Radio România Internațional

Tag: anul scolar

  • Schimbări în structura anului şcolar

    Schimbări în structura anului şcolar

    Contabilizarea reformelor succesive din educaţia românească a devenit aproape imposibil de realizat. Unele dintre proiectele de reformă promiteau să asaneze domeniul, dar nu au fost finalizate, pentru că promotorii au fost victimele schimbărilor politice. Peste toate s-a suprapus, bulversant, pandemia. Acum, Ministerul Educaţiei a anunţat schimbări în structura anului şcolar.



    Din toamnă, actualele semestre vor fi înlocuite cu cinci module de învăţare, care vor fi separate de tot atâtea vacanţe. Cursurile ar urma să înceapă mai devreme, pe 5 septembrie, şi se vor încheia pe 16 iunie. Anunţul a fost făcut de ministrul Sorin Cîmpeanu, care a dat asigurări că decizia a fost luată după consultări cu experţi şi în urma unui dialog cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor şi elevilor.



    Sorin Cîmpeanu: Propunerea agreată a fost ca şcoala să înceapă pe 5 septembrie, cu un prim modul de învăţare. După o perioadă de câteva săptămâni, în data de 24 octombrie, elevii ar urma să intre în vacanţă, la finele lunii octombrie, 24-30 octombrie să fie prima vacanţă, o vacanţă care să fie acordată tuturor elevilor. După această vacanţă urmează modulul doi de învăţare, care se va derula până în preajma sărbătorilor de iarnă, după care va fi cea de a doua vacanţă, 23 decembrie până pe 8 ianuarie. Urmează modulul trei, care ar începe în data de 9 ianuarie. Şi, în premieră, acest modul se va derula până în luna februarie, când vom avea cea de-a treia vacanţă; deci este vorba de o vacanţă de o săptămână mobilă în luna februarie, fie a doua, fie a treia, fie a patra săptămână. După vacanţa din luna februarie ar urma să înceapă cel de-al patrulea modul, care se va derula până în preajma sărbătorilor pascale. Vacanţa ar urma să fie organizată în perioada 8-23 aprilie. Urmează modulul cinci, care se derulează până în data de 16 iunie”.



    Totul a pornit de la nevoia de a alterna module de învăţare de 6-7-8 săptămâni cu module de repaus, aşa cum ar cere-o pedagogia modernă, spune ministrul. Iar schimbările nu se opresc aici. Sorin Câmpeanu a declarat că va fi revizuit regulamentul de organizare şi funcţionare din învăţământul preuniversitar în sensul renunţării la obligativitatea tezelor semestriale.



    Pe de altă parte, ministrul a anunţat că aproximativ 1.400 de şcoli vor fi finanţate cu 190 de milioane de euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Am definitivat procesul de selecţie a acestor şcoli care vor beneficia în prima rundă de finanţare prin Programul Naţional de Reducere a Abandonului Şcolar, componentă importantă a proiectului România educată, a precizat Sorin Câmpeanu. Majoritatea şcolilor finanţate vor fi la sate. Digitalizarea va juca un rol esenţial în procesul de predare-învăţare; se va trece de la stilul clasic, cu creta pe tablă, la tabla inteligentă, interactivă, ceea ce reprezintă o schimbare radicală a şcolilor româneşti, a conchis ministrul.






  • Retrospectiva săptămânii 12.09 – 18.09.2021

    Retrospectiva săptămânii 12.09 – 18.09.2021

    Cifre alarmante privind epidemia de coronavirus în România


    Numărul cazurilor de coronavirus înregistrate în România a crescut alarmant în ultimele zile, punând presiune, din nou, pe sistemul medical. Multe secţii de terapie intensivă destinate pacientilor infectați sunt, deja, pline, iar numărul paturilor este limitat. Sunt mii de pacienți infectați internați, între ei numărându-se și minori, câțiva dintre ei cu forme severe. Au început să apară și focare de coronavirus, iar în multe localități au fost luate măsuri suplimentare de protecție. Potrivit statisticilor, în acest moment, unul din doi români nu este protejat în niciun fel în faţa COVID-19 pentru că ori nu este vaccinat, ori nu a trecut prin boală. Autoritățile reamintesc că vaccinarea, purtarea măştii şi evitarea zonelor aglomerate rămân, în continuare, mijloacele de protecţie împotriva bolii. Ritmul campaniei de imunizare în România se menţine, însă, lent, în ciuda apelurilor repetate ale specialiştilor. Până acum, puțin peste 5,2 milioane de români s-au vaccinat anti-COVID cu schema completă, ceea ce reprezintă circa o tremie din populația eligibilă. Premierul Florin Cîțu a anunțat că nu doreşte să mai închidă activităţile economice în cazul în care rata de incidenţă a cazurilor de COVID este de peste trei la mie. De aceea, autorităţile iau noi măsuri pentru limitarea transmiterii coronavirusului, inclusiv introducerea obligativităţii certificatului verde pentru intrarea în restaurante, săli de sport sau piscine, dar şi pentru participarea la evenimente publice şi private acolo unde rata de infectare depăşeşte trei cazuri la mia de locuitori.



    În România, a început al doilea an școlar în condiții de pandemie


    Noul an şcolar a început, luni, cu prezenţă fizică la cursuri în cea mai mare parte a unităţilor de învăţământ din România, dar cu măsuri de protecţie sanitară. Este al doilea an în care copiii şi adolescenţii încep școala în condiţii de pandemie, iar autoritățile spun că școlile vor funcţiona cu prezenţă fizică atât timp cât nu este atinsă rata de infectare de 6 la mia de locuitori în localitate. În același timp, autoritățile şi-au exprimat speranţa că vor fi înregistrate progrese importante în vaccinarea elevilor, în condiţiile în care există disponibilitate de a se organiza echipe mobile care să ducă imunizarea mai aproape de unităţile de învăţământ. Dintre cei peste 300.000 de angajaţi din sistemul de educaţie, puțin peste 60% s-au vaccinat anti-COVID, în timp ce procentul celor imunizați în rândul elevilor de peste 12 ani este de 15%.



    Sprijin pentru consumatorii afectaţi de creşterile preţurilor la energie


    Cotațiile gazelor naturale și prețurile certificatelor verzi au impulsionat creșterea prețurilor la energie pe piața continentală. În aceste condiții, decidenţii de la București intenţionează să-i ajute pe consumatorii casnici să-şi plătească facturile la energia electrică şi la gazele naturale. Pe de o parte, preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, Legea consumatorului vulnerabil, adoptată anterior de Parlament, prin care, în această iarnă, peste 500.000 de familii sărace să primească ajutor de la stat pentru încălzire şi curent electric. Pe de altă parte, potrivit proiectului unei ordonanţe de urgenţă analizate de Guvern, miercuri, în primă lectură, statul ar urma să compenseze preţul la energia electrică cu 18 bani (3,6 eurocenti) la un KWh şi cu 25% factura la gaze naturale. Vor beneficia de sprijin, prin plata unei părţi din facturile la utilităţi, gospodăriile care consumă pe lună între 30 şi 200 KW energie electrică şi pe an între 100 şi 1.200 de mc de gaze naturale. Guvernul a analizat şi posibilitatea plafonării preţului la gazele naturale. Premierul Florin Cîţu a spus, însă, că acest lucru nu trebuie să afecteze investiţiile în economie, iar măsura impune discuţii cu Consiliul Concurenţei şi cu Comisia Europeană. Din opoziție, PSD a criticat guvernul de centru-dreapta, afirmând că a liberalizat piaţa energiei în cel mai prost moment cu putinţă.



    România — SUA, 10 ani de parteneriat strategic pentru secolul XXI


    România şi Statele Unite ale Americii vor fi, în continuare, avanposturi ale valorilor euroatlantice şi vor întâmpina provocările viitorului împreună, ca prieteni şi aliaţi, subliniază o declaraţie comună de presă a Ministerul român al Afacerilor Externe şi a Departamentului de Stat al SUA. Documentul a fost dat publicităţii cu prilejul aniversării, pe 13 septembrie, a 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi SUA şi de la semnarea Acordului între Bucureşti şi Washington privind amplasarea Sistemului de Apărare împotriva Rachetelor Balistice de la Deveselu (sudul României). Ministerul de Externe precizează că Acordul demonstrează angajamentul Statelor Unite faţă de securitatea europeană şi reprezintă o contribuţie comună a României şi a Statelor Unite la apărarea colectivă, în cadrul NATO. Sistemul de apărare antirachetă este exclusiv defensiv şi vizează ameninţări din afara spaţiului euroatlantic.



    20 de ani de la atentatele de la 11 septembrie


    Cele aproape trei mii de victime ale atentatelor teroriste din SUA de acum 20 de ani, între care s-au numărat și români, au fost comemorate pe 11 septembrie. Lideri politici din numeroase ţări au transmis mesaje de solidaritate şi compasiune către familiile celor dispăruţi, reafirmându-și hotărârea de a apăra libertatea şi a combate ameninţările teroriste. Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare omologului său american, Joe Biden, în care a subliniat că România este alături de poporul american, angajată în lupta împotriva terorismului şi în consolidarea valorilor comune: democraţie, drepturile omului, libertatea de exprimare şi statul de drept. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a adresat o scrisoare secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, în care a evidenţiat angajamentul ferm şi de lungă durată al Bucureștiului de a participa la eforturile comune de combatere a terorismului şi a extremismului violent. Tot de la București, guvernul și-a exprimat întreaga solidaritate cu poporul american, iar la Washington, Ambasada României a adus un omagiu celor dispăruţi. “Atacul din 11 septembrie nu a fost doar asupra Statelor Unite, ci a fost un atac asupra tuturor”, a scris pe Facebook și secretarul general adjunct al NATO, românul Mircea Geoană.





  • Klaus Iohannis: Şcolile nu se mai redeschid anul acesta

    Klaus Iohannis: Şcolile nu se mai redeschid anul acesta

    S-a decis astăzi ca, pentru majoritatea elevilor, în acest an şcolar, grădiniţele, şcolile şi universităţile să nu se mai redeschidă. Nu se va întoarce elevul, studentul fizic la cursuri, a spus şeful statului, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, după o şedinţă privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu premierul Ludovic Orban, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Monica Anisie, şi şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

    Klaus Iohannis: Deci, nu se va întoarce elevul, studentul fizic la
    cursul. Anul scolar se va termina pe 12 iunie. Elevii vor avea mediile încheiate cu notele pe care le au acum. În cazuri excepţionale se poate face o evaluare
    excepţională. Se vor redeschide în septembrie când se redeschide noul an şcolar.

    Repet: grădinițele, școlile, universitățile nu se vor redeschide în acest an școlar, universitar. Se vor redeschide în septembrie, când începe noul an școlar.

    Aici sunt totuși câteva excepții, pe care vreau să le detaliez. Elevii din clasele terminale, a VIII-a, a XII-a, a XIII-a – unde este cazul, la profesională în anii terminali – vor putea, atenție, vor putea reveni la școală după 2 iunie, între 2-12 iunie, pentru a se pregăti pentru examenele naționale.

    În această situație, altfel decât dacă toți s-ar fi întors la școală, normele de distanțare pot fi respectate. Vor fi maximum 10 elevi într-o sală de clasă, vom sta maximum 2-3 ore și se vor pregăti pentru examenele naționale.


    Examenele naționale – Evaluarea Națională și Bacalaureatul – se vor organiza așa cum au fost ele planificate din capul locului, însă cu respectarea unor reguli foarte stricte, de distanțare.


    O altă temă despre care a vorbit Klaus Iohannis, este despre persoanele peste 65 de ani care vor avea
    la dispoziţie două intervale orare pentru a ieşi din casă. Respectiv, dimineaţa de la 7 la 11, şi seara,
    de la ora 19 la 22, când vor putea să iasă din casă, fie pentru cumpărături, fie pentru a face un pic de mișcare în jurul casei sau în jurul blocului.


    O a treia temă vizează ajutor pentru persoanele din R. Moldova. În acest sens, preşedintele a
    spus că se vor lua măsuri pentru ajutorarea spitalelor şi a medicilor, inclusiv
    cu materiale sanitare, materiale de protecţie, medicamenente şi personal medical.

    În Republica Moldova situaţia este complicată şi România, care se consideră un partener extrem de important – credem noi că cel mai important al Republicii Moldova -, va pregăti şi va implementa în câteva zile două măsuri importante: prima – o echipă de medici şi personal medical se va deplasa în Republica Moldova pentru a ajuta spitalele de acolo, pentru a ajuta personalul medical şi medicii de acolo să facă faţă mai bine acestei epidemii; o a doua acţiune va consta în trimiterea de măşti şi materiale sanitare, materiale de protecţie, ba chiar medicamente din rezerva noastră în Republica Moldova pentru a ajuta cetăţenii de acolo să treacă mai uşor peste această epidemie.