Radio România Internațional

Tag: apararea

  • Integrarea diferențiată în Uniunea Europeană – concept și termeni

    Integrarea diferențiată în Uniunea Europeană – concept și termeni

    Rezoluția Parlamentului European din 17 ianuarie 2019 motivează integrarea diferențiată, concept polisemantic, prin numărul crescând și prin varietatea de situații, în contextul dreptului primar și al dreptului secundar. Rezoluția cuprinde 21 de puncte pentru acțiuni viitoare. De asemenea, conotațiile pozitive sau negative ale termenului sunt explicate prin vechimea în UE a statelor membre: pentru membrii vechi este un concept pozitiv (un grup-pionier cu scopul de a realiza progrese mai rapide în aprofundarea integrării), dar nu și pentru membrii recenți (împărțirea statelor membre în două categorii de calitate; în română mâna a doua).


    Printre altele, rezoluția subliniază că integrarea diferențiată este în
    relație cu o puternică polarizare politică, așa cum se întâmplă în domenii
    precum politica monetară, apărarea, controlul la frontiere, drepturile
    fundamentale sau fiscalitatea, în vreme ce interdependența funcționează ca
    factor de integrare (armonizarea și reglementarea pieței interne).


    Diferențierea se produce date fiind dimensiunea temporală (Europa cu mai
    multe viteze), diversitatea modalităților (Europa à la carte) și dimensiune
    spațială (geometrie variabilă).


    Pentru detalii,
    consultați: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P8-TA-2019-0044&format=XML&language=RO




    (Dr. Mariana Bara, Terminolog, Institutul European din România)

  • Acordu politic mutrindalui finanţarea ali ascheri

    Acordu politic mutrindalui finanţarea ali ascheri

    Aleptu tru meslu brumar, năulu prezidentu ali Românie, Klaus Iohannis, ahurheaşti tra s-bagă tru lucru urnechea ţi u tăxi tru campania electorală. După aţel’i dzaţi an’i tru cari predecesorlu a lui, Traian Băsescu, u cumăndusi România fără să-şi ascundă niţi simpatiile, niţi idiosincraziili politiţi, fostul lider liberal Iohannis să spuni isa andicra di partidi, pisupră di alumtili cu miză n’ică dit Parlamentu. Luni, el amintă acordul a tutălor formaţiun’ilor politiţi reprezentati tru Legislativ tră asiguripsearea, cafi an, ahurhindalui dit 2017 şi până tru 2027, naima pţăn 2% dit PIB tră Apărari.



    Tru harea di comandantu suprem a forţilor di ascheri, prezidentul spuni că criştearea a bugetlui tră Apărari easti anănghisită, ti furn’ia că România lipseaşti s-armână tru gardă, pi fondul a crizăl’ei dit Ucraina viţină. Membru ali Uniuni Europeană şi NATO, Bucureştiul nu lipseaşti s-bagă besă maşi pi aliaţ tră asiguripsearea a securitatil’ei işiş, nica spuni Klaus Iohannis :



    “Avem borgea s-mutrim cu mintimini’e situaţia dit regiune şi să scutem tru videală că him ună naţiuni responsabilă. Ti aţea, agiumsim pi isapea că lipseaşti s- asiguripsim hălăţli anănghisiti ti Ascherea Româna tra s-putem s-ufilisim fondurli ţi suntu ananghi tră pregătiri şi tră programili di armătuseari cu tehnea di alumtă modernă.”



    Prota-avyiulie ali coaliţie guvernamentală ţi vini la puteari aoa şi aproapea trei an’i, tru arada a curi chiverniseaşti nica şi portofoliul ali Apărari, PSD apruche păn di mardzină iniţiativa prezidenţială. Premierlu social-democrat Victor Ponta:



    “Vrem că aţea ţi ahurhim tru 2012, dimec tru cathi an ma mulţă păradz tră sistemlu di apărari, s-hibă un proces pi lungu chiro şi ambărţitat di tuti forţili politiţi, cari ţi s-hibă momentul tru cari easti tora la guvernari ică tru opoziţie.”



    Cum s-aştipta, şi clirunomlu al Iohannis agiumtu la fărnurli ali opoziţie libearală, Alina Gorghiu, apruche cu harauă acordul politic pripus di şeflu a statlui:



    “Avem garanţia, că, aestă aradă, la iniţiativa a prezidentului ali Românie, aestu acordu va s-agiungă realitati şi România va s-treacă di la haraua că easti văsilie NATO la borgea ţi u caftă aestu angajamentu.”



    Acordul fu îmbărţitat, em di UNPR em di PC, parteneri juniori la co-guvernari, ama şi, di partiili di nafoara ali coaliţie, dimec di UDMR, PP-DD şi gruplu parlamentar a minorităţlor naţionali. Momentu aretcu tru politica românească tru an’il’i di ma năpoi, acordul mutrindalui finanţarea ali ascheri poati s-hibă, spun analiştil’i, ahurhita a unăl’ei nauă minduită tra s-chivernisească mărli dosari ali administraţie di Bucureşti.



    Armânipserea: Tascu Lala

  • Bucureşti, tră apărarea europeană

    România easti un agiucător strateghic multu importantu, maxus tru catastisea di tora di securitate dit zonă, declară, marţă, Bucureşti, directorlu executiv ali Agenţie Europenâ di Apărari (EDA), Claudi France Arnauld.



    Easti prota vizită tru România a unui analtu ufiţial european pi cumata di securitate şi apărari după un chiro lungu, cundil’e ministurlu ali apărări, Mircea Duşa.Tru actualu contextu geopolitic şi a crizâl’ei dit Ucraina, aţel’i doi feaţira moeabeti, ntră altili tră agiutorlu ali Agenţie Europenă di Apărare dat tră statili dit UE, nica şi România, tră modernizarea ali industrie di apărare.



    Arnauld spusi câ Agenţia ari tru scupo unâ industrie di apărare vârtoasă tru cari s-hibă mintiti tuti vâsiliili membri, furn’ie tră cari Agenţia Europenâ di Apărari ţâni tru idyea scarâ şi li creaşti tuti programili di cercetare şi dizvoltare tehnologică. Di altâ parti, el nâpoi adusi aminti ananghea ti ahurhearea diznău a trendului ascendentu a hărgilor di apărari tru vâsiliili europene. Ministrul Duşa deadi hâbarea a ufiţialui european câ România ndreapsi un buget di apărari cari s-agiungă la 2% dit PIB până tru 2016. El spusi că dit semestrul 2 a aluştui an MApN va s-hârseascâ di unâ rectificari bugetară pozitivă, aţea turlie tra s-poată s-ducă ma largu şi s-dizvârteascâ programili di ndridzeari şi modernizari ali Ascheri Românâ.



    Duşa nâpoi adusi aminti vrearea a Bucureştiul tra s-acaţâ tru isapi industria naţionalâ di apărari anamisa di programili europeani dizvartiti sum egida ali Agenţie Europenâ di Apărari. Ia ţi spuni Mircea Duşa track: Europa lipseaşti tra s-anvartuşeadzâ industria di apărare, iara vrearea a noastră easti câ ti bâgarea tru lucru a axizerlor militari europeani s-hibâ acâţati tru isapi şi ntreprinderli cari au profil tră industria di apărari tru aestu program”.



    Chestiunea ti criştearea a bugetilor militari a vâsiliilor europeani fu zburâtâ, tut marţâ, di secretarlu general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, tru chirolu a unei conferinţi ţânutâ Bruxelles. El şi spusi umutea că, la summitlu ali Alianţâ dit yismâciuni, liderl’i a vâsiliilor NATO va s-vuluseascâ unâ declaraţie tru cari va lu spunâ di unâ parti angajamentul american andicra di securitatea ali Europa, iara di alantă parti angajamentul european andicra di unâ ampărţari tinţisită a hărgilor şi a borgilor.



    Simfun cu datili NATO, tru ţinţil’i an’i Rusia li criscu cu 50% hărgili militari, chiro tru cari statili NATO li n’icşurarâ cu 20%. Anlu ţi tricu, maşi Statili Uniti, Marea Britanie, Gârţia şi Estonia ahârdzirâ ti apărari naima pţân 2% dit PIB, aşi cum caftă Alianţa. România, Polonia, Lituania şi Letonia dimândară ama că va li creasca bugetili tră apărari.


    Armânipsearea: Taşcu Lala