Radio România Internațional

Tag: Antonio Costa

  • UE sprijină Republica Moldova

    UE sprijină Republica Moldova

    Uniunea Europeană va aloca, în acest an, în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace, 60 de milioane de euro pentru întărirea capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova, stat ex-sovietic, românofon, învecinat cu România și Ucraina. Anunțul a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, care a efectuat o vizită la Chișinău, la trei ani de când Republica Moldova şi-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. Cererea a fost depusă în aceeași zi cu Georgia și la trei zile după Ucraina, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.

    Administraţia din Republica Moldova, stat care doreşte să adere la blocul comunitar până în 2030, încearcă să stabilească relaţii mai strânse cu UE, în special în materie de securitate şi apărare. Antonio Costa a precizat că, în cadrul Facilităţii Europene pentru Pace, create pentru sprijinirea capacităţilor de apărare a diferitelor ţări, Republica Moldova este al doilea beneficiar, cu aproape 37 de milioane de euro alocate până în prezent. Antonio Costa a lăudat eforturile autorităților de la Chișinău de a consolida calea europeană împotriva „celor care caută să submineze calea spre progres, prosperitate și stabilitate prin șantaj energetic, știri false și atacuri hibrideˮ.

    El a mai spus că folosirea energiei ca armă este inacceptabilă, iar Uniunea Europeană şi statele membre vor continua să sprijine Republica Moldova în obţinerea unei independenţe totale faţă de orice tip de energie sau furnizor din Rusia. „Ceea ce se întâmplă în Ucraina are legătură cu întreaga securitate a Uniunii Europene, nu are legătură doar cu partenerii noştri din Est, nu doar cu Moldovaˮ, a declarat oficialul de la Bruxelles.

    La Chișinău, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, s-a întâlnit cu șefa statului, Maia Sandu. Aceasta, la rândul său, a subliniat importanţa sprijinului european pentru securitatea regiunii în contextul internaţional actual, marcat de ameninţări hibride, atacuri cibernetice şi campanii de dezinformare. Maia Sandu a reiterat angajamentul Republicii Moldova faţă de consolidarea securităţii naţionale şi integrarea sa în Uniunea Europeană, subliniind că Uniunea susţine Moldova în momente de criză. În luna mai a anului trecut, Moldova a încheiat un parteneriat de securitate şi apărare cu UE, devenind primul stat care a convenit un astfel de acord cu blocul comunitar.

    Guvernul pro-european al Republicii Moldova a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, iar relaţiile dintre autorităţile de la Chişinău şi Moscova s-au deteriorat semnificativ. Autorităţile moldoveneşti au anunţat că drone ruseşti au încălcat spaţiul aerian al ţării lor şi au vorbit şi despre descoperirea de resturi de drone pe teritoriul lor.

  • UE şi expunerea la dezinformare

    UE şi expunerea la dezinformare

    Prezent la Bruxelles, la Summitul UE – Balcanii de Vest şi la Consiliul European, șeful statului român, Klaus Iohannis, a afirmat că România a avut o problemă enormă legată de interferenţele străine în procesul electoral, însă a făcut faţă. Reacţia ţării noastre a fost imediată, puternică şi corectă, a adăugat Klaus Iohannis, care s-a arătat foarte încrezător în capacitatea țării de a rămâne stabilă, solidă şi un partener de încredere. Amintim că primul tur al alegerilor prezidenţiale din România din 24 noiembrie a fost anulat, după ce s-a descoperit că scrutinul nu a fost corect din cauza unor practici ilegale sprijinite de Moscova pe reţele de socializare, mai ales pe TikTtok.

    Potrivit liderului de la București, interferenţele străine în procesul electoral nu sunt o ameninţare doar pentru România, ci și la adresa democraţiilor şi a valorilor europene. Toate ţările sunt expuse acestui risc, a adăugat şeful statului, precizând, totodată, că trebuie dezvoltate de urgenţă instrumente şi mecanisme de apărare în faţa acestor atacuri. „România a reacţionat 100% corect şi legal, fiindcă nu peste tot în Europa curţile constituţionale au dreptul să intervină în alegeri. Dar în România, chiar în Constituţie scrie şi numai pentru alegerile prezidenţiale: Curtea Constituţională validează, evident, poate, la fel de bine, să invalideze dacă constată nereguli grave. Şi, de această dată, au fost nereguli graveˮ, a subliniat președintele Iohannis, care a adăugat că, probabil, se va acționa în acest sens.

    Într-o întâlnire cu noul preşedinte al Consiliului European, António Costa, șeful statului a discutat cu acesta despre „importanţa rezilienţei şi a unei orientări strategice, pentru a putea gestiona toate provocărileˮ. El a afirmat că sunt necesare eforturi pentru a combate interferenţa „malignăˮ a Rusiei, „pentru a reduce expunerea la aceste atacuri perfideˮ. Preşedintele Klaus Iohannis a susţinut, miercuri, că este nevoie de o abordare integrată şi de găsirea unor instrumente şi soluţii, pentru că aceasta aşteaptă oamenii de la conducerea Uniunii Europene şi de la conducerile naţionale.

    Comisia Europeană a început, deja, o anchetă la adresa platformei chineze de socializare TikTok în urma campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din România. Chiar dacă TikTok susţine că platforma a fost protejată pe durata a 150 de alegeri la nivel global şi că elimină constant conţinutul care încalcă regulile, reprezentanţii Comisiei spun că există suspiciuni credibile de încălcare a legii europene pentru servicii digitale şi de lipsă de reacţie în faţa riscurilor sistemice legate de integritatea alegerilor.

    De menționat faptul că, luni, Uniunea Europeană a anunţat că a adoptat primele sancţiuni ca răspuns la „acţiuni hibrideˮ pe teritoriul său, împotriva unor agenţi ruşi acuzaţi de acţiuni de „destabilizareˮ în UE. Europenii acuză, de asemenea, Moscova de atacuri cibernetice şi dezinfomare, în special în timpul alegerilor din UE.

  • Cine vor fi liderii instituțiilor europene?

    Cine vor fi liderii instituțiilor europene?

    Reuniți pentru a doua oară după alegerile europarlamentare de la începutul lunii, liderii europeni au stabilit cine va ocupa posturile-cheie în instituţiile UE. Ursula von der Leyen a fost nominalizată pentru preşedinţia Comisiei, premierul eston Kaja Kallas pentru funcția de Înalt reprezentant pentru acţiune externă şi politică de securitate, iar fostul premier portughez Antonio Costa va prelua preşedinţia Consiliului European. Cele trei funcţii sunt, astfel, împărţite între cele trei grupuri politice care formează majoritatea în Parlamentul European – popularii, Renew şi social-democraţii.

    Din postura de şef al diplomaţiei europene, liberala Kaja Kallas se va ocupa şi de problema securităţii Uniunii.

    Kaja Kallas:  “Este o responsabilitate enormă această funcţie, pentru că trăim într-un context plin de tensiuni geopolitice, instabilitate în creştere la nivel global, iar acestea sunt provocări pentru politica externă a Uniunii Europene.”

    Numirile au fost convenite la o reuniune de negociere în cadru restrâns la care au participat şase lideri europeni din cele trei grupuri politice pro-europene, favorabile aprofundării integrării europene şi consolidării prerogativelor Bruxellesului, situație ce a provocat iritarea şefei guvernului italian, Giorgia Meloni, care s-a văzut ocolită la aceste discuţii.

    Cei care au negociat funcţiile au fost cancelarul german Olaf Scholz, premierul spaniol Pedro Sanchez, premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez Mark Rutte.

    Meloni, al cărei partid face parte în Parlamentul European din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a apreciat că cei şase lideri care au negociat au format o oligarhie care a făcut o înţelegere, fără a ţine cont de mesajul transmis la urne de cetăţeni la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie. Scrutin care a confirmat un avans al formaţiunilor conservatoare eurosceptice, fără, însă, ca acestea să răstoarne majoritatea formată din grupurile popular, social-democrat şi liberal.

    Liderii statelor membre au adoptat şi agenda strategică a Uniunii pentru următorii cinci ani, iar priorităţile sunt competitivitatea economică, apărarea valorilor democratice, reformele interne pentru extinderea Uniunii şi securitatea. Aici intră şi cheltuielile pe care statele membre ar trebui să le crească pentru apărare.

    Potrivit Ursulei von der Leyen, Uniunea are nevoie de un plus de 500 de miliarde de euro pentru apărare în următorii 10 ani.

    Ucraina rămâne o altă prioritate, atât din punct de vedere al aderării, cât şi pentru sprijinul financiar şi militar.

    În cadrul discuţiei pe tema Agendei Strategice a Uniunii, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că documentul trebuie să reflecte angajamentul comun de a continua eforturile în direcţia unei Uniuni mai puternice, mai reziliente şi mai influente la nivel internaţional.

     

  • Nachrichten 09.10.2023

    Nachrichten 09.10.2023

    Präsident Klaus Iohannis wird seinen ukrainischen Amtskollegen Wolodymyr Zelenskyj am Dienstag im Rahmen seines offiziellen Besuchs in Rumänien im Cotroceni-Palast empfangen. Nach Angaben der Präsidialverwaltung in Bukarest bekräftigt der Besuch die fortgesetzte bedingungslose Unterstützung Rumäniens für die Ukraine im Zusammenhang mit dem illegalen Krieg Russlands gegen das Land sowie den besonderen Charakter der Beziehungen zwischen den beiden Ländern. Angegangen werden ihr Potenzial und die Notwendigkeit, Projekte und Fragen von gemeinsamem Interesse auf höchster Ebene. Die eingehenden politischen Konsultationen werden es ermöglichen, die von Rumänien beschlossenen und durchgeführten Maßnahmen zur Unterstützung der Ukraine zu analysieren und zu verstärken sowie die Sicherheitslage in der Region und im Schwarzen Meer und die notwendigen Schritte zu ihrer Bewältigung zu erörtern, so die Präsidialverwaltung weiter. Klaus Iohannis wird sich auch auf konstruktive und pragmatische Ansätze in vorrangigen Bereichen der bilateralen Zusammenarbeit und des gemeinsamen Interesses konzentrieren, insbesondere auf den Ausbau der grenzüberschreitenden Verbindungen, die Entwicklung der Wirtschaftsbeziehungen, die europäische und euro-atlantische Integration der Ukraine sowie die uneingeschränkte Achtung der Rechte von Angehörigen nationaler Minderheiten.



    Am Montag wurden 96 rumänische Staatsbürger mit einem Flug der nationalen Fluggesellschaft Tarom über Jordanien aus Israel zurückgeführt, wie das Außenministerium mitteilte. Am Sonntag wurden 245 Rumänen, darunter zwei Pilgergruppen, mit zwei staatlichen und zwei privaten Flügen aus Israel zurückgebracht. Es wird empfohlen, dass rumänische Staatsangehörige, die sich für Israel interessieren, ihre geplante Reise absagen und die Sicherheitshinweise auf der Website des Außenministeriums befolgen. In der Zwischenzeit ist ein mobiles Konsularteam der rumänischen Botschaft in Israel und des rumänischen Vertretungsbüros in Ramallah am Ben-Gurion-Flughafen in Tel Aviv stationiert, um Rumänen in Israel zu helfen. Die Krisenreaktionseinheit des Ministeriums wurde ebenfalls nach Israel entsandt, um die Rückführungsbemühungen zu unterstützen.



    Die israelische Armee kämpfte am Montag weiter gegen palästinensische Kämpfer, die in den südlichen Gazastreifen eingedrungen waren. Sie soll mehr als 500 Ziele der Hamas und des Islamischer Dschihad getroffen haben. Die israelische Armee habe die von der palästinensischen Hamas-Bewegung angegriffenen Städte im Süden Israels vollständig unter Kontrolle, sagte ein israelischer Militärsprecher am Montag laut AFP und Reuters. Es handelt sich um den dritten Tag der Zusammenstöße. Die Gewalt hat mehr als 1.200 Tote gefordert – mindestens 700 Israelis und 493 Palästinenser, berichtete die spanische Nachrichtenagentur EFE am Montag. Nach Angriffen der palästinensischen Extremistenorganisation Hamas hat das israelische Sicherheitskabinett den Kriegszustand erklärt und umfangreiche militärische Schritte erlaubt. Dies teilte das Büro des israelischen Premierministers Benjamin Netanjahu am Sonntag mit.



    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis beendete am Montag seinen viertägigen Staatsbesuch in Portugal mit einem Treffen mit Premierminister Antonio Costa. In Anwesenheit der beiden Würdenträger wurden zwei Absichtserklärungen in den Bereichen Energie sowie Investitionen und Handel unterzeichnet. Ebenfalls am Montag nahm Iohannis in einer Zeremonie im Rathaus den Schlüssel der Stadt Lissabon entgegen. Er sagte, dass die erfolgreiche Entwicklung der portugiesischen Hauptstadt eine Quelle echter Inspiration bleibe und dass der Austausch bewährter Praktiken für die Entwicklung auf nationaler, regionaler und städtischer Ebene von grundlegender Bedeutung sei. Klaus Iohannis sagte, dass die beispielhaften Beziehungen zwischen Rumänien und Portugal durch einen dynamischen Austausch auf lokaler Ebene und eine intensive Zusammenarbeit mit der Stadtverwaltung von Lissabon gestärkt würden. Das rumänische Staatsoberhaupt erinnerte daran, dass in der Zwischenkriegszeit bedeutende Persönlichkeiten der rumänischen Kultur in dieser Stadt gelebt haben, wie Mircea Eliade, ein bekannter Religionshistoriker, und Lucian Blaga, ein großer Dichter und Philosoph.



    Premierminister Marcel Ciolacu sagte am Montag in Varna, dass Rumänien, Bulgarien und Griechenland einen gemeinsamen Aktionsplan für Verkehr, Energie, Handel und Sicherheit vereinbart haben. Marcel Ciolacu sagte, Rumänien wolle schnell Mitglied des Schengen-Raums werden und sich zu einem wichtigen Wirtschaftsfaktor in der Region entwickeln. Der Premierminister sagte, Rumänien könnte in der EU mehr Einfluss haben. Er betonte die wichtige Rolle des Landes bei der Ukraine-Krise und den Wunsch, Moldau und andere westliche Balkanstaaten schnell in die EU aufzunehmen.



    Die amerikanische Wissenschaftlerin Claudia Goldin wurde am Montag im Karolinska-Institut in Stockholm mit dem Nobelpreis für Wirtschaftswissenschaften ausgezeichnet, für Fortschritte beim Verständnis der Auswirkungen der Beteiligung von Frauen am Arbeitsmarkt, berichtet die offizielle Website nobelprize.org. Die offizielle Preisverleihung findet jedes Jahr am 10. Dezember, dem Todestag von Alfred Nobel (1896), statt. Jeder Preis wird im Jahr 2023 mit einem Scheck in Höhe von 920 000 Euro belegt sein. Der Nobelpreis für Wirtschaftswissenschaften wurde 1968 von der schwedischen Zentralbank und der schwedischen Nationalbank eingeführt.



    In Rumänien hat sich das Wetter in der südlichen Hälfte abgekühlt, sodass die Temperaturen landesweit unter den langjährigen Durchschnittswerten liegen. Der Himmel ist unbeständig, mit Bewölkung und leichtem Regen über den nördlichen und östlichen Gebieten des Landes und nur vereinzelt im Rest des Landes. In den nördlichen Ostkarpaten kann es zu Schnee und Graupel kommen. Wind ist schwach bis mäßig, mit einer gewissen Verstärkung im Hochgebirge und gelegentlich in östlichen Regionen. Die Höchsttemperaturen liegen zwischen 8 und 21 Grad Celsius

  • Rückblick auf die Woche 16.05. – 20.05.2022

    Rückblick auf die Woche 16.05. – 20.05.2022


    Ein gro‎ßer Schritt in Richtung Energieunabhängigkeit


    Die Abgeordnetenkammer hat das Gesetz, das die Erdgasförderung aus dem Schwarzen Meer ermöglicht, beschlossen. Die viel gewünschte Energieunabhängigkeit, die durch den Angriffskrieg Russlands gegen die Ukraine dringend wurde, rückt damit deutlich näher. Zumindest geht dies aus den Erklärungen der Vertreter der Regierungskoalition hervor. Im Gegensatz zum bisherigen Gesetz ist das Neue investorfreundlicher und dürfte sowohl den Unternehmen als auch dem Staat Gewinne bringen. Der liberale Energieminister Virgil Popescu sagte, dass mit dem neuen Gesetz Stabilität, Vorhersehbarkeit und ein freundliches steuerliches Umfeld für Investoren sowie niedrigere Gaspreise für inländische Verbraucher gewährleistet werden. Die oppositionelle öko-liberale USR stimmte für das Gesetz, obwohl sie die Einnahmen aus der Erdgasförderung in die privat verwaltete zweite Rentensäule hätte flie‎ßen sehen wollen. Die einzigen, die sich dem Gesetz widersetzten, waren die Nationalisten von der oppositionellen AUR. In der jetzigen Fassung kann die Pflicht, einen Anteil der Gasproduktion in Rumänien zu verkaufen, nur per Regierungserlass im Krisenfall eingeführt werden.




    Rumänische Wirtschaft unter Druck


    Rumänien verzeichnete in den ersten drei Monaten dieses Jahres, mit 5,2 % im Vergleich zum Vorquartal, das höchste Wirtschaftswachstum in der EU. Die gute Nachricht kam von Eurostat und bestätigte die zuvor vom nationalen Institut für Statistik veröffentlichten Daten. Aber die Prognosen fallen leider nicht so gut aus. Nach einem robusten Wachstum im Jahr 2021 wird sich die rumänische Wirtschaft, nach Angaben der Europäischen Kommission, in diesem Jahr voraussichtlich auf 2,6 % abschwächen. Daran schuld ist die Inflation, die das verfügbare Einkommen verringert sowie der Krieg in der Ukraine, der das Vertrauen in die Wirtschaft, die Lieferketten und die Investitionen beeinträchtigt. Im Februar, vor dem russischen Angriffskrieg in der Ukraine, schätzte die EU-Kommission, den Wachstum der rumänischen Wirtschaft in diesem Jahr auf 4,2 %. Nun musste sie ihre Prognose für die rumänische Wirtschaft im Jahr 2023 nach unten korrigieren. Das Bruttoinlandsprodukt soll nur noch um 3,6 % wachsen, die Inflationsprognose von 5,3 % auf 8,9 % steigen. Die Inflation wird voraussichtlich erst im nächsten Jahr auf 5 % sinken. Auch das Staatsdefizit und die Staatsverschuldung werden nach den Prognosen der Kommission steigen. Ein Begriff wird von Experten immer häufiger verwendet: Stagflation, d. h. eine relativ hohe und anhaltende Inflation, die leider von einer bescheidenen Wirtschaftsleistung überlagert wird.




    Ma‎ßnahmen zur Unterstützung der Wirtschaft


    Anhebung der Renten und des Kindergeldes, Senkung der Sozialversicherungsbeiträge, Deckelung der Energierechnungen für private und gewerbliche Verbraucher, das Programm Unterstützung für Rumänien“ — all diese können nur die Staatskassen schneller lehren. Die Sozialdemokraten in der Regierungskoalition fordern deswegen die Einführung eines progressiven Steuersatzes. Ihre liberalen Partner halten aber an dem einheitlichen Steuersatz fest. Das Thema steht auf der Tagesordnung der Koalition. Bis eine Entscheidung getroffen ist, sollen zwei weitere Ma‎ßnahmen aus dem Programm Unterstützung für Rumänien“ umgesetzt werden. Eine am Mittwoch verabschiedete Dringlichkeitsverordnung erlaubt es privaten Unternehmen, den Mindestlohn ab dem 1. Juni freiwillig um ca. 40 Euro zu erhöhen, ohne dass dafür Steuern und Sozialabgaben fällig werden. Die zweite Ma‎ßnahme zielt darauf ab, den Anstieg der Kraftstoffpreise für Güter- und Personenverkehrsunternehmen auszugleichen. 3 000 Unternehmen werden von der staatlichen Beihilfe profitieren.




    NATO-Beitritt Finnlands und Schwedens und Stärkung der Ostflanke


    Rumänien hat die Entscheidung Finnlands und Schwedens begrü‎ßt, der Nordatlantischen Allianz beizutreten. Präsident Klaus Iohannis sprach sich für den Beitritt der beiden Länder aus, und sagte, dass das Bündnis durch den Beitritt der beiden Länder gestärkt werde. Premierminister Nicolae Ciucă erklärte seinerseits, dass im aktuellen Kontext, in dem Russland jegliche Regel des Völkerrechts verletzt und einen Angriffskrieg gegen einen souveränen und unabhängigen Staat begonnen hat, beide Länder beschlossen haben, einem Bündnis beizutreten, das seinen defensiven Charakter, seinen Geist der Solidarität, seine Einheit, seine Solidität und seine Entschlossenheit unter Beweis gestellt hat, alles zu tun, um jeden Zentimeter des Staatsgebietes der Mitgliedsländer zu verteidigen. Nach dem Beitritt der beiden nördlichen Staaten zur NATO ist die östliche Flanke des Bündnisses, insbesondere der südliche Teil, am stärksten gefährdet. Premierminister Ciucă und sein portugiesischer Amtskollege Antonio Costa sprachen in Bukarest über die Stärkung dieses Gebiets. Sie besuchten ein Ausbildungsbataillon im Süden Rumäniens, in dem rund 200 portugiesische Soldaten trainieren, die in diesem Jahr zur Verstärkung der südöstlichen Flanke der NATO entsandt wurden. An Russland gewandt, erklärte Costa: Ein Angriff auf einen Verbündeten gilt als Angriff auf uns, auf uns alle. Die Verteidigungsminister Rumäniens und Portugals unterzeichneten am Donnerstag in Bukarest ein bilaterales Abkommen über die Zusammenarbeit im Verteidigungsbereich.



    Rumänische Filmemacher in Cannes


    Der rumänische Regisseur Cristian Mungiu kehrt mit seinem Film R.M.N.“, der im offiziellen Wettbewerb um die Goldene Palme antritt, nach Cannes zurück. Mungiu gewann die Goldene Palme im Jahre 2007 für den Film 4 Monate, 3 Wochen und 2 Tage“ und erhielt Auszeichnungen für Drehbuch und Regie. Zwei weitere rumänische Filme werden auf den diesjährigen 75. Internationalen Filmfestspielen in Cannes präsentiert: Metronom von Alexandru Belc und der Kurzfilm Potemkinists von Radu Jude. Ebenfalls am diesjährigen Festival nehmen die rumänische Produzentin Diana Păroiu und die Schauspielerin Cosmina Stratan. Letztere wurde vor 10 Jahren mit dem Preis für die beste Schauspielerin für ihre Darstellung in Mungiu’s After Hills“ ausgezeichnet.


  • Cooperări în domeniul apărării

    Cooperări în domeniul apărării

    Situate la extremele latinităţii europene, una la Oceanul
    Atlantic, cealaltă la Marea Neagră, supuse, vreme de decenii, unor dictaturi
    odioase, de dreapta la Lisabona, comunistă la Bucureşti, Portugalia şi România
    sunt, astăzi, democraţii stabile, partenere în Uniunea Europeană şi aliate în
    NATO.

    Vizita de joi în România a premierului portughez, Antonio Costa, a
    prilejuit şi semnarea unui acord bilateral de colaborare în domeniul apărării. Acesta
    include managementul și planificarea apărării, participarea la exerciții
    militare bilaterale și multinaționale, apărarea cibernetică și contracararea
    războiului de tip hibrid.


    Consultările politice ale premierului Costa cu omologul său,
    Nicolae Ciucă, şi cu preşedintele Klaus Iohannis au reliefat că România şi
    Portugalia se coordonează cu succes în ceea ce priveşte consolidarea apărării
    în regiunea Mării Negre, precum şi pe Flancul Sudic al NATO.

    Preşedintele
    Iohannis a amintit că în 2014, după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea
    de către Rusia, a început un proces amplu de adaptare a Alianţei la un mediu de
    securitate volatil şi impredictibil. Premierul Ciucă a mulţumit Portugaliei
    pentru contribuţia substanţială la structurile militare multinaţionale din
    România. Circa 200 de militari portughezi au fost dislocaţi, anul acesta, în
    România, unde vor rămâne şase luni.


    Premierul portughez a subliniat că
    invadarea Ucrainei de către trupele ruse, pe 24 februarie, a provocat schimbări
    majore în ceea ce priveşte securitatea Europei. El a menţionat că Portugalia a
    aprobat imediat desfăşurarea de forţe în România, pentru întărirea NATO pe
    Flancul Estic. Aliaţii, spune el, au transmis un mesaj ferm Rusiei: un atac
    împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor. În acest fel,
    am fost clari că Rusia va avea de plătit un preţ mare pentru orice agresiune
    împotriva unui membru NATO – a conchis şeful guvernului de la Lisabona.


    Supusă,
    la rândul său, de douăsprezece ori, în mai puţin de trei secole, unor invazii
    armate ruseşti, România a reacţionat prompt şi solidar la tragedia Ucrainei
    vecine. Circa un milion de cetăţeni ucraineni s-au refugiat aici după ce ţara
    lor a fost invadată, iar România le-a oferit garanţia că viaţa şi demnitatea le
    sunt apărate. E şi meritul aliaţilor săi militari, unul dintre cei mai
    importanţi dintre aceştia fiind Franţa, de care România e legată printr-un
    parteneriat strategic şi printr-o prietenie istorică, de aproape două secole.
    Parisul a anunţat că, pe lângă trupele pe care le are deja în România, va
    disloca un detaşament de apărare antiantiaeriană în Centrul Naţional de
    Instruire pentru Apărare Antiaeriană din Capu Midia. Operat de 100 de
    militari, sistemul sol-aer cu rază medie de acţiune poate oferi o bulă de
    protecţie în beneficiul forţelor aliate care operează în zonă.


  • Jurnal românesc – 20.05.2022

    Jurnal românesc – 20.05.2022

    Premierul Portugaliei,
    Antonio Costa, a transmis un mesaj de susţinere a aderării României la spaţiul
    european de liberă circulaţie Schengen. Suntem indiscutabil susţinători
    ai aderării României la spaţiul Schengen şi sperăm că aceasta va facilita
    circulaţia românilor rezidenţi în Portugalia, schimburile dintre ţările şi
    popoarele noastre    , a afirmat Antonio Costa, care a efectuat o vizită de
    lucru la Bucureşti. Şeful guvernului de la Lisabona a mulţumit, cu acestă ocazie,
    comunităţii româneşti rezidente în Portugalia pentru integrarea sa atât
    de pozitivă, care în ultimele decenii a contribuit la dezvoltarea ţării
    sale. Peste 31.000 de cetăţeni români erau oficial înregistraţi, în 2019, în
    evidenţele Serviciului pentru Străini şi Frontiere din Portugalia. Românii,
    concentraţi în zonele Lisabona, Setubal, Santarem şi Algarve, alcătuiesc a
    treia comunitate de străini din spaţiul lusitan, după brazilieni şi cei sosiţi
    din Capul Verde.




    Circa 880.000 de români
    lucrează permanent în Germania şi în jur de 190.000 sunt sezonieri, a declarat
    ministrul Muncii, Marius Budăi. Este un număr foarte mare şi considerăm
    că lucrătorii români în Germania, şi nu numai în Germania, în Europa, fac
    cinste ţării noastre contribuind direct la PIB-ul ţărilor respective    , a
    afirmat acesta. Budăi a anunţat că va face, în curând, o vizită la Berlin.
    Consider că este foarte important ca ministerele de resort – în speţă
    Ministerul Muncii din Germania şi Ministerul Muncii din România – să aibă o relaţie
    directă. Recent am semnat o astfel de colaborare cu Ministerul Muncii din
    Italia, urmând să mă deplasez la Roma, exact cu scopul de a proteja cetăţenii
    români care lucrează în Italia,     a spus ministrul. El a subliniat că
    situaţia lucrătorilor români din Germania este monitorizată constant şi că
    principalele probleme semnalate de aceştia sunt legate de condiţiile de muncă,
    de normele de siguranţă, de sănătate în muncă, de neacordarea salariului minim
    legal sau de reţineri din salariu. Budăi a precizat că cei mai afectaţi sunt
    lucrătorii sezonieri de la fermele agricole şi cei din industria cărnii. El a
    spus că a discutat recent cu Autoritatea Europeană a Muncii pentru a crea
    echipe mixte de control, care să verifice condiţiile de muncă în ţările UE şi să-i
    protejeze astfel pe toţi lucrătorii europeni.




    Noul ambasador al României
    la Madrid, George Bologan, a fost primit de Regele Felipe al 6-lea căruia i-a
    prezentat scrisorile de acreditare. În cadrul discuţiilor purtate au fost
    atinse aspecte de interes geopolitic, precum Ucraina şi viitorul Europei, şi a
    fost reiterată nevoia întăririi identităţii europene. S-a vorbit, de asemenea,
    despre cooperarea academică, economică, politică şi despre organizarea unei
    şedinţe comune a celor două guverne. Ambasada României la Madrid transmite că
    şeful statului spaniol a apreciat valoarea comunităţii româneşti din Spania, în
    contextul în care aproape 1,1 milioane de români trăiau în statul iberic la
    sfîrşitul anului 2020. La rândul său, George Bologan a evidenţiat rolul
    acesteia şi a subliniat totodată că familiile mixte sunt fundamentul uman al
    relaţiei privilegiate dintre România şi Spania. Totodată, diplomatul i-a
    transmis Regelui Felipe invitaţia adresată de preşedintele Klaus Iohannis să
    viziteze România anul viitor, când Madridul va prelua preşedinţia rotativă a Consiliului
    Uniunii Europene. Prin prezentarea scrisorilor de acreditare, George Bologan a
    preluat oficial atribuţiile de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al
    României în Regatul Spaniei. El a înlocuit-o pe Gabriela Dancău, care a condus
    reprezentanţa diplomatică la Madrid din 2016.




    România participă la a 34-a
    ediţie a Salonului Internaţional de Carte de la Torino, cel mai important târg
    de carte din Italia şi unul dintre cele mai relevante la nivel european, care
    are loc în perioada 19-23 mai. Tema ediţiei din acest an este Inimi
    nestăvilite, iar standul naţional, organizat sub deviza România,
    curajul de a scrie literatură, promovează nu doar literatura română
    contemporană, ci şi lucrări ale autorilor români apărute în limba italiană în
    ultimii trei ani. Manifestărie culturale româneşti de la Salon includ
    prezentări de carte, dezbateri, comentarii şi discuţii cu cititorii la care
    participă atât autorii, cât şi editorii, traducătorii, critici şi istorici
    literari, filologi, cadre didactice universitare şi cercetători din domeniul
    ştiinţelor umaniste. Pavilionul naţional al României a fost organizat cu
    sprijinul Institutului Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii,
    Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia şi Accademiei
    di Romania la Roma.



  • Nachrichten 19.05.2022

    Nachrichten 19.05.2022

    Der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu hat am Mittwoch in New York an der Ministertagung Global Food Security Call to Action“ teilgenommen. Zu diesem Anlass erklärte er, dass die Nutzung des Potenzials des rumänischen Schwarzmeerhafens Constanta vor dem Hintergrund des Konflikts in der Ukraine von strategischer Bedeutung sei. Constanta sei zum wichtigsten Hafen am Schwarzen Meer für Getreideexporte geworden, so Aurescu. Er forderte außerdem verstärkte internationale Anstrengungen zur Schaffung eines Korridors für den Transport von Produkten und Getreide aus der Ukraine, auch auf dem Seeweg. Aurescu nimmt heute an einem weiteren Treffen zur globalen Ernährungssicherheit teil, das von den USA initiiert wurde, die in diesem Monat den Vorsitz im UN-Sicherheitsrat innehaben.



    Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis besuchte am Donnerstag gemeinsam mit dem rumänischen Premierminister Nicolae Ciuca und dem portugiesischen Premierminister António Costa das 1. Battalion in Caracal (Süd). Dort werden rund 200 portugiesische Soldaten ausgebildet, die in diesem Jahr zur Verstärkung der südöstlichen Flanke der NATO in Rumänien eingesetzt werden. Präsident Iohannis erklärte, dass Bukarest und Lissabon erfolgreich zusammenarbeiten, um die Verteidigung in der Schwarzmeerregion, aber auch an der Südflanke der NATO zu stärken. Er erinnerte daran, dass 2014, nach der illegalen Annexion der Halbinsel Krim durch die Russische Föderation, ein umfassender Prozess der Anpassung des Bündnisses an ein unbeständiges und unvorhersehbares Sicherheitsumfeld begann. Der portugiesische Ministerpräsident António Costa betonte, dass der Ausbruch des Konflikts in der Ukraine nach dem Einmarsch Russlands am 24. Februar zu großen Veränderungen in der europäischen Sicherheit geführt habe und dass sein Land an diesem Tag die Entsendung von Streitkräften nach Rumänien zur Verstärkung der NATO-Aktivitäten an der Ostflanke genehmigt habe. Premierminister Nicolae Ciucă dankte seinerseits Portugal für seinen wesentlichen Beitrag zu den multinationalen Strukturen in Rumänien und für seine Beteiligung an den verstärkten Überwachungsmaßnahmen in Rumänien.



    Die Regierung hat am Mittwoch eine Eilverordnung erlassen, die es den Arbeitgebern ermöglicht, den Mindestlohn steuerfrei zu erhöhen. Die Maßnahme wird am 1. Juni in Kraft treten und ist Teil des Pakets Unterstützung für Rumänien, mit dem die negativen Auswirkungen der Preiserhöhungen bekämpft werden sollen. Arbeitnehmer mit individuellen Vollzeitarbeitsverträgen kommen für die Lohnerhöhung in Frage, ebenso wie Personen, die zwischen dem 1. Juni und dem 31. Dezember 2022 eingestellt werden. Grundsätzlich können sich die Arbeitgeber für eine Erhöhung des Mindestlohns von 510 auf 550 Euro entscheiden. Ebenfalls am Mittwoch verabschiedete die Regierung ein Dekret, mit dem 3.000 individuellen Zulieferern und Speditionssunternehmen Kraftstoffsubventionen in Höhe von 60 Millionen Euro gewährt werden, um den Anstieg des Kraftstoffpreises zu decken.



    Das Europäische Parlament hat am Donnerstag den Jahresbericht über die Umsetzung des Assoziierungsabkommens zwischen der EU und der Republik Moldau (ehemalige Sowjetunion, mehrheitlich rumänischsprachig) angenommen. Darin wird die EU aufgefordert, Chisinau nach dem Antrag auf Mitgliedschaft in der EU strategisch stärker zu unterstützen. Laut einer Pressemitteilung des EP hat der Krieg in der Ukraine vor dem Hintergrund eines sich verschlechternden Sicherheitsumfelds die benachbarte Republik Moldau unverhältnismäßig stark getroffen. Die Wirtschaft des Landes wurde durch den Verlust von Import- und Exportmöglichkeiten sowie durch rapide steigende Energiepreise beeinträchtigt, und die Republik Moldau wurde durch den Verlust von Handelsmöglichkeiten in Mitleidenschaft gezogen. Die Republik Moldau hat außerdem mehr ukrainische Flüchtlinge pro Kopf aufgenommen als jedes andere Land, was einen enormen Druck auf die öffentlichen Dienste des Landes ausübt. Aufgrund des Einmarsches Russlands in der Ukraine wurde der offizielle Antrag der Republik Moldau auf eine neue Regierung abgelehnt. Der offizielle Antrag Moldawiens auf EU-Mitgliedschaft am 3. März wurde von den Europaabgeordneten begrüßt, da er den europäischen Weg des Landes bestätigt.



    Sechs Strände in den rumänischen Schwarzmeerorten Năvodari, Mamaia, Eforie und Olimp wurden in diesem Jahr von der Stiftung für Umwelterziehung (FEE) mit der sogenannten Blauen Flagge ausgezeichnet. Die Blaue Flagge (engl. Blue Flagg) wird auf der Grundlage strenger Kriterien wie Wasserqualität, Erste-Hilfe-Leistungen, Einrichtungen für Menschen mit Behinderungen und Umweltpraktiken vergeben. Das Programm der Blauen Flagge für Strände und Jachthäfen wird von der Stiftung für Umwelterziehung, einer internationalen, nichtstaatlichen, gemeinnützigen Organisation durchgeführt und fördert die nachhaltige Entwicklung in Süßwasser- und Meeresgebieten. Es fordert lokale Behörden und Strandbetreiber auf, hohe Standards in Bezug auf Wasserqualität, Umweltmanagement, Umwelterziehung und Sicherheit zu erreichen.



    Sepsi OSK Sfântu Gheorghe und der FC Voluntari bestreiten heute in Bukarest das Finale des rumänischen Fußballpokals. Am Samstag gewann der rumänische Fußballverein CFR Cluj den achten nationalen Meistertitel in seiner Geschichte und den fünften in Folge. Der CFR gewann die Trophäe eine Runde vor Saisonende, nachdem er Universitatea Craiova am Sonntag im Heimspiel mit 2:1 besiegt hatte. Den zweiten Platz belegt der FCSB, der gegen den FC Voluntari ein 2:2-Unentschieden erreichte.



    Schönes frühsommerliches Wetter bei steigenden Temperaturen in ganz Rumänien. Der Wind weht schwach bis mäßig, heftigere Windstöße werden in den östlichen und südöstlichen Regionen sowie auf den Bergkämmen registriert. Vereinzelt ist es neblig. Die Höchsttemperaturen erreichen am Do 17 bis 26 Grad. In Bukarest wurden zu Mittag 24 Grad Celsius gemessen.


  • Declaraţia comună asupra Conferinţei privind viitorul Europei, semnată

    Declaraţia comună asupra Conferinţei privind viitorul Europei, semnată

    Este un nou început pentru Uniunea Europeană şi pentru toţi cetăţenii europeni – au apreciat liderii principalelor instituţii ale blocului comunitar. Conferinţa privind viitorul Europei va fi o ocazie unică pentru toţi cetăţenii şi pentru societatea civilă de a contura un proiect comun pentru o democraţie europeană funcţională – consideră preşedintele Parlamentului David Sassoli.

    Pentru premierul portughez Antonio Costa, convocarea Conferinţei privind viitorul Europei este un mesaj de încredere şi speranţă că vom depăşi pandemia şi criza. Avem speranţa că împreună vom construi o Europă echitabilă, ecologică şi digitală – a mai spus Costa. Iar preşedintele Comisiei Ursula von der Leyen i-a invitat pe toţi europenii să se exprime, să spună în ce Europă doresc să trăiască, să o modeleze şi să îşi unească forţele pentru a o construi.

    Aşteptările cetăţenilor sunt clare: îşi doresc să aibă un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei şi la temele care le afectează viaţa. Şi promisiunea noastră este la fel de clară: îi vom asculta, iar apoi vom acţiona – a subliniat şefa Executivului de la Bruxelles.

    Conferinţa privind viitorul Europei îşi propune să le acorde cetăţenilor un rol mai important în conturarea politicilor şi a obiectivelor ambiţioase ale Uniunii, îmbunătăţind astfel rezistenţa la crize, indiferent de natura lor. Declaraţia comună cuprinde o listă de teme posibile precum sănătatea, schimbările climatice, echitatea socială, transformarea digitală, rolul Uniunii Europene în lume şi modalităţile de consolidare a proceselor democratice care guvernează blocul comunitar. Aceste teme corespund priorităţilor generale ale Uniunii şi aspectelor semnalate de cetăţeni în sondajele de opinie. În cele din urmă, cetăţenii participanţi vor decide ce subiecte vor fi discutate în cadrul conferinţei.

    Conferinţa se va desfăşura în diverse foruri, inclusiv digitale, precum şi cu participare fizică, atunci când este posibil, cu respectarea normele legate de pandemia de COVID. O platformă digitală multilingvă interactivă le va permite cetăţenilor şi părţilor interesate să îşi prezinte ideile online şi îi va ajuta să participe la diverse evenimente sau să le organizeze.


  • Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene

    Președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene

    Strigătul de luptă al președinției portugheze a Consiliului Uniunii Europene are în vedere redresarea economiilor europene astfel încât acestea să devină echitabile, ecologice și digitale, subliniază Eliza Vaș într-un articol publicat în numărul din ianuarie 2021 al Newsletterului Institutului European din România.



    Preluarea mandatului președinției rotative de către Portugalia, la 1 ianuarie 2021, a fost marcată prin asumarea a trei priorități: susținerea redresării economice în contextul tranzițiilor digitale și climatice, implementarea Pilonului European al Drepturilor Sociale și consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene. Astfel, printre altele, Portugalia își propune operaționalizarea rapidă a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, organizarea unui summit la Porto pentru adaptarea Pilonului European al Drepturilor Sociale la tranzițiile climatice, digitale și demografice, respectiv consolidarea relației cu Statele Unite ale Americii.



    Textul integral al articolului poate fi accesat online aici



    (Ionuț Mircea Marcu, expert Institutul European din România)




  • Prioritățile președinției Portugaliei a Consiliului UE

    Prioritățile președinției Portugaliei a Consiliului UE


    Portugalia a preluat la 1 ianuarie președinția rotativă a Consiliului UE, după mandatul Germaniei la finalul căruia Uniunea a început campania de vaccinare anti-COVID, a încheiat un acord comercial post-Brexit cu Marea Britanie iar instituțiile europene au să obțină acordul tuturor statelor membre pentru planul de redresare economică și pentru bugetul multianual.



    Redresarea economică a UE, dependentă de succesul campaniei de vaccinare



    Lisabonei îi revine acum misiunea de a încheia demersurile ce vor permite punerea în aplicare a Mecanismului de Rezilienţă şi Redresare, iar fondurile să ajungă la cele 27 de state membre. Redresarea economică este cea mai importantă prioritate a preşedinţiei portugheze, a declarat premierul portughez Antonio Costa, la finalul unei recente întâlniri cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel, la Lisabona.



    Premierul portughez a subliniat că nu poate exista o redresare a economiei UE fără o vaccinare pe scară largă. De aceea, Lisabona a apărat decizia de achiziţionare de vaccin anti-COVID-19 pentru toate cele 27 de state membre UE prin intermediul Comisiei Europene. Antonio Costa a mai precizat că vaccinarea a peste 400 de milioane de persoane este o sarcină dificilă şi oamenii trebuie să înţeleagă că producerea şi distribuirea vaccinurilor necesită timp. De altfel, săptămâna trecută, Comisia Europeană a autorizat și vaccinul creat de Moderna și a a propus statelor membre ale UE să achiziționeze încă 200 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 produs d Pfizer și e BioNTech, cu opțiunea de a achiziționa alte 100 de milioane de doze.



    Pandemia de coronavirus are și un impact ordin social, deoarece a afectat puternic forţa de muncă şi a accentuat inegalităţile în rândul populației, drept urmare, Portugalia va acorda prioritate pilonului social al UE în acest semestru.



    Relațiile comerciale externe, aduse în prim-plan



    În cele șase luni de mandat în fruntea Consiliului UE, Portugalia își propune să revigoreze relaţiilor cu India, prin intermediul primului summit între gigantul asiatic şi Uniunea Europeană, în contextul recentelor discuții privind un acord comercial.


    “Nu ne este permis să facem abstracţie de cea mai mare democraţie a lumii”, a declarat ministrul de externe portughez, Santos Silva, care mai consideră că summit-ul poate stabili “un echilibru geopolitic şi a aprofunda legăturile noastre politice şi economice cu această ţară”.



    Portugalia are o relație foarte bună cu Brazilia, cu care a organizat un summit în care s-a decis consolidarea relaţiilor economice şi comerciale, în 2007, când a mai deținut președinția Consiliului. Ibericii ar putea beneficia de această relație în perspectiva acordului dintre UE şi țările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay șu Uruguay).



    UE, spre un acord de investiții cu China



    Ultimele zile ale anului 2020 au adus și o înțelegere între Uniunea Europeană și China pentru un viitor acord privind investițiile. Acest acord ar putea provoca tensiuni cu noua administraţie de la Washigton care va prelua puterea peste câteva zile. Președintele ales Joe Biden a propus un dialog transatlantic cu privire la provocarea strategică reprezentată de asertivitatea internaţională crescândă a Chinei, însă premierul portughez este de părere că ar fi o pierdere pentru UE dacă ar înceta negocierile cu China.



    Dacă Europa doreşte să fie un actor global, aşa cum trebuie să fie, autonomia sa strategică depinde de capacitatea de a relaţiona cu fiecare dintre ceilalţi actori globali. Trebuie să comunice cu Statele Unite, China, Australia şi Noua Zeelandă, India, Africa. Trebuie să se raporteze la toată lumea şi nu doar să vorbească prin alţii“, a declarat premierul Antonio Costa pentru agenția de presă Lusa.