Radio România Internațional

Tag: Anul European al Patrimoniului

  • Despre identitate şi cultură naţională în anul Centenarului

    Despre identitate şi cultură naţională în anul Centenarului

    În anul când
    se marchează Centenarul Marii Unirii de la 1 decembrie 1918, dar şi Anul European
    al Patrimoniului    , barometrul de consum cultural, în mod firesc, se axează pe
    percepţiile românilor privind identitatea şi valorificarea patrimoniului precum și pe practicile
    culturale curente. Realizat, ca şi în anii precedenţi, de către Institutul
    Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC)    , studiul oferă, poate, surprize celor
    care mizau pe un nivel mai bun de cunoştinţe privind semnificaţia Centenarului,
    consideră Carmen Croitoru, managerul INCFC: Cifrele legate de percepția populației
    în privința celor două evenimente nu sunt cele scontate. Faptul că mai mult de
    jumătate dintre români nu se puteau orienta sau regăsi în subiectul
    Centenarului nu este surprinzător, ci arată nivelul unui orizont de așteptare
    nepregătit. Pentru noi este
    evident că cifrele sunt o consecință, de aceea nu vom învinui niciodată românii
    care nu citesc, pe cei care nu-și cunosc sărbătorile și nici pe cei
    dezorientați cultural. Pentru noi e limpede că o lipsă de direcție conceptuală
    și strategică nu are cum să se transforme în tendințe pozitive.



    Realizând sondajul pentru
    barometrul cultural de anul acesta, cercetătorii au înregistrat răspunsurile
    spontane oferite pentru întrebarea Care este primul lucru care vă vine în
    minte când auziţi sintagma Centenarul Marii Uniri? 47% dintre respondenţi au
    zis Nu ştiu, 8% au ales să nu răspundă, iar 45% au exprimat diverse păreri
    dintre care cele mai multe se refereau la momentul unirii Transilvaniei cu
    regatul României la 1 decembrie 1918. Prin urmare, nu există o imagine foarte clar conturată în conștiința publică referitoare
    la ceea ce înseamnă sărbătorirea acestui eveniment, conchid autorii studiului. În aceste condiţii, ce rol are
    Centenarul, ca simbol, în modul în care oamenii își construiesc identitatea
    această locală sau națională? Ne răspunde Anda Becuţ Marinescu, directoare de
    cercetare în cadrul INCFC. În acest context, Centenarul are relevanță
    în măsura în care sărbătorirea lui e legată de evenimente care au avut
    relevanță pentru o comunitate sau alta. De pildă, monumentele eroilor căzuți în
    război din diverse localități. E un tip de monument de patrimoniu destul de
    răspândit pe teritoriul țării. În măsura în care cu ocazia Centenarului au loc
    evenimente asociate acestui tip de monument de patrimoniu, comunitatea locală
    s-ar putea să rezoneze mai mult. Poate fi vorba de un eveniment festiv, căci,
    în anumite cazuri, aceste evenimente sunt poziționate pe primul loc în topul
    preferințelor. Poate fi vorba, de asemenea, de festivități comemorative.



    De altfel,
    valorizarea comunităţilor locale este o altă surpriză a Barometrului de consum
    cultural de anul acesta: 65% dintre români se identifică, în primul rând, prin
    apartenenţa la comuna sau oraşul în care trăiesc. Referinţa la ţara în care
    trăiesc, ca reper pentru identitatea de sine, apare de-abia în al treilea rând.
    Iar asta e o surpriză plăcută, potrivit antropologului Vintilă Mihăilescu: Interesantă în acest caz a fost
    auto-identificarea: ce sunteţi mai întâi: român, oltean sau sătean din comuna
    X? Cea mai mare parte din răspunsuri se rezumă aşa: sunt omul locului. Apare
    chiar şi identificarea de european – 6% sau 7% – ceea ce până acum nu apărea,
    în cercetări anterioare. Dar, pentru mine, această renaştere a localului mi se
    pare un lucru foarte important. E vorba de o revalorizare a localului şi a
    particularităţilor locale. E un lucru îmbucurător.


    În aceste
    condiţii, e de aşteptat ca patrimoniul material local să fie o prioritate
    pentru români. Şi aşa şi este: 82% dintre respondenţii sondajului consideră că
    patrimoniul cultural este important pentru ei personal, iar 78% cred că acesta
    e important pentru comunitatea locală. Totuşi, doar 31% dintre respondenţii de
    la nivel naţional au declarat că au vizitat cel o dată pe an un obiectiv de
    patrimoniu. Iar, la întrebarea cine sunt, de fapt, vizitatorii obiectivelor de
    patrimoniu imobil, Barometrul Cultural răspunde printr-un profil schematic:
    vizitatorul mediu este de gen feminin, cu vârsta între 50 şi 64 de ani, cu
    nivel de educaţie mediu şi un venit pe gospodărie peste nivelul mediu net.


    Dar contradicţiile cele mai
    evidente apar în cazul percepţiilor despre patrimoniul imaterial, adică despre
    tradiţiile populare. 90% dintre români consideră că tradiţiile şi obiceiurile
    ocupă un loc important în societatea românească, 82% cred că respectarea lor
    ajută la construirea lor, dar 50% cred, de asemenea, că ele împiedică
    dezvoltarea societăţii. E vorba de tensiunea dintre vechi şi nou, dintre nevoia
    de conservare şi cea de modernizare, crede Anda Becuţ-Marinescu, iar Vintilă
    Mihăilescu adaugă: Asta e, de fapt,
    realitatea. Avem un cult binemeritat al tradiţiilor, dar, de fapt, cultul
    modernităţii bate cultul tradiţiilor. Ceea ce este absolut firesc. Să nu vă aşteptaţi
    că, dacă mergeţi într-o comună şi vreţi să faceţi tradiţiile locale să
    reînflorească, toată lumea se va arăta entuziasmată. Oamenii vor fi, eventual,
    politicoşi, dar o să înjure în barbă şi nu vor face nimic în sensul ăsta.
    Cultul modernizării şi al tradiţiilor se cam bat cap în cap. În timp, în
    viitor, ele pot să conveargă. Dar trebuie să fim conştienţi de premiza
    susţinută de datele din acest barometru.

    De
    asemenea, politicile culturale, dar şi strategiile publice de comunicare,
    trebuie să ţină seamă de acest portret generic al românilor la o sută de ani de
    la Marea Unire.

  • A fost lansat Anul European al Patrimoniului Cultural

    A fost lansat Anul European al Patrimoniului Cultural

    2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural, declarat printr-o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului European. Lansat oficial și la Bucureşti, el va aduce în faţa românilor mii de evenimente prin care patrimoniul cultural al Europei va putea fi cunoscut mai bine. Cu un buget de 8 milioane de euro, acțiunea contribuie la educarea şi informarea publicului. Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Angela Cristea a declarat: “Organizăm acest an european pentru că noi considerăm că patrimoniul nu este un produs de lux, dacă vreţi, numai în răspunderea autorităţilor publice şi poate se mai duce la un muzeu sau la un concert sau la operă cineva care este interesat sau care are mai mulţi bani. Vrem să ne asigurăm că patrimoniul cultural este la îndemâna oricui. Sunt multe acţiuni gratuite, la care oamenii pot să participe şi, în acelaşi timp, vrem să promovăm o definiţie foarte democratică, foarte largă a patrimoniului European.”



    În aprilie 2017, legislativul comunitar aproba un raport pe aceasta temă elaborat de eurodeputatul român Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European. El a oferit mai multe amănute despre desfăşurarea Anului European al Patrimoniului Cultural: “Derularea e în cursul anului 2018 ceea ce înseamnă expunere, expoziţie, etalare a ceea ce consideră statul membru respectiv că îl reprezintă, îl identifică pe patrimoniu. Folosind patrimoniul său, cu tenta identităţii naţionale, primordial, în libertate absolută, în acest puzzle european va fi promovat fiecare stat membru, ce face, ce va expune. Acest an este ofertant, mai ales pentru România care are foarte multe lucruri nespuse, neştiute despre sine. Cred că e un moment extrem de important pentru noi. Poate izbutim să facem acest gen de pas, să ne aşezăm faţă în faţă cu celelate state, cu ceva în mâna, cu ceva pe masă care înseamnă patrimoniu, înseamnă istorie, înseamnă cultură, ceva cu care suntem competitivi şi măcar în acest domeniu am putea fi percepuţi ca o mare naţiune, printre cele mai puternice naţiuni cultural, vorbind, din Europa.”



    Programul se desfăşoară sub sloganul “Patrimoniul nostru, la confluenţa dintre trecut şi viitor” şi reprezintă o excelentă oportunitate de a cunoaşte şi de a înţelege rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu comun. Pe tot parcursul anului vor fi organizate evenimente, campanii de informare, educare şi sensibilizare, care să-i determine pe cetăţeni să se implice în acţiuni de protejare a patrimoniului cultural. Obiectivul este de a contribui la declanşarea unei schimbări reale în modul în care este apreciat, protejat şi promovat patrimoniul, astfel încât acest an să aducă beneficii pe termen lung cetăţenilor europeni.

  • Jurnal românesc – 14.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 14.09.2016 UPDATE

    Astăzi a fost ultima zi în care cetăţenii români din străinătate s-au mai putut înscrie în Registrul Electoral, până la ora 24:00 a ţării în care locuiesc, în perspectiva alegerilor parlamentare din 11 decembrie. Potrivit datelor centralizate de Autoritatea Electorală Permanentă, peste 10 de mii de solicitări au fost validate. Dintre acestea, peste 7.200 se referă la votul prin corespondenţă, iar circa 2.800 la votul în secţii. Vor fi înfiinţate cinci secţii suplimentare, în urma solicitărilor făcute de minim 100 de alegători, în Republica Moldova, la Bardar, Căuşeni, Carabetcova şi Soroca, şi în Spania, la Tarancon. Sunt şanse să se atingă acest prag şi în Marea Britanie, la Luton, de unde, până la ora 9:00 a zilei de miercuri, au fost primite peste 90 de solicitări. Ministerul de Externe aminteşte că, la cinci zile de la expirarea termenului de înscriere în Registrul Electoral, cetăţenii români care s-au înscris cu opţiunea de vot prin corespondenţă pot verifica online, la adresa www.registrulelectoral.ro, dacă au fost înregistraţi. După înscrierea în Registrul Electoral, alegătorii care au optat pentru a-şi exercita votul prin corespondenţă vor primi acasă, prin Poşta Română, cu confirmare de primire, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, documentele necesare votării. MAE precizeaza că alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare votării prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot în cadrul unei secţii de votare.



    Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, sesizarea Guvernului privind Legea salarizării unitare pentru personalul plătit din fonduri publice, care prevede, între altele, acordarea unui spor de 15% celor cu titlu de doctor. Executivul susţine că un astfel de act normativ ar putea genera interpretări şi o aplicare subiectivă. În plus, Guvernul reclamă că textul referitor la majorarea cu 10% a salariului pentru cei din instituţii de stat ar avea un impact financiar care nu poate fi acoperit din buget. Curtea a admis, în schimb, sesizarea Executivului în privinţa majorării salariilor pentru angajaţii din Ministerul Transporturilor. Potrivit CCR, actul normativ discriminează alte categorii de funcţionari şi vine în contradicţie cu principiul egalităţii în drepturi, reglementat de Legea fundamentală.



    Ministerul Finanţelor Publice vrea să suplimenteze cu 500 milioane lei plafonul pentru “Prima Casă”. Ministerul vizează elaborarea, în premieră, a unei strategii pe termen mediu pentru acest program. Anca Dragu, ministrul de resort, precizează ca strategia va fi corelată cu “Strategia locuirii”, elaborată de Ministerul Dezvoltării şi aflată în consultare publică. Strategia este menită să asigure transparenţa şi predictibilitatea solicitată atât de beneficiarii programului, cât şi de dezvoltatorii de locuinţe şi de instituţiile de credit.



    Eurodeputatul Mircea Diaconu, Vice-Preşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie a Parlamentului European, a fost desemnat ca raportor pe subiectul “Anul European al Patrimoniului” 2018. “Cu eforturi substanţiale şi cu sprijinul colegilor, am reuşit să convingem Comisia Europeană de importanţa unui an european dedicat patrimoniului cultural. Comisia Europeană nu prevede, însă, un buget pentru acest proiect, sugerând finanţarea sa din programul Europa Creativă, principala sursă UE pentru sectoarele culturale şi creative din Europa”, spune dl. Diaconu. Mircea Diaconu a depus deja cu succes patru amendamente privind bugetul general al Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar 2017, cerând, printre altele, instituirea garanţiilor bugetare necesare pentru activităţile pregătitoare prevăzute în contextul Anului European al Patrimoniului cultural (2018). “România are un bagaj patrimonial uriaş, care este nefolosit, uitat, neadministrat. Mă voi lupta, în următoarele luni, pentru o finanţare adecvată pentru Anul European al Patrimoniului, cu speranţa că acest proiect va stimula şi ţara noastră”, a spus Mircea Diaconu.