Radio România Internațional

Tag: aparari

  • Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

    Ma mărli evenimenti a stâmânâllei ți tricu 06.10. – 12.10.2024

    14 candidaț ti prezidențiali
    Biroulu Electoral Țentral scoasi tu padi, gioi, lista dit soni a candidaţlor la alidzerli prezidenţiali di estanu. Tu cursa ti thesea di prezidentu ali Românie intrâ 10 candidaţ andrupâț di formațiuni politiți şi 4 independenţâ. BEC adră, pritu trâdzeari șcurtița, arada tu cari elli va s-hibâ pi buletinili di vot/psif tu protlu turu. Ași, pi protlu loc easti Elena Lasconi – Uniunea Ascâpaț România, iara pi daua poziţie easti George Simion – Alianţa ti Unirea a Româñilor. Treia poziţie u ari premierlu di tora, Marcel Ciolacu, ditu partea ali Parei Suțial Dimucratâ. Dapoaia yini Nicolae Ciucă – Pareia Naţionalâ Liberalâ, Kelemen Hunor – Uniunea Dimucratâ Maghiarâ ditu Românie ș-Mircea Geoanâ, candidat independentu. Candidatura la prezidențillie a liderâllei ali partie S.O.S. România, Diana Şoşoacâ, nu fu aprucheatâ di giudicâtorlli ali Curti Constituţionalâ. Apofasea a loru acâță tu isapi moabetea a llei publicâ, Diana Şoşoacâ nu tiñiseaști borgea di tiñiseari ali Constituţie şi ângâsâeaști la alâxeri di thimelliu a nomurloru dimucratiți a Statlui. Ea dzâsi că apofasea CCR fu abuzivâ. Protlu turu a alidzerloru prezidenţiali va s-facâ tu 24 di brumaru, iara doilu tu 8 di andreu. Campania electoralâ ti alidzerli prezidenţiali ahurheaști ufițialu tu 25 di sumedru.
    Diznău zburâmu ti Schengen
    Apruchearea ali Românie ş-ali Vâryârie la Spaţiul Schengen ş-cu sinurli terestre fu, diznău, pi aghenda a minişțrâloru evropeañi di Interni, ți s-andâmusirâ, gioi, Luxemburg. Afstria easti singurlu stat ți nica easti contra, ministrul afstriac di interni, Gerhard Karner, dzâți că moabetea easti pi calea ațea buna. Ministrul românu di Interni Cătălin Predoiu ți fu la consiliul JAI, dzâsi diznău că România umpli tuti criteriili di aderari. Câtâlin Predoiu: TRACK “România easti etimâ ditu tuti punctili di videari ta s-aderâ la Schengen ş-pi sinurlu terestru. Umplum tuti condiţiili, iara proțeslu di aderari pi sinurli aereani s-dusi ghini. Țifrili aspunu câtu multu scâdzumu migraţia contra a nomlui”. Comisarlu evropeanu ti Emburlâchi di Nuntru, Ylva Johansson, dzâți că aderarea ali Românie şi Vâryârie va s-hibâ diznău zburâtâ tu Consiliul ditu andreu ş-că, pânâ atumțea, va s-facâ pâzârâpseri. “România ş-Vâryâria umplurâ tuti condiţiili ş-adrarâ ma multu di câtu eara ananghi şi hiu multu optimistu ş-amu nâdia că aestâ apofasi va s-hibâ loatâ câtu cama ayoñia, câtu u amu mini thesea aesta” – dzâsi ufițialul evropeanu.
    Jgllioati di simasie ti apârarea ali Românie
    România va s-ancupârâ patru radari di mari puteari di la Statili Uniti. Sistemlu Sentinel easti irbapi s-bagâ oarâ la unu singiru di obiecti aeriani ş-va s-creascâ para multu capațitatea ali Românie di curmari a curailui ş-di apărari contra a potenţialiloru fuvirsitori. Radarli di ațelu ditu soni bârnu va s-completeadzâ capațitățli di apârari aerianâ ali vâsilie, ma multu tu ți mutreaști bâgarea oarâ di cu kiro a vehiculiloru aeriani fârâ pilotu, fuvirseri ți s-vedu ninga sinurli naţionali, anda s-fați polimlu di prișcâvilli ali Arusíi contra ali Ucrainâ, dzâsi ministrul ali Apârari, Angel Tîlvăr. Tutnâoarâ, el fu, dzâlili di ma nâpoi, tu vizitâ tu Balcañilli di Ascâpitatâ, la ahrhita ali unâ nauâ rotaţie ali unâ parti di simasie a detaşamentiloru di aschirladz mutaț tu Priştina, tu Kosovo, ş-tu Sarajevo, tu Bosnia şi Herţegovina. Loarea a cumandului ali misiuni EUFOR easti unâ pricunușteari a profesionalismului ş-a mirachillei a aschirladzloru româñi tu aestâ misiuni di simasie dzâsi ministrul tu Sarajevo, iu s-feați unâ andamusi cu echipili di cumandu a structuriloru UE şi NATO ş-unâ andamusi cu aschirladzlli româñi ți adarâ misiuni tu Bosnia şi Herţegovina. Iara tu câsâbălu Priștina, Angel Tîlvăr deadi asiguripseri că România easti etimâ sâ-şi adarâ borgea ti țânearea a securitatillei tu Balcañilli di Ascâpitatâ. S-adună cu echipa di cumandu ali operaţiuni NATO di țâneari ali irini KFOR, iu România ari unâ contribuţie di simasie ş-cu aschirladz româñi ți suntu tu misiuni tu aestu teatru di operaţiuni. Tut tu arada a securitatillei tu reghiuni, ministrul di Nafoarâ, Luminiţa Odobescu, lo parti, ñiercuri, la Summitlu Ucraina – Evropa di Notu-Apiritâ di Dubrovnik, evenimentu iu statili ți llia parti vulusirâ unâ Declaraţie comunâ ti “borgea colectivâ di andrupari multidimensionalâ ti Ucraina”.
    Apofasi loati București
    Chivernisea româneascâ vulusi unâ apofasi pritu cari da izini la importul di oauâ ş-di carni di gâllinâ ditu Ucraina, maș cara aestea s-uidisescu cu standardili ali Uniuni Evropeanâ. Apofasea yini, anda condiţiili tu cari criscâtorilli româñi di gâllini lâ feațirâ tâmbihi a autoritățloru că pi pâzarea di nuntru alâncirâ produsi avicoli ieftini ditu vâsilia viținâ ți nu s-uidisescu, ama, cu standardili ali UE. Executivlu vulusi nica dauâ misuri ti ţânearea a producătoriloru agricoli ndophi ți au zñii di la xeri: compensaţii finanțiari ş-curmarea a rambursarillei (turnarea a pâradzloru) a creditiloru emu di tora, emu ațeali di ma nâpoi pânâ tu agustu 2025. Pi di altâ parti, tut stâmâna aesta, Parlamentul ali Românie feați ma serti pidepsili ti traficanţâlli di oamiñi, di cara aestu fenomenu criscu multu. Ași, Camera a Deputaţloru vulusi, ca foru ți llia apofasea, unu proiectu di nomu, ți pruveadi că ângâsâirea i fâțearea ma lișoarâ ti bâgari tu practico ali prostituţie i maca ațelli ți li pingu mullerli i featili s-adarâ ahtari lucru, au vârâ hâiri (llia pâradz), va s-hibâ pidipsiț cu ahapsi di la 7 la 15 añi. Ma multu, statlu va s-da asistenţâ giuridicâ fârâ pâradz şi compensaţii finanțiari a victimiloru a abuzuriloru.

    Summit-lu a patrimoniului culturalu Evropeanu di București
    Anamisa di 6 şi 8 di sumedru, Bucureştiul fu nicuchirlu a Summit-lui Evropeanu a Patrimoniului Culturalu, nai ma di simasie evenimentu ti țâneara a patrimoniului culturalu ditu Uniunea Evropeanâ, ama şi țeremonia di ahârdziri a nișeñiloru „Europa Nostra 2024”. Spețialişțâlli ditu dumeni zburârâ ti politițli di finanţari ş-proiectili di restaurari şi viglliari a patrimoniului. Cu aestâ furñie, 60 di organizații niguvernamentali ș-profesionali simnarâ, ti prota oarâ, un memorandum ti viglliarea a patrimoniului culturalu ditu Românie. Documentul ari ținți misuri di ananghi ti fâțearea ma bunâ a cadrului di nomu ş-ti scutearea tu migdani a patrimoniului.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Aurica Piha

  • Hăbări lăhtăroasi ti dronili aminati tru Arădărikea ditu Apirită

    Hăbări lăhtăroasi ti dronili aminati tru Arădărikea ditu Apirită

    Campania di lăhtară ţi u dizvărteaşti askerea arusească tru Ucraina s’dusi ninti şi tu aestă bitisită di stămănă. Uidisitu cu hăbarea-a Forţăloru Aerieani Ucraineani, Rusia ari aminată 67 di droni cu aradză lungă di lucru tru ună atacă babageana faptă tu kiro di noapti tru 11 di reghiuni ali Ucraină. Pi calea-a loru cătă locurli di agudeari, născănti di aesti droni calcă paranomu spaţlu aerianu a craturloru viţini cu Ucraina, aşi cumu iarapoi s’feaţi, tu nopţăli di ma ninti. Ună dronă arusească cădzu sâmbătă aproapea di căsăbălu Rezekne ditu apirita ali Letonie, la vără 50 di kilometri di sinurli aluştui cratu NATO, neise tu sinurlu cu Belarus şi Rusia.

     

    Tru România, echipi terestri şi hălăţ aerieani a Ministerlui ali Apărari Naţională fură ascumbusiti ta s’veadă locărli di ningă hoara Periprava, ditu giudeţlu Tulcea, tru notu-data a văsiliillei, iu avea hăbări că vahi avea cădzută cumăţ ditu dronili ufilisiti di aruşi tru atacurli nkisiti tru porturli ucraineani di la Dunaru, apropea di sinurlu cu România. Administraţia di Bucureşti hăbărisi că ună dronă arusească intră, aprindu dumănică, tru spaţlu aerian ali Românie, a deapoa, nkisi cătă locărli ditu Ucraina.

     

    Ca apandisi, Forţăli Aerieani Români alinară tu catastisi di ananghi dauă aeronavi F-16 ta s’monitorizeadză catandisea, a deapoa Inspectoratlu Gheneral ti Catandisili di Ananghi ascumbusi bănătorlli ditu giudeţili Tulcea şi Custanţa, ditu notu-dată, că ari piriclliulu ta s’cadă cumăţ pi teritoriulu naţionalu. Tru tahinima a dzuuăllei di dumănică, Ministerlu ali Apărari Naţională dimăndă a structurloru aliati ti catandisea la cari s’agiumsi şi pitricu un mesaju sertu di cutugurseari a aluştoru atacuri fapti di Federaţia Rusă contra a născăntoru obiectivi şi elementi di infrastructură ţivilă ucraineani, pi cari partea română li lugurseaşti „nintimilleati şi tru greauă ncuntrari cu normili di dreptu internaţionalu”.

     

    Ună hăbari di cutugurseari vini şi di la Ministerlu Român di Externi. Diplomaţia di Bucureşti spusi că radarili ali Askeri Română aflară ună dronă cari intră tru spaţlu aerianu românescu, ţi deapoa işi ditu teritoriulu naţionalu di dusi cătă Ucraina şi feaţi căftari tra s’dănăsască sila iresponsabilă nkisită di Rusia tu ligătură cu catandisea di securitate. MAE român căftă, tutunăoară, s’tiñisească normili di dreptu internaţionalu, nica şi s’nu calcă spaţlu aerianu ali României e şi năpoi cundille cu zboară serti aesti atacuri nkisiti paranomu.

     

    Di la călcarea ali Ucraină, meslu şcurtu 2022, askerili ali Moscovă lansară ñilli di racheti şi droni cu aradză lungă di agudeari tu niscănti obiectivi militari, ama şi ţivili di muriră mulţă oamiñi ditu arada a bănătorloru. Dupu aesti atacuri, ma multi droni aruseşti cădzură tu locărli ali Românie, nai multi ori tru locări iu nu avea bănători. Tra s’curmă ahtărli atacuri aerieani, România s’feaţi ună cu statili cari deadiră ali Ucraină sistemi americani di racheti solu-aeru Patriot.

    Autoru: Sorin Iordan
    Armănipsearea: Taşcu Lala

  • Lucri parlamentari di prota tesi

    Lucri parlamentari di prota tesi

    Senatorilli ş-deputaţlli di București ahurhirâ diznău lucurlu, luni, tu sesiunea di toamnâ. Easti ațea ditu soni leghislaturâ, câțe, tu 1 di andreu, bași tu Dzuua Naționalâ ali Românie, suntu programati alidzeri parlamentari. Unu lucru di prota tesi tu naua sesiuni easti proiectul di crișteari a praglui di niimpozitare a pensiilor la 3.000 lei (600 di evradz), andicra di 2.000 lei (400 di evradz) câtu easti tora.
    Uidisitu cu purtătorlu di zboru PSD (la guvernari deadunu cu PNL), Lucian Romaşcanu, tu nai multu dauâ stâmâñi, proiectul di alâxeari a praglui ti impozitarea pensiilor lipseaști s-hibâ aprukeatu di Parlamentu ş-promulgatu di prezidentu. Proiectul di nomu fu bâgatu di PNL tu 2022. Opoziţia, ama, pritu AUR (naționalistu), câftă alâxeara a nomlui a pensiilor, și, aclo iu avea alatusi la pensiili a niscântoru tâbâbii di pensioanri, aestea s-hibâ andreapti.
    Tu arada a lor, parlamentarlli USR deadirâ hâbarea că bâgarâ unâ pripuniri leghislativâ ti aestu lucru.
    Pi di altâ parti, parlamentarlli di București mutrescu mârdzinarea a publicitatillei la agiocurli di tihi ş- vigllearea a fcioriloru s-nu agiungâ s-hibâ tirnipsiț. Unu subiectu di prota tesi easti ș-proiectul pritu cari România pitreați unu sistemu di racheti Patriot tu Ucraina viținâ. Documentul fu adratu prota di Ministerlu a Apârarillei tu meslu cirișaru, dupâ unâ apofasi a Consiliului Supremu di Apârari a Vâsilillei. Prezidentul ali Comisie ti apârari ditu Senat, Nicoleta Pauliuc, ditu partea PNL, cundille că, pritu aestâ dhoarâ, România scoati tu migdani că da securitati tu zonâ. Ea dzâsi că, dupâ aesti dhoari, nu lipseaști s-adunămu gaile că România va s-arâmânâ fârâ viglliari.
    „Avemu unu contractu di ancupârari a şapti sistemi, dauâ suntu nica pi lucru ș-ti eali avemu oamiñi ți s-li andreagâ, nica dauâ suntu tu stoglu ali Askeri Românâ, iara alti trei lipseaști ta s-yinâ tu stoglu a Askerillei Româneascâˮ, dzâsi nica prezidentul a Comisillei ti apârari ditu Senatu.
    Pritu aestu proiectu Chivernisea ali Românie va s-adarâ gairețli di cari easti ananghi ti adrarea a axillei di apârari aerianâ cu baza âmpadi, ti programlu di armâtuseari di thimelliu „Sistemu di racheti sol-aer cu aminari alarguˮ, pritu darea a Chivernisillei a Statilor Uniti ali Americâ a contractiloru di stat di turlie Letter of Offer and Acceptance uidisiti cu Programlu Foreign Military Sales ti ancupârarea a unui sistemu di racheti sol-aer PATRIOT configuraţia 3+. Aesta va s-dzâcâ, pritu alti lucri, hâlăț di urdianri, materiali, piesi, hâlăț di țâneari, hâlăț di anyrâpseari ascumtà ș-cu reghimu ahoryea. Tutnâoarâ, Ministerlu a Apârarillei Naţionalâ ari izini s-asiguripseascâ pâradzlli di cari easti ananghi ta s-pâlteascâ taxili ș-comisioanili ti adrarea diznău a axillei di apârari aerianâ cu baza-mpadi.

    Autor: Leyla Cheamil
    Apriduțearea: Mirela Biolan

  • UE ș-reghiunea ali Amari Lai

    UE ș-reghiunea ali Amari Lai

    „Mutrearea strateghicâ a UE ti reghiunea ali Amari Lai lipsești s-hibâ ș-ti andruparea ti ațeali vâsilii dit reghiuni ți au piriclluri hibridi dupâ polimlu di prișcâvilli ali Arusie contra ali Ucrainâ”. Easti declarația a ministrului a Apârarillei, Angel Tîlvăr, cari s-adună, luni, cu şefa interimarâ a Reprezentanţâllei ali Comisie Evropeanâ tu Românie, Mara Roman.

    Dupâ un comunicat a ministerlui, evoluţiili evropeani tu dumenea a apârarillei şi mutrita a Bucureștiului tu aestâ aradâ furâ protili temi di moabeti a aților doi ufițiali. Angel Tîlvăr și Mara Roman zburârâ, tutnâoarâ, di rollu ali Uniuni Evropeanâ ti agiutarea ali Ucrainâ şi andruparea ali Republicâ Moldova, vâsilie viținâ cu România.

    Cu aestâ fruñie, ministrul a Apârarillei, scoasi tu migdani agiutorlu dat di București aților dauâ craturi, em tu ți mutreaști gairetea ti integrari evropeanâ, em ti ânvârtușarea ali rezilienţâ. Doilli zburârâ ș-ti iniţiativili di prota thesi ș-ti instrumentili evropeani tu dumenea a apârarillei, cata cum Fondul Evropean di Apârari, mobilitatea a așcherillei, Strateghia Evropeanâ mutrindalui Industria di Apârari ș-ananghea di ânvârtușari a Bazâllei Tehnologhicâ ş-Industrialâ tu dumenea a Apârarillei.

    „Easti di simasie ca industria evropeanâ di apârari s-creascâ tu unâ turlie cu bunâ zigâ gheograficâ, iara întreprinderli ñiț ş-di mesi, cata cum și start-up-urli dit tutâ Evropa s-hibâ integrati tu ecosistemlu industrial” – dzâsi Angel Tâlvăr. Tutnâoarâ, adâvgă ministrul, „lucurul deadun UE-NATO pi aestâ temâ easti di thimellu ti filisearea a hâlățlor ți li au ațeali dauâ organizaţii”.

    Andamusea a doilor ufițiali scoasi tu migdani, dupâ comunicat, rollu di simasie ali Comisie Evropeanâ ti andruparea a craturlor membri tu ți mutreaști securitatea ş-apârarea, hiindalui andrupâtâ ananghea ti duțere ninti a criștearillei sinerghicâ a ligâturlor UE-NATO.

    Tutnâoarâ, la un forum di spețialitati ți s-feați meslu ți tricu, București, șefa a diplomațillei, Luminița Odobescu, dzâsi că Amarea Lai easti di thimellu tu ți mutreaști securitatea ş-ligâtura ti Evropa ş-easti di ananghi s-hibâ cama disfaptâ ș-elefterâ. „Atumțea anda minduim ti Amarea Lai, avem tu minti dauâ zboarâ clleai – securitati ş-conectivitate” – dzâsi Luminița Odobescu. Ofițiallu cundille ș-că România agiutâ la securitatea tu Amarea Lai prit acţiuni naţionali, di dauli părțâ, ama ș-pritu proiecti şi lucru deadun reghional, cata cum ș-prit acţiuni tu scara ali UE şi NATO.

    Dupâ cum dzâți aesta, „bâgarea ali irini ș-a securitatillei tu Amarea Lai easti di thimellu ti securitatea a noastâ, a tâtâlor”. Idyea idei u pitricurâ ufițialii evropeñi di ma multi ori, scuțândalui tu migdani ațea borgi deadun ti țânearea a stabilitatillei ș-a securitatillei tu aestâ parti di loc di simasie strateghicâ mari.

    Autor: Daniela Budu
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Lucru deadunu ti Ucraina

    Lucru deadunu ti Ucraina

    Anda fu Bucureşti, ministrul britanic a forţilor armati, Leo Docherty avu moabeț ți li luyursi „di simasie şi pozitive” cu omologlu a lui român, Angel Tîlvăr, ș-cu şeflu a Statlui Major ali Apărari și âlli vizită pi militarilli britaniț di la Baza Mihail Kogâlniceanu.

    Ufițialul britanic zburâ ti ligâturli vârtoasi anamisa di ațeali dauâ stati, „lucurlu fârâ dânâseari” ali Românie tu NATO, ama și copuslu deadunu ti andruparea ali Ucrainâ. „Nu easti zborlu maș ti securitatea a Ucrainâllei, ama ș-ti securitatea a reghiunillei ali Amarea Lai. Lucurlu deadunu ti fâțearea ma bunâ a securitatillei la Amarea Lai easti di simasie, nu maș ti ațeali dauâ craturi, ama ș-ti tutâ reghiunea, cata cumu ș-ti tutâ lumea, ma s-acâțămu tu isapi cantitatea dipu mari di yiptu, ama ș-alanti ligâturi icunomiți ți s-facu la Amarea Lai”, dzâsi ministrul britanic ș-feați tâmbihi că 2024 easti unu anu multu importantu ti mira a polimlui anchisitu di Arusia ş-că evropeañilli au borgea ta s-u agiutâ Ucraina.

    Ti catastisea di securitati reghionalâ pi fondul a polimlui di agresiuni ali Arusie tu Ucraina, ministrul român a Apărarillei zburâ, tut București, ș-cu omologlu georgian, Irakli Chikovani.

    “Tu Evropa Chentralâ şi di Apiritâ, România easti unâ paradigmâ tu ma multi dumenii – di la apârarea a Partillei di Apiritâ ali NATO, la ânvârtușearea a democraţillei, a ndrepturlor a omlui ş-a statlui di ndreptu”, dzâsi, pi di altâ parti, Washington D.C., prezidentul Klaus Iohannis, anda apruche premiul Distinguished International Leadership a Consiliului Atlantic. Liderlu di București cundille că nai ma multili vâsilii soați pi Partea di Apiritâ ahurhirâ s-adarâ jgllioati trâ ninti tu criștearea a bugetilor ti Apârari ş-tu modernizarea a infrastructurillei ş-a echipamentilor militari.

    “Vâsiliili a noasti avurâ capațitatea s-lucreadzâ deadunu, cu mucaeti și s-hibâ unâ forţâ vârtoasâ di descurajari contra a expansionismului arusescu ș-tu idyiul chiro armasi tu arada a axiiloru a noasti democratiți transatlantiți fundamentali”, dzâsi nica Klaus Iohannis. Elu cundille că România „fu tu prota linie pritu gairețli a llei ti agiutari ali Ucrainâ” ș-adusi aminti că, cama di 7,5 miliuni di ucraineni tricurâ sinurlu tu Românie câftândalui apanghiu, siguranţâ ş-libirâ urdinari.

    “Vârâ 40 di ñilli di fciori ucraineani anveațâ tora tu sculiili româneşțâ. Miliuni di toni di asistenţâ umanitarâ tricurâ tu Ucraina pritu ş-ditu Românie. România agiută, tutnâoarâ, Ucraina s-ţânâ unâ linie icunomicâ vitalâ, dândalui axii a ligâturlor a noasti uniți și s-agiutâ trițearea a vârâ 40 di miliuni di toni di yiptu – anvârliga di 70% ditu exporturli di yiptu ucrainean, pritu porturli româneşțâ di pi Dunâ ş-di pi Amarea Lai”, dzâsi nica prezidentul Iohannis.

    Iara tuti aesti gaireț „va s-ducâ ninti, câtu chiro va s-hibâ ananghi”, câțe România easti conştientâ di „rollu clleai” ți lu ari tu agiutorlu ti Ucraina ta s-azvingâ și s-aducâ irinea, „ta s-apruftuseascâ icunomic şi s-integreadzâ tu UE”, dzâsi liderlu di București.
    Autor: Corina Cristea
    Apriduțearea: Mirela Sima Biolan

  • Sesiuni spețialâ ti NATO

    Sesiuni spețialâ ti NATO

    Âncllidearea a 20 añi di la apruchearea ali Românie tu NATO, cata cumu ș-yiurtusearea a 75 di añi di la thimilluseara a Suțatâllei Nord-Atlanticâ furâ yiurtusiti cu sâltânati, marţâ, Bucureşti, prit unâ şedinţă comună a ațiloru dauâ cameri a Parlamentului. Deputaţlli şi senatorlli apruchearâ unâ declaraţie ți cundilleadzâ că apartenenţa a Românillei la Suțatâ easti unâ garanţie/chifili a protecţillei a țetăţeñilor, a dimucraţillei ş-a libirtăţlor a cathiunlui omu.

     

    Declaraţia a Parlamentului fu aprucheatâ cu 247 di voturi ti ş-unlu contra. Prezidentul a Senatlui, liderlu PNL, Nicolae Ciucă, cu zânatea di militar, gheneralu tu rezervâ, luyurseaști că, tu ațelli 20 añi di la aprucheari, România putu s-agiungâ unu membru-clleai ti NATO. Nicolae Ciucă:

    „România easti adzâ multu alâxitâ, avem nai ma vârtoasili garanţii/chifilii di securitati ditu isturia a noastâ. Nâ hârsimu nu maș di securitati, ama ș-di unu cratu di thimellu tu asiguripsearea a securitatillei pi partea di apirtiâ a NATO.”

     

    Tu aeshtâ yinghits añi di ma nâpoi, România s-aspusi unu membru di besâ ş-axizitu a Suțatâllei Nord-Atlanticâ, dzâsi, tu arada a lui, prezidentul interimar ali Camerâ a Deputaţlor, suțial-dimucratlu Alfred Simonis:

    „Ashchirladzlli româñi furâ pi câmpul di alumtâ aclo iu fu ananghi di elli. Instituţiili țivili andrupârâ unâ prezenţâ activâ ş-di tiñie a vâsilillei a noastâ tu NATO. România fu aprucheatâ la unâ isnafi di axii, ți avu unâ multu mari forţâ di alâxeari, beneficâ ti suțietatea a noastâ”.

     

    Ditu opoziţie, liderlu USR, Cătălin Drulă, feați tâmbihi că România lipseaști sâ-și adarâ borgea ți ș-u lo tu NATO, emu tu ațea ți mutreaști contribuţia la apărari cu 2,5% ditu Produslu Internu Brutu. Cătălin Drulă:

    „Putemu s-agiundzmu lideri tu Europa di Apiritâ ș-Țentralâ, ama ti ahtari lucru lipseaști s-adrămu unâ Românie modernâ, ți s-angreacâ pi dimucraţie ş-borgea ti aliaţ.”

     

    Di tiñiseara a borgilor tu NATO zburâ ş-deputatlu AUR, Mircea Chelaru, tut gheneral tu rezervâ: „Aestâ Alianţâ easti ațea ți da, ama ș-ti cari lipseaști noi s-dămu, tu arada a noastâ, și s-câftămu. Ți? Loialitati, predictibilitati ş-responsabilitati.”

     

    Cama di 80% ditu româñi minduescu că intrata a vâsilillei tu NATO fu unu lucru bunu ş-că aliaţlli va s-apărâ România ma s-hibâ atacatâ – s-veadi tu unu sondaj adratu di Institutlu Român ti Evaluari şi Strateghie. Aproapea trei cirecuri ditu oamiñilli antribaț suntu di câbuli că România lipseaști s-investeascâ ma multu tu ashcheri cu tehnicâ mudernâ. 60% ditu româñi minduescu că prezenţa a ashchirladzloru ditu alti vâsilii NATO pi teritoriul ali Românie aduți cama multâ siguranţâ, anda aproapea 40% ditu oamiñilli antribaț adunâ gaile că vâsilia poati s-hibâ acâțatâ tu añilli ți yinu tu unu conflictu/ceamaunâ/câvgă militar.

     

     

    Autor: Bogdan Matei

    Apriduțeara: Mirela Sima Biolan