Radio România Internațional

Tag: antreprenori

  • Ce aşteaptă antreprenorii de la viitorul guvern?

    Ce aşteaptă antreprenorii de la viitorul guvern?

    Reuniți, luni, în cadrul unui eveniment de specialitate desfășurat online, antreprenorii au atras atenţia asupra pericolului unei recesiuni economice în România în a doua parte a anului 2025 și au cerut viitorului executiv să ia măsuri pentru evitarea acestui scenariu. Ei au amintit că 2024 a fost un an extrem de provocator, în care mediul de afaceri s-a confruntat, pe lângă contextul economic şi geopolitic dificil, şi cu o instabilitate semnificativă pe plan intern, pe partea fiscal-bugetară.

    “România se află într-un context extrem de fragil, fiind singura ţară din UE care combină deficite gemene mari: avem un deficit bugetar estimat de 7,9% şi un deficit de cont curent de 8,4%, dar cu prezumţii foarte mari de a creşte până la finalul anului 2024. Pentru că datele statistice arată că, în ultimii cinci ani, în luna decembrie, deficitul de cont curent creşte cu cel puţin 1,5, mai ales în contextul în care 2024 a fost marcat de alegeri”, a amintit Cristina Chiriac, președinta Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

    Iar în primul semestru al lui 2025 vor fi din nou alegeri electorale. Președinta CONAF: “Cred că dacă vrem să nu ajungem într-o zonă de recesiune economică, trebuie să ajustăm deficitul bugetar şi cel de cont curent fără a adopta măsuri dificile. Adică trebuie să reducem cheltuielile publice, în special cele din zona celor neproductive, trebuie să creştem eficienţa colectării veniturilor fiscale şi să evităm supraîncărcarea fiscală asupra mediului de afaceri.”

    Oamenii de afaceri au mai spus că în condiţiile actuale, când bugetele trebuie modificate aproape la fiecare trei luni pentru a le adapta la modificările fiscale sau legislative, companiile antreprenoriale nu mai au cum să lucreze cu bugete multianuale, cum să întocmească planuri de afaceri sau să realizeze prognoze pentru viitor.

    Nevoia de predictibilitate a fost subliniată şi de Feliciu Paraschiv, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România: “Avem probleme mari cu deficitul bugetar, avem probleme cu o inflaţie persistentă, astea vin la pachet. Dar dacă mergem un pic mai atent, ne uităm că avem o impozitare incertă, cu schimbări legislative mai multe ca niciodată. (…) Nici nu ne puteam aşeza să ne facem un plan pe următoarele luni, că mai apărea ceva.”

    Antreprenorii au mai punctat şi importanţa ţinerii sub control a inflaţiei, dar şi a evitării aplicării unor alte măsuri similare celor de genul e-Factura sau e-Transport, care au îngreunat activitatea companiilor. Ei au făcut, totodată, apel la clasa politică să utilizeze expertiza din mediul de afaceri şi să adopte măsurile ce vizează funcţionarea economiei numai după consultări reale cu toate părţile interesate.

     

  • Muncind în România – 05.11.2024

    Muncind în România – 05.11.2024

    Este vorba despre o majorarea cu 9,46 procente faţă de luna decembrie. Iniţiatorii proiectului pus în transparenţă publică arată că această creştere va avea efecte pozitive la nivel social prin stimularea ocupării, reducerea muncii la negru şi creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor, iar de acest demers vor beneficia peste 1.800.000 de salariaţi. Se apreciază că această majorare va avea efecte pozitive şi asupra ocupării în sectoarele în care există deficit de forţă de muncă şi asta datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariaţi, în special femei şi tineri. Majorarea va atrage după sine şi alte drepturi şi obligaţii, precum creşterea punctului de amendă, întrucât acest calcul se raportează la salariul minim. Mai mult, măsura creşterii salariului minim afectează multiple sectoare de activitate, cum ar fi comerţul, transporturile şi întreprinderile mici şi mijlocii, unde nivelul salariilor este mai mic faţă de medie, cu influenţă asupra creşterii cheltuielilor cu forţa de muncă.

     

    Guvernul României a subvenţionat în acest an 70.000 de locuri de muncă. Pentru peste 40.000 au fost deja încheiate convenţii cu firmele care au angajat şomeri din categorii vulnerabile, iar în perioada următoare vor fi semnate convenţii pentru încă 30.000, a transmis Ministerul Muncii. În judeţul Bistriţa-Năsăud, din nord-vestul ţării, cele mai multe companii au angajat şomeri din aceste categorii vulnerabile. Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Angela Coş, a spus că 1.023 de agenţi economici din judeţ au beneficiat de această măsură şi au solicitat subvenţie pentru 1.360 de persoane în valoare totală de 36,7 milioane de lei (aproape 7,4 milioane euro). Pentru fiecare şomer de lungă durată cu vârsta de peste 45 de ani, părinte unic, întreţinător al familiei monoparentale, persoană cu dizabilităţi sau tânăr fără experienţă, firmele primesc lunar 2.250 lei (450 euro) de la stat, la fel ca cele care încadrează absolvenţi. Coş a arătat că 74 de companii din Bistriţa-Năsăud au angajat 83 de absolvenţi, pentru care au primit subvenţie în valoare de 2,2 milioane lei (circa 440.000 euro). Conform legislaţiei, angajatorii care primesc subvenţii au obligaţia să menţină raporturile de muncă pentru care primesc fonduri cel puţin 18 luni.

     

    Media salarială netă pentru angajaţii din inginerie care activează în România este de 5.000 de lei (1.000 euro) net pe lună, arată un studiu realizat de compania de recrutare online ejobs. Suma diferă în funcţie de industria pentru care sunt căutaţi aceşti specialişti, dar şi de deficitul de candidaţi existent pentru fiecare subspecializare în parte. Cele mai mari salarii sunt încasate de inginerii energeticieni, pentru care a fost înregistrată o medie salarială de 6.000 de lei (1.200 euro) lunar, a explicat reprezentantul companiei, Ana Călugăru. Aceasta a spus că este vorba despre medii care depăşesc salariile din alte industrii, pentru că este o specializare care are încă foarte mare căutare în piaţă, astfel că inginerii sunt unii dintre specialiştii care în prezent îşi găsesc cel mai uşor loc de muncă în România. Călugăru a precizat că aproape 1.000 de joburi de inginer sunt disponibile în acest moment pe platforma de recrutate, dintre care 30% au şi salariul afişat în anunţul de angajare. Judeţele cu cele mai mari medii salariale pentru ingineri sunt Bucureşti şi Timiş, cu 5.500 de lei (1.100 euro), Cluj  cu 5.400 de lei (1.085 euro), Sibiu cu 5.300 de lei (1.065 euro) şi Mureş cu 5.200 de lei (1.045 euro).

     

    Aproximativ 70% dintre antreprenorii din România se aşteaptă ca impozitul pe venitul din salarii să crească în următoarele 12 luni şi două treimi dintre aceştia estimează o majorare a impozitului pe profit, arată datele Barometrului Antreprenorilor New Money INSCOP. În ceea ce priveşte TVA, aproape 50% dintre oamenii de afaceri intervievaţi consideră că există posibilitatea ca aceasta să crească în perioada menţionată. Referitor la percepţia situaţiei economiei, respectiv direcţia ţării, 28,9% dintre antreprenori cred că România se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce 66,8% sunt pesimişti în legătură cu viitorul ţării. Totodată, peste 24% estimează că vor angaja personal în următoarele 12 luni, iar aproape 63% că vor păstra acelaşi număr de salariaţi. Doar 11% estimează că vor trebui să recurgă la concedieri în următorul an. Datele barometrului au fost culese în perioada 13-25 august pe un eşantion reprezentativ de 1.450 de oameni de afaceri din România.

  • Piaţa imobiliară din România

    Piaţa imobiliară din România

    Aproape 53.800 de imobile au fost vândute în România în februarie 2024, cu peste 16.500 mai multe faţă de ianuarie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna februarie 2024 este cu peste 6.500 mai mare faţă de perioada similară a anului 2023. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în februarie, în Bucureşti (peste 9.100) şi în judeţele Ilfov, aproape 3.500 şi Iaşi, peste 3.200. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt unele mai puţun dezvoltate, Teleorman, cu aproape 240 d eimobile vândute, Covasna, peste 330, şi Sălaj, peste 410. De asemenea, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a doua lună a acestui an sunt Dolj (sud), aproape 900, Botoşani , peste 620, şi Timiş , 610 terenuri.

    Pe de altă parte, peste 70% dintre românii care îşi caută o locuinţă se orientează spre apartamente, iar preţul este principalul indicator în decizia finală de achiziţie, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate. În ultimul trimestru din 2023, cererea totală de case şi apartamente noi şi vechi la nivel naţional a fost de 124.700, dintre care 105.800 vechi şi 45.100 noi. Cei mai mulţi potenţiali cumpărători şi-au căutat, în trimestrul IV 2023, un apartament sau o casă în Bucureşti.

    În ultimele 3 luni din 2023, 145.200 de potenţiali cumpărători s-au înregistrat la nivel de ţară, cu 21,7% mai mulţi decât în 2022. Aceştia au avut la dispoziţie 116.600 de proprietăţi rezidenţiale (case, apartamente), cu 25% mai puţine faţă de anul precedenti. Din totalul căutărilor de locuinţe, 20-25% dintre clienţi au vizat zonele centrale, 30-40% periferia, iar restul cartierele.

    Principalele pieţe rezidenţiale din România se regăsesc în Bucureşti şi alte mari oraşe foarte dezvoltate: Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Constanţa .

    În ceea ce priveşte clienţii care aleg o casă, aceştia sunt în general familii cu copii care vor să aibă curte şi un spaţiu mai mare de locuire. Provocarea constă in locaţie, deoarece doritorii nu mulţi sunt dispuşi să se mute la periferie şi caută să fie aproape de instituţiile de învăţământ. În general aceşti clienţi sunt fie antreprenori, fie freelanceri sau lucrează în poziţii de top management şi au un program flexibil, se arată în studiul citat.

    Specialiştii în imobiliare estimează că, în acest an, aproximativ un milion de români îşi vor căuta o locuinţă, iar cei care îşi doresc un apartament sau casă ţin cont nu doar de preţ, ci şi de localizarea proprietăţii.

  • Jurnal românesc – 20.09.2022

    Jurnal românesc – 20.09.2022

    Părinţii care
    pleacă la muncă în străinătate vor trebui să anunţe administraţiile locale în
    grija cui îşi lasă copiii, a spus ministrul Familiei, Tineretului şi Egalităţii
    de Şanse, Gabriela Firea. Aceasta susţine că mulţi minori ai căror părinţi au
    plecat la lucru în afara României au rămas în ţară cu persoane care nu îi mai
    pot întreţine financiar. Firea a anunţat că a fost înfiinţată o direcţie care
    se va ocupa împreună cu autorităţile locale de cazurile copiilor ai căror părinţi
    muncesc în străinătate. Aceşti copii au rămas aici cu bunici care între
    timp au îmbătrânit sau nu mai au resurse financiare. Nu mă refer la cazurile
    fericite în care părinţii au plecat la muncă şi trimit lunar bani, astfel încât
    copiii, chiar dacă sunt lipsiţi de prezenţa şi iubirea părinţilor, au totuşi
    bani pentru a-şi cumpăra rechizite, haine sau alimente. Noi avem 40.000 de
    astfel de situaţii, în care copiii au fost lăsaţi în grija unor persoane care
    sunt binevoitoare dar nu se mai descurcă, a declarat Firea la conferinţa
    proiectului naţional Pactul pentru tineri, desfăşurată la Iaşi.
    Ministrul Familiei a precizat că scopul acestui demers este eradicarea
    abandonului şcolar.




    Mai mulţi
    parlamentari români au reclamat tratamentul abuziv la care ar fi
    supusă familia Furdui, după ce autoritatea de protecţie a copilului din
    Germania le-a luat acestora cei şapte minori. O delegaţie a legislativului de
    la Bucureşti, condusă de senatorul Titus Corlăţean şi din care fac parte
    deputaţii Ben-Oni Ardelean şi Robert Sighiartău, se află în Germania pentru a
    spijini familia de români, care a fost deposedată de copii în urmă cu
    aproximativ un an şi jumătate. Corlăţean a precizat că două dintre fete, de 11
    şi 13 ani, au fost redate familiei în această vară şi a spus că autorităţile
    germane interpretează eronat normele. El a admis posibilitatea
    existenţei unei diferenţe de natură culturală între modelul german şi cel
    românesc de educare în familie, dar a susţinut că părinţii nu sunt abuzivi
    şi a acuzat un caz scandalos de încălcare a libertăţii religioase.
    Corlăţean a afirmat că delegaţia solicită repatrierea şi înapoierea celorlalţi
    cinci copii pentru prezervarea identităţii naţionale, lingvistice şi
    religioase şi a subliniat faptul că minorii au exclusiv cetăţenia română.
    Familia Furdui este victima unui sistem îndreptat împotriva familiilor şi
    spre dezbinarea acestora, a spus şi deputatul Ben-Oni Ardelean.
    Condamnăm public instituţia de protecţie a copilului din Germania, pentru
    tratamentul abuziv îndreptat împotriva familiei de români şi pentru demersurile
    inumane pe care le-a întreprins. În Europa anului 2022 aşa ceva nu are voie să
    se întâmple!, a spus Ardelean.




    Preşedintele
    interimar al Senatului, Alina Gorghiu, se va afla la Chişinău, în perioada
    21-23 septembrie, pentru a participa la deschiderea manifestării Zilele
    Filmului Românesc. Vizita are loc la invitaţia şefului Departamentului
    pentru Relaţia cu Republica Moldova, secretarul de stat Adrian Dupu.
    Departamentul a transmis că, prin această acţiune, îşi propune să întărească,
    să păstreze şi să consolideze legăturile dintre România şi Republica Moldova,
    în vederea exprimării identităţii etnice, culturale şi lingvistice.
    A 8-a ediţie a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău va avea loc în perioada
    22-25 septembrie şi propune publicului moldovean cele mai noi producţii
    româneşti, premiate la festivalurile de la Cannes, Veneţia şi San Sebastian. În
    marja acestui eveniment, Alina Gorghiu are programată şi o întâlnire cu
    reprezentanţi ai principalelor ONG-uri din stânga Prutului care se ocupă de
    problema violenţei domestice şi a egalităţii de gen.




    Ambasada
    României la Roma organizează la 21 septembrie o reuniune cu oamenii de afaceri
    români de pe teritoriul Italiei. La întâlnire, la care va lua parte ambasadorul
    Gabriela Dancău, au fost invitaţi invitaţi antreprenori români care dețin
    participații în companii italiene și care sunt interesați de demersurile
    Ambasadei în domeniul economic, dar și de modul în care misiunea diplomatică îi
    poate sprijini în activitatea desfășurată. Ambasada transmite că evenimentul
    constituie şi un bun prilej pentru participanți de a-și extinde contactele în
    rândul comunității românești de afaceri din Italia.




  • Jurnal românesc – 12.09.2022

    Jurnal românesc – 12.09.2022

    189 de pasageri
    români blocaţi în aeroporturile elene din Zakynthos şi Rhodos, din cauza
    anulării zborurilor companiei Blue Air, au fost repatriaţi, la 11 septembrie,
    cu o cursă TAROM. Operatorul aerian naţional a mai adus acasă, la 10
    septembrie, 349 de turişti români blocaţi în Grecia şi are programate şi alte
    curse înspre insulele greceşti. La 6 septembrie, Blue Air Aviation a anunţat că
    suspendă până la 12 septembrie, toate cursele programate a pleca de pe aeroporturile
    din România, din cauza popririi conturilor companiei de către Administraţia
    Fondului pentru Mediu. Deşi, o zi mai târziu, instituţia a decis suspendarea
    popririi şi stabilirea unui grafic pe 12 luni pentru achitarea creanţei, Blue
    Air a anunţat că va relua cursele abia din 10 octombrie şi le-a transmis
    pasagerilor cu zboruri programate până la acea dată să nu se mai prezinte la
    aeroporturile de plecare. În acest context, Guvernul a alocat 5 milioane de lei
    din fondul de rezervă pentru aducerea acasă a conaţionalilor blocaţi în afara
    graniţelor. Românii din străinătate afectaţi de decizia Blue Air pot solicita
    sprijin în vederea repatrierii la numerele de telefon 021 431 18 69, 0751 08 45
    37 şi la adresa de email callcenter@mae.ro.




    Ambasadorul
    României la Washington, Andrei Muraru, a vizitat, în perioada 6-8 septembrie,
    comunitatea de români din statul New Mexico, estimată la circa 1.000 de
    persoane concentrate în oraşele Albuquerque şi Santa Fe. Sunt convins că
    mulţi dintre dumneavoastră, având în vedere profilul profesional, puteţi
    contribui enorm la dezvoltarea acestei agende de prosperitate care este
    Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA    , le-a spus diplomatul român
    celor prezenţi la întâlnirea din Albuquerque. Ambasadorul a avut întrevederi cu
    mai mulţi oficiali ai statului american, între care viceguvernatorul Howie
    Morales şi primarii celor două oraşe, Albuquerque şi Santa Fe, Tim Keller şi
    respectiv Alan Webber. Reprezentanţa diplomatică transmite că aceştia s-au
    arătat deschişi perspectivelor unor cooperări cu administraţiile locale din
    România, inclusiv în ce priveşte schimburile de bune practici. Ambasadorul a
    vizitat Universitatea New Mexico, unde un român conduce Centrul pentru Izotopi
    Stabili, iar o româncă predă în cadrul Departamentului de Fizică şi Astrologie,
    precum şi compania Acme Solutions, deţinută de un român, şi galeria de artă
    Aurelia, fondată de un artist român. Vizita ambasadorului în statul american
    face parte din turneul 50 States, One Community, pe care acesta îl
    efectuează în comunităţile româneşti din SUA. Până în prezent, Andrei Muraru
    s-a deplasat în statele Ohio, Illinois, New Jersey, Arizona, Utah, Texas,
    Minnesota şi Michigan.




    Ambasada
    României la Roma organizează la 21 septembrie o reuniune cu oamenii de afaceri
    români de pe teritoriul Italiei. Întâlnirea, la care va participa ambasadorul
    Gabriela Dancău, se va desfăşura la sediul misiunii diplomatice din capitala
    italiană. Sunt invitaţi să participe antreprenori români care dețin
    participații în companii italiene și care sunt interesați de demersurile
    Ambasadei în domeniul economic, dar și de modul în care misiunea diplomatică îi
    poate sprijini în activitatea desfășurată. Ambasada transmite că evenimentul
    constitruie şi un bun prilej pentru participanți de a-și extinde contactele în
    rândul comunității românești de afaceri din Italia.




    Lectoratul de
    limbă română al Universității Ștefan cel Mare din Suceava deschis
    în cadrul Universității Naționale Iurii Fedkovici din Cernăuți
    organizează cursuri gratuite de limba română ca limbă străină pentru începători
    și avansați, transmite Agenţia BucPress. Cursurile vor fi susținute de doctorul
    Ioana Daniela Bălăuță, de la Universitatea Ștefan cel Mare, şi sunt
    deschise studenților, angajaților și profesorilor de la instituţia de
    învăţământ din Cernăuţi. Înscrierile pentru anul 2022-2023 sunt deschise până
    la data de 30 septembrie, iar cursurile sunt programate să înceapă la 1
    octombrie.


  • Suport pentru Iniţiative Antreprenoriale în regiunea Vest

    Suport pentru Iniţiative Antreprenoriale în regiunea Vest

    Proiectul s-a adresat persoanelor care desfășoară o activitate independentă, persoanelor inactive (elevi, studenţi) şi şomerilor de lungă durată cu domiciliul în unul dintre cele patru județe din regiune, doritoare să înființeze o afacere nonagricolă în mediul urban din regiunea vizată de proiect. Rezultatele proiectului s-au concretizat în: 16 serii de cursuri gratuite de antreprenoriat, cu participarea a 340 persoane din județele Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara. 380 persoane din Regiunea Vest au fost înscrise în grupul-țintă, au fost depuse 49 de planuri de afaceri dintre care 25 au fost selectate spre finanțare. În total au fost înființate 40 de de start up-uri, din care 24 de către partenerul coordonator CCIAT, după cum spune managerul de proiect, Daiana Buzatu:

    Acum trei ani, CCIAT, împreună cu echipa de implementare a venit cu o provocare pentru persoanele cu domiciliu în județele din regiunea Vest. Şi anume, dacă au idei de afaceri şi vor să le pună în aplicare, să participe la acest proiect. Peste 300 au răspuns provocării şi au participat la cursurile de competențe antreprenoriale organizate de noi. În total am finanțat până acum 40 de planuri de afaceri, am sprijinit și am oferit cursuri gratuite şi toţi participanţii au beneficiat de mentorat şi de practică în cadrul unor firme cu aceeași activitate.

    În prezent, firmele noi, susținute de CCIAT numără 57 de angajați, iar domeniile în care acestea activează sunt: IT&C, înregistrări audio-video, producție cinematografică, activități fotografice, editare-tipărire, producție, HoReCa, comerț, consultanță în afaceri, organizare evenimente, servicii de coafură şi construcții.

    SIA VEST – Suport pentru Inițiative Antreprenoriale a avut o valoare totală a finanțării de peste 6,4 milioane de lei, prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020.


  • Structură pentru inovare și digitalizare

    Structură pentru inovare și digitalizare

    Cu aceste repere, în partea de nord est a țării, în 2019, a fost pusă la punct o inițiativă care are menirea să ofere tocmai sprijinul necesar pentru idei antreprenoriale, afaceri. Acum, această structură a trecut de selecția națională, urmând să intre în procesul de evaluare al Comisiei Europene.

    Centre europene de inovare digitală și care să facă parte
    din Rețeaua Europeană de Huburi Digitale. De la Piatra Neamț, aducem vestea că
    un astfel de centru de inovare, Digital Innovation Zone (DIZ) este câștigătorul
    regional al etapei naționale de selecție a centrelor europene de inovare
    digitală. Deci, singura astfel de inițiativă din partea de nord est a țării
    care merge spre selectare a Comisia Europeană.

    Ce înseamnă toate acestea , aflăm
    de la doamna Gabriela Macoveiu, director al
    Direcției Comunicare, Inovare si Cooperare Externă din cadrul Agenției
    pentru Dezvoltare Regională Nord Est, instituție implicată alături de alte
    entități în această inițiativă:




    Digital Innovation
    Zone este o comunitate de profesioniști care oferă servicii suport pentru
    digitalizare atât în zona întreprinderilor cât și a administrației publice
    locale. DIZ est o inițiativă pe care au demarat-o șapte companii din regiune, care au luat inițiativa în 2019
    să pună bazele unei astfel de comunități. Lor li s-au alăturat universitățile
    și camerele de comerț, astfel încât oferta de servicii să fie cât mai largă,
    pornind de la analiza nevoii de business, pornind de la identificarea ideilor
    antreprenoriale și suportul necesar pe tot parcursul implementării proiectelor.

    Ne-am dorit foarte mult ca această structură partenerială să intre în Rețeaua
    Europeană a Huburilor Digitale de
    Inovare, mai ales făcând conexiune și susținând dezvoltarea soluțiilor pe
    domeniile unde am identificat și competență pentru specializarea regiunii. Aș
    vorbi aici doar de zona de sănătate și tehnologia informațiilor și
    comunicațiilor, care sunt printre cele vizate de colegii noștri din DIZ.
    Programul European de Digitalizare va
    susține această rețea a huburilor de inovare digitală. De asemenea,
    huburile de inovare digitală vor lucra
    foarte mult împreună cu Rețeaua Enterprise Europe Network, care sprijină
    companiile să internaționalizeze și să inoveze.




    Centrul Digital Innovation Zone din Regiunea Nord – Est a trecut de selecția națională. Există un orizont de așteptare în ceea
    ce privește acceptarea inițiativei de
    către Comisia Europeană și, implicit,
    introducerea în Rețeaua Centrelor Europene
    de Inovare Digitală?




    Apelul se va
    deschide la începutul anului viitor, iar în luna martie 2021 se așteaptă ca
    deja huburile europene recunoscute și la
    nivel european să semneze acorduri de finanțare pentru o perioadă de șapte ani.
    Nu ne îndoim că și acolo colegii noștri se vor descurca așa cum au făcut-o și
    la nivel național.


  • Institutul European de Inovare: 60 de milioane de euro pentru soluții la situații de criză

    Institutul European de Inovare: 60 de milioane de euro pentru soluții la situații de criză

    Aceste fonduri vor ajuta cercetătorii şi companiile inovatoare să genereze soluţii de mare impact care să abordeze provocările fără precedent cauzate de această pandemie. Va fi întărit efortul de inovare în domeniile sănătăţii, combaterii schimbărilor climatice, digitalizării, energiei sustenabile, mobilităţii urbane, manufacturii şi în sectorul materiilor prime. Invitaţiile de lansări de proiecte pan-europene pentru toate aceste sectoare vor fi lansate în următoarele săptămâni de către cele 8 comunităţi de Ştiinţă şi Inovare ale Institutului.

    Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a arătat că, într-un moment de criză precum cel cu care ne confruntăm în prezent, trebuie să ne asigurăm că resursele sunt direcţionate în aşa fel încât să conducă la rezultate rapide.

    Iniţiativa Institutului European pentru Inovare şi Tehnologie va sprijini noile proiecte de inovare pe termen scurt care abordează în mod direct această criză şi va impulsiona întreprinderile nou înfiinţate, pe cele în curs de extindere şi IMM-urile să îşi accelereze creşterea după trecerea pandemiei şi să contribuie astfel la redresarea economică a Europei, în cadrul Instrumentului de Sprijin cu Capital de Risc.

    Antreprenorii şi cercetătorii interesaţi pot găsi informaţiile necesare pe paginile de internet ale celor 8 comunităţi ştiinţifice din cadrul Institutului European pentru Inovare şi Tehnologie. Invitaţiile pentru depunerile de proiecte vor apărea atât pe site-urile acestora, cât şi pe site-ul eit.europa.eu, la capitolul Oportunităţi din secţiunea Our activities.

    Creat în anul 2008, Institutul European pentru Inovare şi Tehnologie reuneşte cea mai mare comunitate inovatoare din Europa, alcătuită din 249 de universităţi, peste 250 de centre de cercetare, 133 de oraşe, regiuni şi ONG-uri, aproape 1000 de companii şi alţi peste 1500 de parteneri europeni. Misiunea acestei iniţiative a Uniunii Europene este întărirea capacităţii de inovare a statelor membre, formarea noilor antreprenori, crearea de locuri de muncă şi găsirea de noi oportunităţi de creştere economică sustenabilă în Europa.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    În urma solicitărilor repetate ale reprezentanților mediului de afaceri, Guvernul a aprobat suplimentarea
    contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, cu alţi 10.000.


  • Scăderea inflaţiei în România

    Scăderea inflaţiei în România

    Validat în
    această săptămână pentru încă cinci ani la conducerea Băncii Naţionale a
    României, funcţie pe care o deţine din 1990, guvernatorul Mugur Isărescu a dat
    asigurări că Banca Centrală îşi face datoria şi ţara nu va avea inflaţie
    galopantă, adică o creştere a acestui indicator de peste 10%. Această declaraţie
    este mai mult decât un angajament, a spus guvernatorul. Potrivit lui Mugur
    Isărescu, într-un mediu tumultuos, discuţiile pot să alunece în direcţia
    aceasta, dar, dacă este ceva de spus conform nu percepţiei, ci datelor pe care
    BNR le are din piaţă, inflaţia în luna iunie ar putea să coboare sub 4%.

    Banca
    Centrală a decis, joi, să menţină rata dobânzii la nivelul de 2,5%, iar Mugur
    Isărescu a declarat că epoca stimulării creşterii economice prin consum trebuie
    să ia sfârşit Pentru perioada
    următoare o provocare este cum asigurăm creştere economică în condiţii de
    consolidare fiscală. Chiar o provocare, pentru că până acum creşterea economică
    a fost stimulată de stimularea consumului. Nu mai este câmp să apeşi prea mult
    pe pedala aceasta şi atunci apare o problemă de fond: ce şi cine va stimula
    creşterea economică.

    Cum trebuie înţelese aceste evoluţii financiare? Analistul Cornel
    Cojocaru consideră că veştile de la BNR sunt bune (4 iulie, ora 22:03): Practic, dobânda de politică monetară de
    2,5% pe an o avem de circa un an de zile neschimbată. Considerentele pentru
    menţinerea dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an au în vedere, pe de o
    parte, aşa cum ne-a arătat BNR, un fel de stabilitate a ritmului de creştere a
    ratei medii a preţurilor. E de bine, pentru că suntem în pericol de a avea o
    creştere abruptă a ratei medii a inflaţiei de la an la an. Chiar legat de acest
    aspect, Banca Naţională a României prognozează, de altfel, o scădere sub 4% a
    ratei inflaţiei în iunie. Cert este că, pentru cetăţean, şi investitor, şi
    antreprenor, rata inflaţiei se va menţine probabil în intervalul 3,5-4% până la
    sfârşitul anului. E o veste bună, pentru că asta arată o stabilitate.

    BNR
    va continua în direcţia unei politici prudente şi responsabile, având ca
    obiectiv pe termen lung aderarea la zona euro, a mai spus guvernatorul. Mugur Isărescu a declarat, însă,
    că România trebuie să fie pregătită înainte de a face pasul în zona euro, mai
    ales ca diferenţele de dezvoltare între diferite zone ale ţării sunt
    semnificative.

  • Condiția femeii moderne

    Condiția femeii moderne

    Conferința
    Internațională la Nivel Înalt cu tema Condiția femeii moderne – între împuternicire, conducere și
    discriminarea de gen, a fost organizată în contextul deținerii de către
    România a Președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, sub înaltul
    patronaj al prim – ministrului român Viorica Dăncilă, și a reunit aproximativ
    200 de persoane, președinți, prim-miniștri, demnitari români și europeni,
    reprezentanți din institutele și instituțiile Uniunii Europene, ai societății
    civile, organizațiilor internaționale și ai sectorului privat.


    Pe agenda reuniunii s-au regăsit
    schimbul de bune practici, de politici și de inițiative ale statelor membre ale
    UE privind promovarea egalității de gen în domeniul economic, în antreprenoriat
    și leadership, prin prevenirea și combaterea discriminării de gen pe piața
    muncii, în mediul de afaceri și accesul la procesele decizionale.


    În context, Conferința a urmărit
    promovarea în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, a societăților
    coezive, care să beneficieze de îmbunătățirea sistemului de educație și
    sănătate, de reducerea inegalităților dintre bărbați și femei, dintre mediul
    urban și rural, în măsură să conducă la promovarea unei societăți deschise, în
    care cetățenii europeni să se simtă apreciați și sprijiniți și în care,
    promovarea egalității de șanse între femei și bărbați să reprezinte cheia
    succesului pentru o Europă coezivă.


    Premierul Viorica Dăncilă a declarat: Studii privind
    inițiativele femeilor-antreprenor plasează România într-un top 10 printre
    țările care acordă atenție acestui subiect, respectiv procentul afacerilor
    înființate și conduse de femei.


    Sunt patru elemente cheie
    care permit femeilor să deruleze și să dezvolte afaceri de succes: cultura
    antreprenorială, accesul la servicii financiare de calitate, simplificarea
    birocrației și sprijinul acordat inițiativelor femeilor. Iar Guvernul este un
    partener de încredere în acest sens. Și cred că și doamnele antreprenor au
    simțit acest lucru gândindu-mă că, din cele peste 30.000 de firme înscrise în
    noua sesiune a programului Start-up Nation, aproximativ 44% sunt reprezentate
    de femei. Mă bucur să constat interesul doamnelor și să le încurajez să aibă încredere
    și inițiativă, iar noi vom veni în sprijinul lor.



    Cu această ocazie a fost lansat
    Manifestul de la București pentru susținerea egalității de șanse și de
    tratament între femei și bărbați. Acest document își propune să dea un
    semnal de substanță privind integrarea în politicile UE post-2020, considerând
    că este esențial pentru Uniunea Europeană, în contextul noului mandat al
    Parlamentului European și al Comisiei Europene, să-și reafirme angajamentul de
    a promova egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen.


  • “Oltenia Profesională – o abordare holistică pentru competitivitate”

    “Oltenia Profesională – o abordare holistică pentru competitivitate”

    Unul dintre
    proiectele cofinanțate de UNIUNEA EUROPEANĂ din Fondul Social European prin
    Programul Capital Uman 2014-2020 este Oltenia Profesională – o abordare
    holistică pentru competitivitate.


    La finalul termenului de implementare, dna Simona
    Dumitraşcu, Manager proiect de la Asociaţia Pentru
    Şanse Egale din Târgu Jiune oferă
    informaţii despre atingerea obiectivelor vizate şi despre beneficiarii acestui
    proiect.


    În cadrul acestui proiect, ne-am propus să
    îmbunătăţim aptitudinile profesionale ale unui număr de 514 persoane care
    activează în sectoare economice cu potenţial coompetitiv din regiunea Sud Vest
    Oltenia.


    Ne-am adresat angajaţilor cu contract individual de
    muncă care asigură managementul strategic şi ocupă poziţii de management,
    angajaţilor din departamentele de resurse umane şi antreprenorilor.


    În cadrul acestui proiect, ne-am propus să
    organizăm 33 de cursuri în domeniul managementului, 20 de workshopuri şi 12
    seminarii şi mai avem de făcut până la sfârşitul perioadei de implementare,
    adică 15 iunie 2019, un număr de 5 cursuri, 4 workshopuri şi 2 seminarii.


    De asemenea, în cadrul acestui proiect, sprijinim
    firmele să realizeze planificări strategice pe termen lung. Am reuşit să
    sprijinim 367 de firme, în cadrul celor 11 luni de implementare a proiectului.


    Proiectul nostru se diferenţiază prin organizarea
    cursurilor gratuite cu certificare international în domeniul managementului cum
    ar fi: managementul resurselor umane, managementul îmbunătăţirii proceselor,
    managementul strategic şi al inovării, managementul strategic al schimbării,
    cursuri de AGILE pentru certificare PMI (Project Management Institute), project
    management professional, managementul
    riscului.


    Sunt cursuri care oferă competenţe profesionale
    deosebite şi care au fost foarte solicitate de persoanele înscrise în grupul
    ţintă.


    După finalizare vom monitoriza atât persoanele
    participante, dar şi firmele în măsura în acre au reuşit să-şi îmbunătăţească
    activitatea datorită intervenţiei realizate în cadrul proiectului.



    După toate activităţile desfăşurate, am aplicat chestionare
    de feedback pentru a putea aplica pentru alte proiecte, ţinând cont de
    interesul manifestat de persoanele înscrise în grupul ţintă, adică manageri şi
    antreprenori.


  • InvestEU, urmașul planului Juncker

    InvestEU, urmașul planului Juncker

    Comisia Europeană a transmis joi, un comunicat de presă prin care salută votul din Parlamentul European în ceea ce privește InvestEU, un programul care are ca scop stimularea investițiilor în cadrul următorului buget pe termen lung al UE, 2021-2017.



    Vicepreşedintele Comisiei Europene, Jyrki Katainen, comisarul pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, a subliniat importanța noului program de investiții: “Suntem pe cale să creăm următoarea generaţie de sprijin pentru investiţii în UE. În curând, întreprinderile şi antreprenorii vor avea acces mai uşor la finanţare din partea UE pentru a-şi transforma ideile în proiecte concrete. InvestEU va contribui la menţinerea poziţiei de lider a UE în ceea ce priveşte inovarea şi politicile climatice, creând în acelaşi timp locuri de muncă şi asigurând un model de creştere durabilă din punct de vedere social, ecologic şi economic”.



    InvestEU a fost conceput pentru a duce mai de parte succesul planului Juncker și va continua abordarea inovatoare privind investițiile prin utilizarea unor resurse publice limitate, cu garanții din bugetul UE pentru mobilizarea de fonduri publice și private substanțiale, se mai menționează în comunicatul Comisiei.



    CE oferă garanții de 30 mld euro



    Totodată, Comisia Europeană oferă o garanție de 38 de miliarde euro care va viza investiții în patru domenii principale: infrastructura durabilă, cercetare, inovare și digitalizare, întreprinderile mici și mijlocii și investițiile sociale și competențele. Programul ar trebui să atragă investiții suplimentare de cel puțin 650 de miliarde EUR în Europa.



    Legat de viitorul planului de investiții european, președintele Jean-Claude Juncker a declarat: Planul de investiții a relansat Europa și contribuie la realizarea priorității numărul unu a Comisiei, și anume: crearea de locuri de muncă și creștere economică. Dar putem face mai mult și acesta este rolul InvestEU. Prin utilizarea inteligentă a bugetului UE, InvestEU va menține atractivitatea Europei pentru investitorii din întreaga lume. În următorul deceniu, programul va debloca cel puțin 650 de miliarde EUR pentru ca Europa să investească în viitorul său, în economia sa și în cetățenii săi.”



    Ce este InvestEU



    Comisia Europeană a propus, în iunie 2018, crearea programului InvestEU pentru următorul buget pe termen lung al UE (2021-2027) princare se va regrupa finanțarea de la bugetul UE sub formă de împrumuturi și garanții sub același acoperiș.


    În prezent, există 14 instrumente diferite care contribuie la sprijinirea investițiilor în UE, Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) fiind cel principal. Comisia propune să se valorifice succesul modelului FEIS și să se beneficieze de economiile de scară prin fuzionarea tuturor instrumentelor disponibile în prezent pentru a stimula investițiile în UE.


  • Ateliere de descoperire antreprenorială

    Ateliere de descoperire antreprenorială

    În ultima perioadă, Comisia Europeană pune accentul tot mai mult pe cercetare, dezvoltare și inovare, totul în așa numitul concept de specializare inteligentă. În acest context, cu sprijinul Centrului Comun de cercetare al Comisiei Europene, au fost realizate și în România, în toate regiunile, ateliere de descoperire a unor idei inovatoare. Aceasta este a doua fază de implementare a proiectului,care a ajuns și în Regiunea Sud-Vest, după cum ne-a spus doamna Marilena Alecu, director programare regională și comunicare ADR SV Oltenia.

    ADR SV Oltenia, cu sprijinul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, a organizat două Ateliere de Descoperire Antreprenorială, în două dintre domeniile cu potențial de dezvoltare identificate în cadrul Strategiei de Specializare Inteligentă a Regiunii, care prezintă avantaje competitive pentru Regiunea Sud-Vest Oltenia. Aceste domenii sunt: Agricultură și Industrie Alimentară și Inginerie Industrială și Transporturi.

    Abordarea conceptului de specializare inteligentă în cadrul grupurilor de lucru de descoperire antreprenorială are scopul de a identifica o serie de proiecte care să concentreze investițiile în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și de a promova transferul tehnologic, ca premisă a transformării economice.

    Prin organizarea acestor ateliere de descoperire antreprenorială, s-a urmărit generarea de idei de proiecte inovatoare care să contribuie la consolidarea avantajelor competitive ale sectoarelor vizate și care pot conduce la implementarea strategiei, ca bază de plecare pentru perioada post-2020.

    Marilena Alecu, director programare regională și comunicare ADR SV Oltenia, ne-a spus: Este vorba despre un proiect coordonat de JRC, împreună cu DG Regio, care pune în practică o acțiune pregătitoare a Parlamentului European (PE). Proiectul se intitulează Sprijin pentru implementarea specializării inteligente în România. Acest proiect a avut două faze: în prima fază, derulată în perioada iulie 2016-iunie 2018, au beneficiat de sprijin două regiuni din România, respectiv regiunile Nord-Est și Nord-Vest. Elaborarea acestui document a fost o cerință a Comisiei Europene pentru a permite României să acceadă la fondurile pentru actuala perioadă de programare 2014-2020.

    Au dat curs invitației lansate de ADR Sud-Vest Oltenia 75 de reprezentanți ai mediului privat, ai mediului academic și de cercetare, ai administrației publice locale și ai societății civile.

    În urma sesiunilor desfășurate în grupurile de lucru, au fost identificate 47 de idei de proiecte.

    Prin organizarea acestor ateliere, ADR Sud-Vest Oltenia dorește să încurajeze concepte noi de dezvoltare economică sustenabilă, prin care să determine antreprenorii, inovatorii, creatorii să dezvolte idei de proiecte inedite, ce vor putea fi finanțate fie din fonduri naționale, fie din fonduri europene.


  • Bilanțul progreselor realizate în ceea ce privește crearea unei piețe unice de capital

    Bilanțul progreselor realizate în ceea ce privește crearea unei piețe unice de capital

    Statele membre ale Uniuni Europene au ajuns la un acord asupra a 10 din cele 13 propuneri legislative referitoare la uniunea piețelor de capital, făcute de Comisia Europeană. Acesta este bilanţul progreselor realizate în acest domeniu, prezentat de Comisie, care invită liderii Uniunii să își mențină angajamentul politic de a pune bazele uniunii piețelor de capital.

    Uniunea piețelor de capital are scopul de a le facilita întreprinderilor din Uniune obținerea finanțării de care au nevoie pentru a se dezvolta. Prin eliminarea barierelor din calea investițiilor transfrontaliere, uniunea piețelor de capital este un proiect important al pieței unice. Aceasta face parte dintre planurile ambițioase ale Comisiei Juncker de a susține creșterea economică în Europa, de a investi în inovare și de a promova competitivitatea Uniunii la nivel mondial. În același timp, uniunea piețelor de capital vizează direcționarea investițiilor către proiecte ecologice, contribuind astfel la realizarea obiectivelor comunitare în materie de dezvoltare durabilă și neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon. O uniune puternică a piețelor de capital este, de asemenea, necesară pentru a completa uniunea bancară și a consolida uniunea economică și monetară și rolul internațional al monedei euro. Valdis Dombrovskis, vicepreședintele responsabil cu stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat că dispunem acum de elementele constitutive fundamentale necesare pentru construcția uniunii piețelor de capital.

    Dintre cele 13 iniţative legislative referitoare la uniunea piețelor de capital pe care le-am propus, pentru 10 s-a ajuns la un acord la nivelul Uniunii. Aceste realizări constituie paşi concreţi spre o piaţă unică de capital care va aduce beneficii reale pentru cetăţenii şi companiile europene, ca şi pentru economia noastră. Avem noi reguli privind prospectele şi dezvoltarea IMM-urilor, aşa că firmele pot căuta o mai bună finanţare pe pieţele de capital din întreaga Uniune Europeană. Am convenit asupra unei noi abordări a insolvenţei, pentru a ajuta companiile viabile să se restructureze mai rapid şi pentru a le da antreprenorilor cinstiţi o nouă şansă. Am convenit, de asemenea, asupra unui nou produs pan-european de pensii şi asupra unor măsuri de îmbunătăţire a pieţei fondurilor europene de investiţii. În cele din urmă, sunt necesare structuri mai rezistente ale pieţei de capital pentru a ne ajuta în gestionarea provocărilor majore de sistem. Brexit- ul face ca acest pas să fie mai important şi mai urgent.

    Valdis Dombrovskis a mai spus că acum este nevoie de un angajament susținut din partea Parlamentului European și a statelor membre pentru a finaliza aceste eforturi. Succesul uniunii piețelor de capital depinde de acțiunile statelor membre și ale părților interesate de la nivel național și de la nivelul Uniunii, prin reformele și măsurile pe care acestea le întreprind pe plan național.