Tag: ape curate

  • Apele europene pentru scăldat rămân sigure

    Apele europene pentru scăldat rămân sigure

    Potrivit celui mai recent raport al Agenției Europene a Mediului, privind apa pentru scăldat, în marea majoritate a zonelor din Europa, peste 85 la sută, sunt respectate cele mai stricte standarde, iar calitatea este „excelentă”.

    Cele mai multe dintre aceste ape excelente se regăsesc în Grecia, destinație tradițională de vacanță pentru români pe timpul verii, Croația, Cipru și Austria.

    În Belgia, Bulgaria, Luxemburg, Malta, Austria și România, toate apele pentru scăldat identificate oficial au respectat cel puțin standardul minim de calitate.

    La începutul anilor 90, mai puțin de 60 la sută din zonele pentru scăldat din Europa aveau o calitate excelentă a apei, în timp ce 70 la sută îndeplineau standardele minime. În ansamblu se constată așadar o îmbunătățire a rezultatelor.

    Totuși, atrage atenția Agenția Europeană de Mediu, calitatea apei în zonele de coastă, adică pe litoral, este, în general, mai bună în comparație cu cea a apelor interioare. Proporția este de 89 la sută în cazul zonelor de coastă și de puțin sub 79 la sută în cazul apelor interioare.

    În redactarea raportului, Agenția Europeană de Mediu colectează date privind calitatea apei pentru scăldat, strânse de către autoritățile locale de la peste 22 de mii de zone din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, dar și din Albania și Elveția.

    Pentru a monitoriza calitatea apelor pentru scăldat, laboratoarele analizează nivelurile anumitor tipuri de bacterii, inclusiv enterococii intestinali și bacteria Escherichia coli, care pot provoca afecțiuni grave.

    Nu este monitorizată însă și calitatea generală a apei, atrage atenția Agenția Europeană de Mediu.

    Iar la începutul săptămânii, mai multe asociații de mediu, reunite în așa numita Reţea europeană de acţiune împotriva pesticidelor, au dat publicității concluziile unui studiu care arată că apele din Europa în general, nu doar cele de scăldat, sunt contaminate cu un produs chimic foarte persistent.

    Este vorba de acidul trifluoroacetic provenit din degradarea pesticidelor utilizate în agricultură, dar şi de la anumite gaze refrigerante sau din deşeurile provenite din fabricarea stratului antiaderent al tigăilor, spumelor pentru stingerea incendiilor şi a unor produse cosmetice. Concentraţiile sunt alarmant de ridicate pe râuri din Germania, Franţa sau Belgia, arată studiul asociațiilor de mediu.

  • Comisia propune reguli pentru aer și apă mai curate

    Comisia propune reguli pentru aer și apă mai curate

    Curățenia aerului și curățenia apei sunt
    esențiale pentru sănătatea oamenilor și a ecosistemelor, de aceea Comisia
    Europeană propune norme mai stricte privind poluanții din mediul înconjurător,
    din apele de suprafață și din cele subterane, precum și privind tratarea apelor
    urbane reziduale. Aceasta în condițiile în care datele relevă că doar poluarea
    atmosferică, fără a lua în considerare și alte forme de poluare, este
    responsabilă pentru sute de mii de decese premature în fiecare an în rândul
    europenilor.

    Potrivit Bruxellesului, în zece ani, noile norme propuse vor
    reduce cu peste 75 % numărul deceselor cauzate de faptul că nivelurile
    principalului poluant – pulberile fine în suspensie – sunt superioare
    orientărilor Organizației Mondiale a Sănătății.

    Sănătatea noastră depinde de sănătatea mediului înconjurător, un mediu
    nesănătos are consecințe directe costisitoare asupra sănătății noastre, a
    subliniat vicepreședintele executiv pentru Pactul verde european, Frans
    Timmermans:

    Cu privire la propunerile privind contracararea
    poluării în așa fel încât să se limiteze numărul persoanelor care mor prematur
    și miliarde de euro să poată fi economisite:
    European Green Deal țintește către un mediu lipsit de poluare până în 2050 – a
    ajunge la neutralitate climatică înseamnă mai mult decât reducerea emisiile de
    gaze, tocmai de aceea o numim neutralitate climatică și nu doar neutralitate a
    carbonului. Pentru a ajunge la un mediu lipsit de poluare până în 2050 avem
    nevoie să luăm inițiativa începând încă de acum. Avem foarte multe motive să
    facem acest lucru – în fiecare an aproximativ 300.000 de europeni mor prematur
    din cauza poluării aerului. În același timp, mult mai mulți oameni suferă de
    afecțiuni ale plămânilor sau de anumite forme de cancer induse de poluare.

    Revizuirea propusă prevede pentru 2030 standarde intermediare privind
    calitatea aerului la nivelul UE care vor fi aliniate mai
    îndeaproape la orientările OMS. Acestea vor plasa, în același timp, UE pe o
    traiectorie care să-i permită să atingă obiectivul de reducere la zero a poluării aerului cel
    târziu până în 2050, în sinergie cu eforturile de asigurare a
    neutralității climatice. Revizuirea va garanta, de asemenea, faptul că
    persoanele care au probleme de sănătate din cauza poluării aerului vor
    avea drept la compensații în
    cazul încălcării normelor UE privind calitatea aerului. Propunerea aduce, de
    asemenea, mai multă claritate în ceea ce privește accesul la justiție, sancțiunile eficace și o mai bună informare a publicului.

    Noua legislație va sprijini autoritățile locale prin consolidarea dispozițiilor
    privind monitorizarea calității
    aerului, realizarea de modelări în
    domeniu și elaborarea unor planuri
    îmbunătățite privind calitatea aerului. Directiva revizuită privind
    tratarea apelor urbane reziduale îi va ajuta pe europeni să se bucure de râuri,
    lacuri, ape subterane și mări mai
    curate și va face ca tratarea apelor uzate să fie mai eficientă din punctul de vedere al costurilor.
    Pe baza dovezilor științifice la zi, Comisia propune și actualizarea listelor cu poluanții acvatici care
    trebuie controlați cu mai multă strictețe în apele de suprafață și în apele
    subterane. Între altele, întrucât 92 % din micropoluanții toxici găsiți în
    apele uzate din UE provin din produsele farmaceutice și cele cosmetice, un nou
    sistem de răspundere extinsă a
    producătorilor va impune producătorilor obligația de a suporta
    costul eliminării acestora.

    Propunerile vor fi examinate de Parlamentul
    European și de Consiliu în cadrul procedurii legislative ordinare, iar odată
    adoptate, vor intra în vigoare treptat, cu obiective diferite pentru 2030, 2040
    și 2050, ceea ce va permite industriei și autorităților să aibă suficient timp
    pentru a se adapta și a face investițiile necesare acolo unde este cazul.



  • Programul “Cu apele curate”

    Programul “Cu apele curate”

    Dunărea
    transportă zilnic tone de plastic, susţine Asociaţia MaiMultVerde, care a
    lansat Programul Cu apele curate
    pentru a combate poluarea cu plastic a fluviului și a Mării Negre. Este un apel la implicare în acţiuni de
    educare şi ecologizare, adresat membrilor comunităţilor şi autorităţilor publice
    din localităţile dunărene. In fiecare an, milioane de tone de deşeuri ajung în
    mările şi oceanele lumii. Materiile plastice, în special deşeurile
    de ambalaje din plastic, precum PET-urile şi pungile de unică folosinţă sunt
    principalul tip de deşeuri găsite în mediul marin. Planeta este în pragul unei
    catastrofe din cauza deşeurilor de plastic, avertizează și Organizația Naţiunilor
    Unite. Şi Comisia Europeană atrage atenţia că Marea Neagră conţine, după
    Marea Mediterană, cele mai multe deşeuri marine din UE, iar
    90% din aceste deşeuri sunt din plastic.

    Doru Mitrana, președintele Asociaţiei
    MaiMultVerde
    , spune că Dunărea ar transporta cantităţi mult mai mari de deşeuri
    de plastic, întrucât apar şi fenomene neprevăzute, cum ar fi viiturile care
    aduc cu ele, în râuri, în Dunăre şi, în final, în mare, cantităţi suplimentare
    de deşeuri:

    Cel mai recent studiu arată că aproximativ 4,2
    tone de plastic sunt transportate, în fiecare zi, de Dunăre în Marea Neagră(1.533 tone/an). Este un studiu realizat de
    Universitatea din Viena și, pornind de la aceste cifre și completând cu
    imaginile pe care le tot vedem cu viiturile care aduc cantităţi mari de
    plastic, ne-am gândit că problema este de fapt mult mai mare. Așa a apărut
    ideea acestui proiect care, în primul rând, își dorește să fie un parteneriat
    pentru un bine comun pe o problemă pe care o avem cu toţii şi la care trebuie
    să contribuim cu toţii cu soluţii şi cu implicare pentru a rezolva
    această prolemă. Când vorbesc de parteneriat mă refer la cetățeni, la companii
    și la autoritățile statului, pentru că, de fapt, vorbim de o Dunăre cu
    apele curate, vorbim de o Românie cu apele curate. Am văzut că plasticul vine
    de peste tot și ajunge, în cele din urmă, în Dunăre, apoi în Delta Dunării.. Nu
    contează că aruncăm plastic în Moldova sau în Transilvania sau în sudul ţării.
    Apele ne leagă pe toți și tot ce e plastic este colectat de Dunăre și
    ajunge în Marea Neagră.



    Iniţiatorii Programului Cu apele curate, vor colabora şi cu celelalte ţări dunărene de
    unde vin cantităţi mari de deşeuri, dar şi cu instituţiile europene şi globale,
    precum Comisia Internaţionala pentru Protecţia Dunării, United Nations Water şi
    UN Environment. Pentru a opri distrugerea ecosistemului marin, Uniunea
    Europeană vrea să desfiinţeze complet poluarea cu plastic a mărilor sale până
    în anul 2030, au anunţat oficialii europeni cu ocazia celebrării Zilei Maritime
    Europeane în România. Se are în vedere interzicerea utilizării produselor de
    unică folosinţă din plastic, dar şi finanţarea de proiecte de eliminare a
    deşeurilor ajunse în mediul marin, spre exemplu plase de pescuit cu localizare
    electronică sau drone care detectează deşeurile din mare.Tot la
    nivel european, s-a propus încurajarea inovării în domeniul maritim, prin
    programul de cercetare european post-2020 Orizont Europa, prin
    promovarea cooperarii regionale şi internaţionale.

    Doru Mitrana:
    Plasticul acesta ajunge și în Delta Dunării, ajunge în zone cu
    o biodiversitate deosebită și acolo este ingerat de pești, de păsări și, mai
    devreme sau mai târziu, ajunge și în farfuria noastră. Deci e vorba de
    plasticul mare, care încă mai poate fi recuperat, dar vorbim și de acest
    microplastic care este deja în componența apelor și animalor și aici, din
    păcate, nu putem să mai intervenim. De aceea e important ca de acum
    încolo să nu adăugăm noi şi noi cantități de plastic. Un alt studiu spune
    că, dacă nu schimbăm lucrurile, în anul 2050 este
    foarte probabil să avem în ape mai mult plastic decât pește. Este o statistică
    foarte îngrijorătoare, pentru că apele constinuie o sursă de hrană dar și o
    potențială sursă de agrement și alte activități economice care pot duce la
    dezvoltarea locală și națională.



    Programul Cu apele curate cuprinde acțiuni de igienizare a malurilor
    Dunării, care urmează a fi puse în practică de voluntari și membri
    ai comunităților dunărene, în parteneriat cu autoritățile locale și
    Inspectoratele Scolare Județene, iar în toamnă, va urma etapa de
    implementare a soluțiilor identificate, ne mai spune Doru Mitrana: Ne
    propunem să găsim soluții pentru România și de aceea am început cu o tabara de
    curățenie în Delta Dunării, în luna mai. Atunci, 100 de voluntari au strâns
    aproximativ 5 tone de deșeuri din plastic de pe insula Sacalin. Proiectul
    continuă în 10 oraşe de pe Dunăre, oraşe din România unde lucrăm în parteneriat
    cu alte ONG-uri locale şi din Bucureşti. Ei ne ajută să constituim nişte grupuri
    de iniţiativă, cu oameni preocupaţi de această problemă care doresc să se
    implice în rezolvarea ei. Chiar pe 29 iunie, de Ziua Dunării vrem să avem
    primele acțiuni în aceste comunități, să lucreze împreună, inițial pentru
    acțiuni de curățenie pe malurile Dunării, apoi și pentru identificarea de
    soluții, astfel încât plasticul pe viitor să nu mai ajungă în ape. Când spun
    soluții mă gândesc la soluții de colectare separată a plasticului, de
    reciclare, de amenajare de locuri de agrement pe Dunăre în care deșeurile să nu
    rămână pe maluri, ci să fie colectate așa cum trebuie și direcționate spre
    reciclare.

    În fiecare an, în data de 29 iunie este aniversată Ziua Internaţională a Dunării. Această zi marchează semnarea
    Convenției privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a
    fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia în
    Bulgaria. În acest an, tema propusă de Comisia Internațională pentru
    Protecția Fluviului Dunărea este Fii
    activ pentru o Dunăre mai sigură! (Get
    active for a safer Danube!)
    , promovând astfel solidaritatea între
    popoarele care împart această resursă comună. Manifestările dedicate acestei
    zile se desfăşoară în toate cele 14 state dunărene, în vederea adoptării de măsuri
    şi strategii comune pentru protejarea fluviului european în faţa unor
    ameninţări diverse, precum fenomenele extreme (secetă sau inundaţii) sau
    poluări accidentale.