tine întotdeauna. O casă, probabil că
    mai găsești, dar o persoană și un animal pentru mine contează foarte mult și
    acestea sunt singurele pe care le-aș lua.