Radio România Internațional

Tag: apartamente

  • Piaţa imobiliară din România

    Piaţa imobiliară din România

    Aproape 53.800 de imobile au fost vândute în România în februarie 2024, cu peste 16.500 mai multe faţă de ianuarie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna februarie 2024 este cu peste 6.500 mai mare faţă de perioada similară a anului 2023. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în februarie, în Bucureşti (peste 9.100) şi în judeţele Ilfov, aproape 3.500 şi Iaşi, peste 3.200. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt unele mai puţun dezvoltate, Teleorman, cu aproape 240 d eimobile vândute, Covasna, peste 330, şi Sălaj, peste 410. De asemenea, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a doua lună a acestui an sunt Dolj (sud), aproape 900, Botoşani , peste 620, şi Timiş , 610 terenuri.

    Pe de altă parte, peste 70% dintre românii care îşi caută o locuinţă se orientează spre apartamente, iar preţul este principalul indicator în decizia finală de achiziţie, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate. În ultimul trimestru din 2023, cererea totală de case şi apartamente noi şi vechi la nivel naţional a fost de 124.700, dintre care 105.800 vechi şi 45.100 noi. Cei mai mulţi potenţiali cumpărători şi-au căutat, în trimestrul IV 2023, un apartament sau o casă în Bucureşti.

    În ultimele 3 luni din 2023, 145.200 de potenţiali cumpărători s-au înregistrat la nivel de ţară, cu 21,7% mai mulţi decât în 2022. Aceştia au avut la dispoziţie 116.600 de proprietăţi rezidenţiale (case, apartamente), cu 25% mai puţine faţă de anul precedenti. Din totalul căutărilor de locuinţe, 20-25% dintre clienţi au vizat zonele centrale, 30-40% periferia, iar restul cartierele.

    Principalele pieţe rezidenţiale din România se regăsesc în Bucureşti şi alte mari oraşe foarte dezvoltate: Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Constanţa .

    În ceea ce priveşte clienţii care aleg o casă, aceştia sunt în general familii cu copii care vor să aibă curte şi un spaţiu mai mare de locuire. Provocarea constă in locaţie, deoarece doritorii nu mulţi sunt dispuşi să se mute la periferie şi caută să fie aproape de instituţiile de învăţământ. În general aceşti clienţi sunt fie antreprenori, fie freelanceri sau lucrează în poziţii de top management şi au un program flexibil, se arată în studiul citat.

    Specialiştii în imobiliare estimează că, în acest an, aproximativ un milion de români îşi vor căuta o locuinţă, iar cei care îşi doresc un apartament sau casă ţin cont nu doar de preţ, ci şi de localizarea proprietăţii.

  • Chiriile cresc, dar dezvoltatorii sunt prudenți când vine vorba de proiecte noi

    Chiriile cresc, dar dezvoltatorii sunt prudenți când vine vorba de proiecte noi

    Aproape 550.000 de metri pătraţi de spații logistice și industriale au fost
    închiriați de companii în prima jumătate a acestui an. Peste o treime dintre
    acestea sunt contracte de preînchiriere, mai ales pentru proiecte ce urmează să
    fie livrate în 2024. Sunt rezultatele unei analize realizate de o companie de
    consultanță imobiliară. Specialiștii companiei atrag atenția că dezvoltatorii
    sunt mai degrabă prudenți în privința proiectelor de construcții, dată fiind
    situația macroeconomică actuală, care va pune presiune pe nivelul chiriei în
    următoarele luni.


    Deocamdată, însă, vorbim de o dinamică efervescentă în privința închirierilor
    de spații logistice și industriale. Specialiștii se așteaptă ca, la finalul
    anului, volumul tranzacționat să ajungă la un milion de metri pătraţi, mai ales
    că România devine un hub atractiv pentru multe companii, deja prezente sau care
    doresc să se extindă în regiune pentru eficientizarea operaţiunilor logistice.


    Stocul modern total de spaţii industriale a atins 6,77 milioane metri
    pătraţi la sfârşitul lunii iunie, în timp ce dezvoltatorii au livrat noi
    proiecte cu o suprafaţă totală închiriabilă de 202.000 metri pătraţi în toată ţara
    în primul semestru 2023. Proiecte de 104.000 metri pătraţi au fost finalizate
    în trimestrul 2.


    Rata de neocupare a scăzut uşor, la 4,8%, şi consultanţii se aşteaptă la o
    contracţie suplimentară până la sfârşitul anului ca urmare a unei abordări mai
    prudente adoptate de dezvoltatori. Chiriile din Bucureşti şi în principalele
    hub-uri industriale şi logistice din România s-au situat la 4,25-4,50 euro pe
    metrul pătrat pe lună în trimestrul 2 în 2023, valori mai mari fiind
    înregistrate în cazul proiectelor noi situate în apropiere de Bucureşti. Având
    în vedere oferta limitată şi cererea susţinută, există premisele ca nivelul
    chiriilor să se menţină pe un trend ascendent în semestrul 2 şi în prima
    jumătate a anului 2024, arată compania de specialitate.


    Pe de altă parte, stocul spaţiilor de retail modern din România totalizează
    4,23 milioane de metri pătraţi, fiind a treia piaţă din Europa Centrală şi de
    Est, după Polonia şi Cehia, arată o companie de consultanţă imobiliară. Dezvoltatorii
    au livrat, în prima jumătate a lui 2023, patru proiecte de retail modern, cu o
    suprafaţă totală de 30.000 de metri pătraţi. Estimările arată că, în semestrul
    2 din 2023 oferta nouă va fi mult mai consistentă, cu aproape 260.000 de metri
    pătraţi de spaţii.


    În ceea ce priveşte chiriile, un spaţiu de 100-150 de metri pătraţi situat
    într-un centru comercial dominant din Bucureşti atinge nivelul de 75-80 de euro
    pe metrul pătrat pe lună, în timp ce în proiecte similare din principalele
    oraşe din ţară, precum Timişoara (vest), Iaşi (nord-est), Cluj-Napoca
    (nord-vest) sau Constanţa (sud-est), chiria pentru astfel de spaţii atinge
    valori de 50-65 de euro pe metrul pătrat pe lună, respectiv 30-35 de euro pe
    metrul pătrat pe lună, în cazul aceloraşi spaţii din oraşe mai mici.


  • De la preţul caselor la piaţa imobiliară

    De la preţul caselor la piaţa imobiliară

    Războiul din Ucraina a ridicat prețurile pe piața imobiliară. Creșterea
    prețurilor la energie și la alimente, resimțită la nivel global, este dublatǎ
    de creșterea prețurilor la chirii ṣi la vânzările de apartamente. Costul
    materiilor prime a cunoscut cotații fără precedent. Cărămizile, plăcile din
    ceramică, țevile din fier și oțelul beton sunt doar câteva dintre materialele
    de construcții pe care România le importǎ din Ucraina, alături de cantitǎṭi
    mari de minereu de fier pentru fabricarea produselor siderurgice. Începerea
    războiului a grevat mult achiziționarea acestora. Pe de altă parte, Rusia ocupă
    poziţia 3 în topul producătorilor de aluminiu şi poziţia 7 ca producătoare de
    ciment.


    În Bucureşti, oraşul cu cele mai multe tranzacţii din ţară, în februarie
    2022 au fost vândute aproape 11.000 de imobile, cu peste 50% mai multe decât în
    ianuarie. Preţurile la vânzare au înregistrat o creştere de peste 3,6%, până la
    valoarea de 1.545 euro pe metrul pătrat, în timp ce chiriile au crescut cu 1,65%,
    ajungând la o valoarea medie de 497 euro/lună pentru un apartament cu două
    camere.


    În februarie în Cluj-Napoca au fost încheiate peste 3.000 de
    tranzacţii imobiliare, faţă de 1.935 tranzacţii în ianuarie, ceea ce reprezintă
    o creştere cu peste 57%. Pe zona de vânzări, valorile proprietăţilor
    rezidenţiale din Cluj au atins valoarea de 1.907 euro/mp, cu aproape 7% mai
    mult faţă de luna precedentă, în timp ce preţurile la închiriere au crescut cu
    2%, până la 350 euro/lună. Odată cu afluxul constant de refugiaţi, închirierea
    apartamentelor pe termen scurt/mediu de către persoanele afectate de război a
    reprezentat o nouă oportunitate şi un nou segment de clienţi pentru agenţiile
    imobiliare. În noile condiții de cerere crescută de imobiliare, dezvoltatorii
    rămân, totuşi, în expectativă, principala temere fiind reținerea băncilor de a
    finanța noile construcții. Ṣi cumpǎrǎtorii se gândesc de două ori înainte să
    investească în imobiliare, preferând să-ṣi pǎstreze banii.


    În context, în 2021 au fost tranzacționate în România aproape 700.000 de
    imobile, cu 96.000 mai mult faṭă de 2020. Cele mai multe vânzări de imobile
    s-au înregistrat în luna decembrie (peste 74.000), iar cele mai puţine în mai
    (aproape 48.000).



    În altă ordine de idei, pentru prima dată din 2015
    încoace, nivelul salariilor din România a crescut cu o rată atât sub cea a
    inflaţiei, cât şi sub cea a creşterii preţurilor rezidenţiale. Evoluţia de până
    în 2020 a făcut ca Bucureştiul să fie una din capitalele cu cele mai accesibile
    locuinţe din UE, alături de Sofia, raportat la nivelul salariului mediu.


  • Locuinţe supraaglomerate

    Locuinţe supraaglomerate

    Din cele 27 de state care compun Uniunea Europeană, România
    este pe primul loc la capitolul gospodăriilor supraaglomerate. 45,8% din
    populația României trăiește în astfel de locuințe, adică există un număr
    insuficient de camere pentru numărul de persoane sau pentru vârsta persoanelor din
    gospodărie. Procente record mai înregistrează Bulgaria (41,1%), Croația
    (38,5%), Letonia (cu 42,2%) și Polonia (37,6%). Acestea sunt statisticile
    oferite de Eurostat, care completează că, la polul opus, statele-membre cu cele
    mai scăzute rate de supraaglomerare sunt Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta
    (3,7%) și Olanda (4,8%).


    Locuinţele considerate ca fiind supraaglomerate sunt şi cele
    în care copiii se joacă în aceeaşi cameră cu părinţii care încearcă să lucreze
    în regim de telemuncă în timpul perioadei de carantină cauzată de pandemia de
    COVID-19. Mai mult, mediile supraaglomerate pot prezenta un risc mai mare de
    răspândire a virusului, scrie Eurostat. Supraaglomerarea locuinţei are un
    impact psihologic deosebit. Omul nu mai are spațiu personal, iar de intimitate,
    ce să mai vorbim? Psihologul Daniela Ionescu ne spune mai exact cum se simte
    aceasta asupra ființei umane:

    Omul are în jurul său un spațiu unde se
    simte bine dacă e singur. Îl percepe ca o prelungire a corpului său. Casa
    noastră, mașina noastră, pixul cu care scriem sau chiar scaunul pe care stăm la
    birou sunt percepute ca o parte din noi. Deci străinii nu au voie să se
    apropie. Este permisă doar intrarea persoanelor cu care ai o relație bună
    (părinți, partenerul de cuplu, prietenii apropiați). Delimitarea clară a
    bucății de atmosferă pe care să ne simțim proprietari are legătură cu nevoia de
    a fi în contact cu noi înșine, cu esența noastră. Aici ne analizăm stările, ne
    punem întrebări, facem planuri, facem proiecte. În cazul locuirii la comun,
    fiind lipsit de spațiul pe care să-l controlezi în totalitate, să simți comfort
    și siguranță, tinzi să te depersonalizezi. Și devii vulnerabil. Cumva, viața ta
    începe să nu-ți mai aparțină. Te confunzi cu ceilalți, trăiești prin ceilalți.
    Mai mult pentru ceilalți decât pentru tine, te abrutizezi. Românul are, chiar,
    o expresie: nu te băga în sufletul meu! Dacă înțelegi principiul spațiului
    personal, poți evita neînțelegerile. Înveți să fii conștient de tine șI de
    ceilalți. Înveți să impui limite, să refuzi. În felul acesta vei dobândi
    încredere și respect în relația cu tine și cu ceilalți. Nu mai vorbim că vei
    avea o sănătate mai bună, vei evita transmiterea de viruși și bacterii păstrând
    această distanță.



    Și copiii au nevoie de spațiu personal.
    Adulții trebuie să înțeleagă asta, ca să crească un copil echilibrat, spune
    Daniela Ionescu:


    Încălcarea spațiului
    personal se simte ca și când în casa ta intră neinvitat un străin. Se
    declanșează mecanismul de răspuns la primejdie, luptă sau fugi. Crește
    producția de adrenalină, iar tu ai o stare de discomfort, devii nervos și
    agitat. Crește și agresivitatea. Dacă violarea granițelor personale continua,
    așa cum se întâmplă, de exemplu, în locuințele supraaglomerate, și tu nu poți
    face nimic să dispară primejdia sau să te îndepărtezi de ea, emoțiile negative
    sunt interiorizate. Apar crizele de furie, conflictele, starea de stress. E un
    fel de început al autodistrugerii, fiindcă neputința interioară afectează
    psihicul dar și fizicul. Așa că, în cele din urmă, probabil, te vei îmbolnăvi.
    Cel mai grav, însă, este în cazul copiilor. Adulții nu înțeleg că, după vârsta
    de 3-4 ani, și copiii au nevoie de un spațiu intim și personal: intră în camera
    lor fără să bată la ușă, îi îmbrățișează fără permisiune, îi silesc să execute
    anumite acțiuni. Chiar dacă părintele are intenții bune, acest comportament va
    transforma copilul într-o victimă a abuzurilor: fizice, emoționale, dar și
    sexuale. Așa că, oricât de redus ar fi spațiul de locuit, delimitează o
    suprafață de 1 2 metri pătraţi numai pentru copil și universal lui. Respctă-i-l
    și în felul acesta vei crește un adult echilibrat.



    Spațiul personal se simte diferit, în
    funcție de cultură, civilizație, sex. Dacă bărbații sunt mai agresivi în
    delimitarea teritoriului, femeile tolerează mai ușor încălcarea barierelor
    personale. Daniela Ionescu explică:


    «Spațiul personal trebuie
    privit prin prisma culturii, civilizației, sexului și obișnuințelor
    individului. Da, explozia demografică și supraaglomerartea ne-au micșorat
    spațiul personal și ne-au crescut toleranța la intruziune. De exemplu, dacă
    ești născut și crescut într-un apartament mic de bloc, plin de mobile, înconjurat
    de frați, părinți, bunici, eventual și ceva animale de companie, sigur te vei
    înghesui în autobuz și vei adora cozile. Pentru tine, înghesuiala este un semn
    al siguranței și comfortului. Însă să nu te miri dacă eu, născută și crescută
    la țară, în spații largi, voi reacționa imediat și chiar agresiv la apropierea
    forțată. Bărbații își delimitează rapid teritoriul, mai larg. Reacționează la
    orice tentativă de a le fi încălcat. Femeile, prin natura lor, au nevpoie de apropiere
    și de afecțiune. Așadar tolerează mai ușor intruziunea în spațiul personal. În
    America dar mai ales în țările anglo-saxone, distanța personală este foarte
    mare (dacă ai întinde brațul, abia dac-ai atinge degetele celuilalt). În Europa
    este mai redusă, iar în Asia, cei 40-50 de centrimetri care pentru noi înseamnă
    intim, pentru ei este distanță socială. Oamenii de știință spun că , încălcând
    spațiul personal, îi transformăm pe cei din jur, îi transformăm în obiecte,
    evitând contactul fizic și vizual cu ei.»



    Tot anul trecut, 70-75% din populaţie trăia în locuinţe
    subocupate (adică locuinţele sunt considerate prea mari pentru necesităţile
    celor care locuiesc în gospodăriile respective) în Malta, Cipru şi Irlanda.
    Alte state membre unde mai mult de jumătate din populaţie trăieşte în locuinţe
    subocupate sunt Spania, Luxemburg, Belgia şi Olanda. În schimb, mai puţin de
    15% din populaţie trăia în locuinţe subocupate în România (7,7%), Letonia
    (9,6%), Grecia (10,7%), Bulgaria (11,5%), Croaţia (12%), Slovacia (14%) şi
    Italia (14,2%).

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară

    Piaţa rezidenţială din România tinde să revină pe un făgaş ascendent al preţurilor, la nici trei luni de la intrarea în vigoare a Legii dării în plată, destinată cetăţenilor care nu îşi mai pot achita creditele pe care le-au contractat pentru a-şi cumpăra o locuinţă. În iulie, preţurile la nivel naţional au consemnat o creştere de 1,5%, de la 1.020 la 1.035 de euro pe metru pătrat, conform site-ului “Imobiliare.ro”. Spre deosebire de luna iunie, această tendinţă se resimte şi în marile oraşe ale ţării, inclusiv în Bucureşti.



    Faţă de perioada similară a anului trecut, pretenţiile actuale ale vânzătorilor sunt, per ansamblu, cu 9,6% mai ridicate, se precizează în studiul “Imobiliare.ro”. În Bucureşti, după o scădere de 2,8% consemnată în iunie, preţurile au revenit pe creştere, cu un plus de 3,4% în iulie, până la 1.131 de euro/mp, cu 5% mai mult decât în vara lui 2015. Apartamentele vechi s-au ieftinit cu 0,8% în iulie, de la 1.068 la 1.059 de euro/mp, astfel că evoluţia ascendentă a fost dictată în mod exclusiv de segmentul locuinţelor noi. Acestea s-au apreciat cu 5,6%, de la 1.110 la 1.172 de euro/mp.



    În Braşov, suma medie solicitată de vânzători a scăzut uşor, cu 0,2% mai exact, de la 900 la 898 de euro/mp, însă faţă de perioada similară a anului trecut, valoarea actuală este cu 3,5% mai mare. În ultima lună, apartamentele din blocurile vechi s-au depreciat cu 0,4%, până la 899 de euro/mp, iar cele noi s-au scumpit cu 0,7%, de la 888 la 894 de euro/mp.



    În Cluj-Napoca, preţurile au consemnat o creştere de 1,2% în ultima lună, de la 1.200 la 1.214 euro/mp, ceea ce echivalează cu un plus de 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Preţurile apartamentelor vechi s-au majorat cu 0,3%, până la 1.249 de euro/mp, în timp ce, pe segmentul rezidenţial nou, a avut loc o creştere de 2,6%, de la 1.135 la 1.164 de euro/mp.



    În Constanţa, pretenţiile proprietarilor s-au diminuat cu 1,1% pe parcursul lui iulie, de la 967 la 956 de euro/mp, dar se situează cu 5,6% peste nivelul atins în urmă cu un an. În ultimele 31 de zile, conform “Imobiliare.ro”, apartamentele vechi s-au ieftinit cu 0,7%, până la 952 de euro/mp, iar cele noi cu 2,3%, de la 999 la 976 de euro/mp.



    În fine, în Timişoara, preţurile cerute de vânzători au crescut cu 0,9% în ultima lună, de la 991 la 1.000 de euro/mp, nivelul actual al preţurilor fiind cu 11,2% mai mare decât în perioada similară din 2015. Apartamentele vechi s-au scumpit cu 1% în iulie până la 997 de euro/mp, iar cele noi s-au apreciat cu 0,3% până la 1.016 euro/mp.

  • Jurnal românesc – 13.01.2016

    Jurnal românesc – 13.01.2016

    Ziua Culturii Naţionale va fi celebrată, vineri, 15 ianuarie 2016,
    în Aula Palatului Cantacuzino-Muzeul Naţional George Enescu. Evenimentul va
    fi marcat printr-un concert extraordinar de muzică de cameră, cu
    participarea compozitorului basarabean
    Eugen Doga, împreună cu baritonul Rudolf Constantin Cocriş, soprana Ana
    Cebotari, pianistul Ieromin Buga şi cvartetul PASSIONE compus din Diana JIPA, vioară I, Mădălina Panciu, vioară
    II, Cristina Paşa, violă, Violeta Tuşa Popescu, violoncel, artişti consacraţi
    din România şi Republica Moldova. În aceeaşi formulă artistică, acest concert
    extraordinar dedicat Zilei Culturii Naţionale va avea loc şi în Franţa, în ziua
    de 20 ianuarie 2016, în spaţiile Ambasadei României din Paris. Manifestările
    culturale sunt organizate de Cancelaria Primului-Ministru al României prin
    Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova şi de Institutul Eudoxiu
    Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni şi se vor desfăşura în
    parteneriat cu Uniunea Compozitorilor şi
    Muzicologilor din România, Ambasada României în Republica Franceză, Ambasada
    Republicii Moldova în Republica Franceză, Ambasada Republicii Moldova în
    România, având parteneri media: TVR
    Internaţional, TVR Moldova, TV Moldova 1, Radio România Internaţional, Radio
    Chişinău, Eurodidactica.






    În timp ce
    preţul petrolului a scăzut cu 45% în ultimul an, benzina s-a ieftinit în
    România doar cu 3,5%, iar motorina cu 12%, ţara noastră având în continuare cei
    mai scumpi carburanţi din regiune, chiar şi după reducerea cotei standard de TVA.
    Benzina şi motorina sunt, în continuare, mai scumpe în România decât în
    majoritatea statelor vecine, în ciuda reducerii TVA şi a colapsului înregistrat
    de cotaţiile ţiţeiului la nivel mondial. La 2 ianuarie 2015, cotaţia ţiţeiului
    Brent – de referinţă în Europa – era 55 de dolari pe baril, în vreme ce marţi,
    12 ianuarie atinsese un minim de 30,5
    dolari pe unitate, cel mai scăzut nivel din ultimii 12 ani.




    Autostrada
    Orăştie – Sibiu are planificată ca dată de finalizare trimestrul III din 2018,
    iar valoarea investiţiei rămase se ridică la 92,4 milioane euro, potrivit unui
    document al Ministerului Fondurilor Europene. Astfel, data începerii
    implementării proiectului este primul trimestru din 2016, iar data estimată de
    semnare a contractului de finanţare este ultimul trimestru al acestui an.
    Proiectul Autostrăzii Orăştie – Sibiu, ca parte a Reţelei de Transport
    Trans-Europene, prevede construirea a 82,07 kilometri de autostradă care leagă
    cele două oraşe. Comisia Europeană a decis, în septembrie 2011, finanţarea
    acestui proiect cu 510 milioane de euro din Fondul de Coeziune.




    Aproape jumătate
    dintre familiile româneşti (46%) trăiesc în una sau două camere. În oraşe,
    procentul ajunge chiar la 57%. Cifrele devin mai dramatice când ne uităm la
    mărimea familiilor. Trăiesc în maximum două camere 40% din familiile cu 3
    persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane şi
    20% din familiile cu 6 persoane, aşa cum reiese din studiile de piaţă derulate
    de BCR Banca pentru Locuinte cu sprijinul IRSOP. Ne oprim un moment şi
    încercăm să ne imaginăm traiul zilnic al unei familii de 4 sau 6 persoane
    într-un apartament de 2 camere: cum se odihnesc aceşti oameni? Cum mănâncă? Ce
    posibilităţi de intimitate există? Unde îşi ţin lucrurile? Unde se pregătesc
    pentru şcoală sau pentru muncă? Cum gestionează preferinţele divergente? Cum e
    atmosfera generală? În mod curios, tema densităţii excesive în locuinţele
    româneşti lipseşte din discuţiile publice şi nu pare să preocupe pe nimeni, în
    afară de locatarii în cauză, a declarat dr. Petre Datculescu, Directorul
    IRSOP.

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară

    Apartamentele scoase la vânzare în România s-au ieftinit, în primele opt luni ale acestui an, cu 6,95%, de la 978 de euro pe metru pătrat util la 910 euro pe metrul pătrat util, conform unei analize a portalului Imobiliare.ro. Spre comparaţie, în 2012, a fost consemnată o scădere anuală de 1,3%, iar în 2011 declinul a fost de 4%. Deşi valabilă la nivel naţional, în marile oraşe există abateri de la tendinţa de scădere a preţurilor. Astfel, în Timişoara sau Constanţa, preţurile cerute de proprietari sunt mai mari decât la începutul anului. Interesant este însă că, cel puţin în luna august, chiar înainte de venirea toamnei, preţurile au revenit pe minus în majoritatea cazurilor.



    Capitala se situează pe primul loc în topul reducerilor consemnate de la începutul anului încoace în marile oraşe, conform Imobiliare.ro. Astfel, apartamentele scoase la vânzare în Bucureşti s-au ieftinit cu 7,38% în primele opt luni, de la 1.138, la 1.054 euro/metru pătrat. În acelaşi timp, preţul mediu cerut pentru apartamentele aflate la vânzare în Braşov se situează acum la 814 euro/metru pătrat, în scădere cu 5% faţă de nivelul înregistrat la începutul lui 2013. La polul opus, Timişoara a înregistrat cel mai mare avans al preţurilor în primele opt luni din 2013, un plus de 2,16%, de la 785, la 802 euro/metru pătrat. Tot pe lista scumpirilor se înscrie şi Constanţa, cu un avans de 1,51% în primele opt luni din 2013, de la 856, la 869 euro/metru pătrat. Iar Cluj – Napoca s-a înscris pe un trend general ascendent al preţurilor în acest an, cu un plus de 0,89% până în august, de la 896, la 904 euro/metru pătrat.



    Să notăm şi că Legea actualizată şi republicată a notarilor publici şi a activităţii notariale aduce noutăţi importante, iar una dintre acestea este faptul că actul autentic încheiat la notar se întocmeşte într-un singur exemplar original, care este păstrat în arhiva notarului public, iar părţile implicate în actul de vânzare – cumpărare primesc câte un duplicat. Exemplarul original al înscrisului autentificat, împreună cu anexele care fac parte integrantă din acest înscris, sunt semnate în faţa notarului public de către părţi sau de către reprezentanţii lor şi, după caz, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le întocmesc, de martorii-asistenţi, atunci când este cerută prezenţa lor, şi, după caz, de cel care a redactat înscrisul. Iar duplicatul actului notarial are forţa probantă prevăzută de lege, ca şi originalul actului.

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară


    Preţurile locuinţelor din principalele oraşe din România s-au redus până în prezent cu 52% începând din luna martie 2008, momentul de vârf al pieţei imobiliare, potrivit unei analize a potalului imobiliare.ro. Astfel, dacă un metru pătrat util costa, în medie, 2.058 de euro înainte de valul de scăderi provocate de recesiune, acum aceeaşi unitate de suprafaţă poate fi achiziţionată cu 986 de euro. Marja de scădere este diferită însă atât în funcţie de fiecare oraş în parte, cât şi de diferitele categorii de locuinţe. Pentru apartamentele cu două camere, care sunt cele mai căutate pe piaţă, în Bucureşti, scăderea preţurilor a fost de 49,5%, de la un maxim de 2.264 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 1.142 de euro pe metru pătrat la finele lui noiembrie 2012. Pe anumite categorii de locuinţe, marja de scădere a fost şi mai mare. Spre exemplu, dacă în momentul de apogeu al pieţei un apartament vechi cu două camere costa, în medie, 123.040 de euro, astăzi o locuinţă similară poate fi achiziţionată cu 57.300 de euro, respectiv cu 53% mai puţin.


    Pe de altă parte, dacă în 2008 un apartament nou construit cu două camere, cu o suprafaţă medie utilă de 68 de metri pătraţi, avea un preţ de circa 178.700 de euro, în prezent pentru o unitate locativă similară dezvoltatorii şi intermediarii cer cu 55% mai puţin, adică 80.890 euro. În Braşov (centru), în perioada martie 2008 – noiembrie 2012 s-a înregistrat o scădere de 40,6%, de la un preţ de 1.450 euro pe metru pătrat la 860 de euro pe metru pătrat. Iar în Cluj-Napoca (centru-vest), scăderea a fost uşor mai redusă, apartamentele scoase la vânzare fiind mai iefine cu 36,3% faţă de acum aproape cinci ani. Astfel, un metru pătrat util poate fi achiziţionat în acest oraş cu 917 euro, faţă de 1.440 de euro în martie 2008. Preţul cerut de proprietari şi intermediari pentru apartamentele vechi şi noi scoase la vânzare în Constanţa (sud-est) s-a diminuat cu 44% în ultimii ani, de la 1.560 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 873 de euro pe metru pătrat în noiembrie 2012. Cea mai redusă scădere de preţuri a avut loc la Iaşi, respectiv de 34%, de la 1.297 de euro pe metru pătrat util în primăvara lui 2008 la 855 de euro pe metru pătrat util la finele toamnei 2012. Iar în Timişoara (vest), apartamentele s-au ieftinit cu 40,7%, de la un preţ mediu pe metru pătrat de 1.311 euro până la 777 de euro.