Radio România Internațional

Tag: Anul european al patrimoniului cultural

  • Ediția a 22-a Festivalului Filmului European s-a încheiat

    Ediția a 22-a Festivalului Filmului European s-a încheiat


    Cea mai vastă ediție a Festivalului Filmului European s-a încheiat de curând, după un turneu în opt orașe, vizionat de aproape 9 000 de spectatori. Sub semnul Anului Centenarului României și al Anului european al patrimoniului cultural, 22.FFE s-a desfășurat la București, Galați, Tîrgu Mureș, Râmnicu Vâlcea , Timișoara, Alba Iulia, Iași și Sibiu.



    În toate cele 8 ediții locale, 22.FFE a însumat 18 săli și spații de proiecție, dintre care, în premieră, trei spații în aer liber; la București, la Muzeul Național al Literaturii Române și Institutul Balassi, iar la Timișoara la Grădina Capitol. Tot o premieră o constituie și edițiile locale din Galați, Râmnicu Vâlcea și Alba Iulia, orașe în care FFE nu mai poposise în anii anteriori.



    Pe lângă proiecțiile celor 64 de filme din 24 de țări, 22.FFE a oferit spectatorilor 24 de evenimente conexe: întâlniri și discuții cu cineaști și actori, dezbateri, ateliere de educație cinematografică, cine-concerte. Au fost prezenți la București și Timișoara cineaști, jurnaliști și alți oameni de cultură, care au ajutat publicul să “ia pulsul Europei”, în completarea vizionării filmelor, răspunzându-le la întrebări sau încurajându-i să își pună întrebări.





    Astfel, ne-am bucurat să îi avem alături pe regizorii Valeriu Jereghi, Iglika Triffonova, Bálint Márk Túri, Jan Gebert, Ioana Grigore, Fikret Reyhan, Nikolai Volev, Iulia Tătaru, Cristina Bezman; actorii Claudiu Bleonț, Tamara Crețulescu, Maria Ploae, Bogdan Iancu, Aytac Usun; directorii de imagine Vivi Dragan-Vasile și Michael Schindegger, precum și pe Răzvan Dumitru (sociolog, antropolog cultural), Claudiu Craciun (politolog), Michael Bird (jurnalist de investigație si scriitor), Ellie Buchdahl (British Council Romania).



    Sesiunile de dezbateri au fost moderate de: Anca Grădinariu, Benjamin Ribout, Roxana Călinescu, Dan Mircea Duță, Gabriela Filippi și Marian Țuțui. Proiecțiile de filme mute, restaurate, au fost acompaniate live de Electric Brother și FoleyAla. FFE sprijină, la fel ca în fiecare an, programele educaționale propuse de CinEd și de Ileana Bîrsan, care îi pot ajuta pe tineri să înțeleagă mai bine limbajul cinematografic. La Gala de deschidere a 22.FFE, reputatul regizor Lucian Pintilie a fost premiat de către Institutul Cultural Român pentru excepţionala activitate de promovare a culturii române.


  • Peste o sută de ani de cinema la Festivalul Filmului European

    Peste o sută de ani de cinema la Festivalul Filmului European

    Festivalul Filmului European 2018



    Între 7 mai și 3 iunie, se desfășoară Festivalul Filmului European la București, Galați, Râmnicu Vâlcea, Tîrgu Mureș, Timișoara, Alba Iulia, Iași și Sibiu. Cu 64 de filme din 24 de țări, Festivalul, ajuns la ediţia 22, își continuă misiunea asumată în edițiile trecute, aceea de a transforma filmul european nu doar într-un motor al dezbaterilor, ci și într-un revelator al temelor dominante pentru societatea contemporană — cele care dau pulsul Europei”.



    În Anul Centenarului Marii Uniri, Festivalul propune o panoramare subiectivă a peste 100 de ani de cinematografie europeană, într-un moment de confluență cu Anul European al Patrimoniului Cultural. Oferind o perspectivă proaspătă asupra prezentului și punând în valoare așa cum se cuvine trecutul, selecția acestei ediții anticipează un viitor pe măsură. A declarat doamna Liliana Țuroiu, Președintele Institutului Cultural Român.




    Secţiunile Festivalului



    Pe lângă secțiunile speciale consacrate, ARTE, Premiul LUX, Focus Moldova, 22.FFE are și secțiuni speciale noi: FFE Clasic (filme restaurate), Front comun, Pulsul Europei și AGORA: Femei în societate.



    Festivalul va debuta la București, pe 7 mai, cu o comedie dramatică, Au revoir là-haut / La revedere acolo sus (Franța, 2017, în regia lui Albert Dupontel), un film care, în acord cu anul Centenarului, aduce pe marele ecran o poveste de acum 100 de ani. Ediția din București are loc între 7 și 13 mai, la următoarele săli: Cinema Elvire Popesco, Cinema Muzeul Țăranului, Institutul Balassi, Centrul Ceh, Institutul Cervantes, Muzeul Național al Literaturii Române și la Spațiul Public European. O parte dintre proiecții vor fi însoțite de întâlniri cu cineaști și actori, concerte, dezbateri și alte evenimente speciale.



    Accesul la proiecțiile programate în sălile centrelor și institutelor culturale ale statelor membre partenere este gratuit. Biletele pentru filmele proiectate la cinematografe pot fi achiziționate de la casele de bilete ale acestora. Programul complet al proiecțiilor din cele opt orașe este disponibil aici: http://ffe.ro/2018/programfilme/


    ​



    Organizatorii



    Festivalul Filmului European este organizat de Institutul Cultural Român, cu sprijinul Reprezentanței Comisiei Europene și al Biroului de Informare al Parlamentului European, sub egida EUNIC România, cu sprijinul ambasadelor şi al centrelor culturale ale ţărilor europene.



  • Zidul de incintă al Cetății Medievale Sighișoara s-a prăbușit pe o porțiune de aproape 5 metri

    Zidul de incintă al Cetății Medievale Sighișoara s-a prăbușit pe o porțiune de aproape 5 metri

    Potrivit primarului
    Sighișoarei, Ovidiu Mălăncrăvean, întrucât cetatea este pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO au fost
    contactați specialiștii de la Institutul Naţional al Patrimoniului, dar până în
    prezent aceștia nu au dat nicio soluție.


    Mai
    mult, problemele cetății nu se opresc aici, o altă porțiune de circa 10 metri e
    în pericol iminent să se prăbușească.


    Specialiști
    au stabilit că pericolul vine de la infiltrațiile de apă în zidurile seculare
    ale cetății, ca și de la ciclurile îngheț-dezgheț care macină construcția.


    Problema
    recentei prăbușiri a zidului cetății medievale a suscitat atenția
    eurodeputatului independent Mircea Diaconu, în calitate de vicepreședinte al
    Comisiei pentru Educație și Cultură din cadrul Parlamentului European.


    În urmă cu o săptămână acesta a fost prezent
    la Sighișoara, la o dezbatere publică la care au participat reprezentanți ai
    autorităților locale, ai presei și ai societății civile. Eurodeputatul a sugerat soluţia
    accesării de fonduri europene direct, pe proiecte mari, care să implice atât
    zidurile cetății, cât și centrul istoric al orașului:     Trebuie să folosiți faptul că a căzut zidul, că e această urgență, ca să puteți accelera procesul pe tot situl, adică o renovare care poate dura și 20 de ani. bDar gândirea poate să fie pe termen lung, și pe chestiuni mari. ( ) Nu numai pe cetate, ci pe zonă, trebuie proiecte mari, de identitate unitară, de trasee europene, de unde vă puteți obține finanțare direct. Încercați să jucați tare, comportați-vă ca motorul întregii zone.







    Reamintim
    că anul 2018 a fost desemnat Anul European al Patrimoniului Cultural, iar prin
    această inițiativă oficialii UE își doresc ca la nivelul statelor membre să se
    valorifice mai bine imensul potențial al patrimoniului cultural.


    El poate genera creștere economică și
    locuri de muncă și stă la baza schimburilor culturale ale Europei cu restul
    lumii.


    Merită menționat că patrimoniul
    cultural reprezintă unul din principalele sectoare spijinite prin programul
    Europa Creativă    .


    În afară de el, în acest an se pot obține
    finanțări în domeniul patrimoniului cultural și prin intermediul programelor
    Erasmus+, Europa pentru cetățeni, Orizont 2020 sau alte programe europene.


    Mai merită reținut că proiectele
    desfășurate în statele membre de către municipalități sau regiuni pot fi
    completate și prin programe transnaționale finanțate de UE.




  • Anul European al Patrimoniului Cultural

    Anul European al Patrimoniului Cultural

    2018 este Anul European al Patrimoniului Cultural, declarat printr-o decizie a Parlamentului European şi a Consiliului European. In aprilie 2017, legislativul comunitar a aprobat un raport pe aceasta temă elaborat de eurodeputatul român Mircea Diaconu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din PE. Intr-un interviu pentru Radio România Internaţional, Mircea Diaconu a dat detalii despre desfăşurarea acestul an:


    “Derularea e în cursul anului 2018 ceea ce înseamnă un fel de expunere, expoziţie, etalare a ceea ce consideră statul membru respectiv că îl reprezintă, îl identifică, pe patrimoniu şi folosind patrimoniul său, cu tenta identităţii naţionale, primordial, în libertate absolută, şi în acest puzzle euroepan va fi promovat, fiecare stat membru ce face, ce va expune. Acest an este ofertant, mai ales pentru România care are foarte multe lucruri nespuse, neştiute despre sine. Cred că e un moment extrem de important pentru noi. Poate izbutim să facem acest gen de pas, să ne aşezăm faţă în faţă cu celelate state, cu ceva în mâna, cu ceva pe masă care înseamnă patrimoniu, înseamnă istorie, înseamnă cultură, ceva cu care suntem competitivi şi măcar în acest domeniu am putea fi percepuţi ca o mare naţiune, printre cele mai puternice naţiuni cultural, vorbind, din Europa”.



    Programul se desfăşoară sub sloganul “Patrimoniul nostru, la confluenţa dintre trecut şi viitor” şi reprezintă o excelentă oportunitate de a cunoaşte şi de a înţelege rolul patrimoniului cultural al Europei în promovarea sentimentului de apartenenţă la un spaţiu comun. Pe parcursul acestui an vor fi organizate evenimente, campanii de informare, educare şi sensibilizare, care să-i determine pe cetăţeni să se implice în acţiuni de protejare a patrimoniului cultural. CE, în colaborare cu Consiliul Europei, UNESCO şi alţi parteneri, va derula 10 proiecte cu impact pe termen lung.



    Se vor desfăşura activităţi în şcoli, de căutare a unor soluţii inovatoare pentru reutilizarea clădirilor de patrimoniu sau de combatere a traficului de bunuri culturale. Obiectivul este de a contribui la declanşarea unei schimbări reale în modul în care ne apreciem, ne protejăm şi ne promovăm patrimoniul, astfel încât acesta an să aducă beneficii pe termen lung cetăţenilor. Anul European al Patrimoniului Cultural are un buget alocat de 8 milioane euro.



    Patrimoniul cultural include monumente, situri, tradiţii, cunoştinţe şi forme de expresie ale creativităţii umane transmise de la o generaţie la alta, precum şi colecţii păstrate şi gestionate în muzee, biblioteci şi arhive. Cu 453 de situri înscrise, Europa reuneşte aproximativ jumătate din monumentele înscrise pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.

  • Anul European al Patrimoniului Cultural

    Anul European al Patrimoniului Cultural

    Anul European al Patrimoniului Cultural va aduce în 2018, în prim-plan bogăția culturală a Europei, evidențiind rolul jucat de aceasta pentru încurajarea unui sentiment comun de identitate și pentru construirea viitorului său.

    Comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, sublinia, la ceremonia de lansare, că patrimoniul cultural se află în centrul modului de viață european. El definește cine suntem și creează un sentiment de apartenență. Patrimoniul cultural nu este alcătuit doar din literatură, artă și obiecte, ci și din meșteșugurile pe care le învățăm, poveștile pe care le spunem, hrana pe care o consumăm și filmele pe care le urmărim – a explicat comisarul Navracsics: Avem o viziune îndrăzneaţă asupra viitorului Europei: o Europă cu un potenţial cultural şi educaţional unic, care să contribuie la constituirea de societăţi oneste, inclusive şi rezistente. Cultura şi patrimonial cultural sunt expresiile cu cea mai mare vitalitate ale identităţii şi ale valorilor puternice, commune, europene. Iar ele trebuie să joace un rol crucial în eforturile noastre de a face Uniunea Europeană mai unită, mai puternică şi mai democratică.


    Tibor Navracsics a mai spus că festivitățile din acest an vor constitui o ocazie minunată de a încuraja cetățenii, în special tinerii, să exploreze bogata diversitate culturală a Europei și să reflecteze la locul pe care îl ocupă patrimoniul cultural în viețile noastre. Pentru că ele ne vor permite să ne înțelegem trecutul și să ne construim viitorul.


    De fapt, obiectivul Anului European al Patrimoniului Cultural este de a sensibiliza publicul larg cu privire la importanța socială și economică a patrimoniului cultural. Mii de inițiative și evenimente din întreaga Europă vor oferi posibilitatea de a implica cetățenii din toate categoriile sociale. Scopul este de a avea cel mai larg şi variat public posibil – în special copiii și tinerii, dar și persoanele care vin rareori în contact cu cultura –, pentru a promova un sentiment comun de proprietate.

    Proiectele și inițiativele puse în aplicare în statele membre, municipalitățile și regiunile din Uniunea Europeană vor fi completate de proiecte transnaționale finanțate de către Uniune. De exemplu, Comisia va organiza, împreună cu statele membre, evenimentul emblematic al Anului European al Patrimoniului Cultural intitulat Assises du Patrimoine, pentru a începe să lucreze la un plan de acțiune al Uniunii pe termen lung pentru cultură și patrimoniul cultural.