Ne îndreptăm azi
spre estul României, o zonă mai puțin promovată turistic, însă care poate
surprinde prin oferta diversificată. Ne oprim în stațiunea balneoclimaterică
Slănic Moldova, recunoscută pentru apele sale termale, aerul curat și peisajul
deosebit. Ne continuăm apoi drumul și ajungem în imediata apropiere a
stațiunii, la salina din Târgu Ocna. Nu în ultimul rând, descoperim și câteva
castele și conace vechi, a căror construcție impunătoare impresionează și azi.
Județul Bacău este
un ținut binecuvântat cu multă natură nealterată de activitatea omului, spune
Romulus Dan Busnea, promotor al turismului local, jurnalist, publicist și inspector
de specialitate turism la Serviciul pentru Promovarea Turismului și Coordonarea
Activității de Salvamont, din subordinea Consiliului Județean Bacău. Județul
se bucură de o notorietate turistică relativ ridicată, datorată în principal
stațiunilor balneoclimaterice Slănic Moldova și Târgu-Ocna. Oferta este
deosebită atât în ceea ce privește turismul balnear, cât și turismul ecumenic,
fiind un număr de peste 60 de biserici de lemn din secolele XVII-XVIII, declarate
monumente istorice. Amintesc și mănăstiri precum Mănăstirea Cașin, Runc, Măgura
Ocnei, Răducanu, Răchitoasa, Ciolpani, Tisa-Silvestri sau Bogdana, biserica din
Borzești, biserica lui Ștefan cel Mare. Inedită este și biserica ortodoxă
Sfânta Varvara situată în mina de sare, din orașul-stațiune Târgu Ocna, la o
adâncime de 240 de metri. Acestea sunt repere în turismul ecumenic din ultimii
ani în județul Bacău.
Râul Trotuș, care
străbate județul Bacău, își are izvoarele aproape de hotarul dintre cele două
provincii istorice, Moldova și Transilvania. Valea Trotușului se întinde pe
aproximativ 160 km, iar de aici începe explorarea noastră. Valea
Trotușului a fost considerată cândva și cred că devine și mai actuală sintagma
de Vale a Loarei. Ea prezintă multiple atracții turistice pe drumurile
naționale din această zonă, care traversează și străbat Bacăul de la granița cu
județul Harghita până la granița cu județul Covasna. Pe Valea Trotușului,
întâlnim frumuseți care încântă la tot pasul, în ultimii ani, fiind o explozie
de pensiuni, de zone care atrag prin activități diferite pentru cei care rămân
aici pentru câteva zile. Pornind dinspre Bacău spre stațiunile Târgu Ocna sau
Slănic Moldova, ne putem opri puțin în orașul Onești. Să nu uităm că Oneștiul
este nu doar locul de naștere al marelui domnitor român Ștefan cel Mare și
Sfânt, ci și al celebrei noastre gimnaste Nadia Comăneci, care a oferit o
extraordinară imagine a României în lume.
În partea muntoasă
a județului, orașele Dărmănești și Comănești, pot fi destinații de vacanță
pentru toată familia. Veți întâlni numeroase pensiuni în care vă puteți
familiariza cu tradițiile locului, dar care pot fi și punct de plecare pentru numeroase
drumeții, spune Romulus Dan Busnea.
În cele două orașe, avem
câteva obiective turistice, precum Palatul Ghica din Comănești, care este
foarte bine cotat, întrucât acum este administrat de autoritățile locale. Este
un ansamblu care cuprinde palatul și parcul din secolul XIX-lea. Azi,
funcționează în palat Muzeul de Etnografie și Artă Populară Dimitrie Ghica.
Palatul a fost construit în anul 1890 și poartă semnătura arhitectului Albert
Galleron, cel care a construit atât Ateneul Român cât și clădirea Băncii
Naționale. E un frumos ansamblu, foarte aproape de o altă perlă, o bijuterie
arhitecturală, Gara din Comănești.
Dacă vorbim de aceste palate, putem aminti
și de ansamblul Castelului Ghica și parcul familiei Ghica, din comuna Dofteana,
castel care a fost ridicat în stilul romantic, într-o zonă de un pitoresc cu
totul aparte, între secolele XIX-XX, de către Nicolae Ghica, guvernator al
Băncii Naționale a României. Acesta a aparținut unei familii care a dat
României zeci de domnitori. În incinta parcului se află și o pensiune care
evocă atmosfera secolului al XIX-lea și unde se pot organiza diverse evenimente.
Vom putea, apoi, să ne abatem spre satul Tescani, la Centrul de Cultură
Rosetti Tescanu – George Enescu, cu statuia și Casa memorială a
compozitorului George Enescu. Acesta e locul în care compozitorul a definitivat
capodopera sa lirică Oedip, pe care a dedicat-o Măriucăi Cantacuzino, născută
Rosetti-Tescanu.
Târgu Ocna și
Slănic Moldova sunt stațiuni balneoclimaterice de interes național, la poalele
muntelui Măgura. Revine la microfon Romulus Dan Busnea, inspector de specialitate
turism la Serviciul pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de
Salvamont, din subordinea Consiliului Județean Bacău.
Există aici foarte multe monumente istorice și
religioase, dar și celebra mină de sare Trotuș, salina, cum îi spunem noi, care
oferă nu doar agrement, ci și tratament, putând să-ți petreci ore întregi în
această mină fără să îți dai seama. Vara, ieșind din salină, te poți bălăci în
ștrandul cu apă sărată din imediata apropiere a salinei.
De la Târgu Ocna
aproape că totul se leagă de stațiunea Slănic Moldova, distanța dintre cele
două stațiuni fiind de doar 18 km. Stațiunea Slănic Moldova nu mai are nevoie
de o prezentare specială. Este una dintre cele mai vechi stațiuni din România
și este foarte bine cunoscută sub denumirea de Perlă a Moldovei. A avut o
ascensiune fulminantă, deosebită, în perioada Belle Epoque, între anii
1870-1880, până în preajma primului război mondial.
După această perioadă, s-a
pus foarte mare accent pe tratamentul balnear. În prezent, sunt 11 izvoare
minerale în circuitul turistic. Primul dintre ele a fost descoperit în anul
1801 de către serdarul Mihalache Spiridon de la Târgu Ocna. Datorită
compoziției și a calității, izvoarele au fost premiate la diferitele
festivaluri internaționale sau târguri internaționale, cu numeroase medalii de
aur și de argint.
Toate acestea sunt
întregite și de gastronomia tradițională moldovenească, printre bunătățile
realizate după rețete specifice locului numărându-se diverse preparate din
păstrăv, precum zacusca, sarmalele din păstrăv sau păstrăvul afumat în hârzob
de brad. În meniu veți mai găsi piftia cu carne de pasăre sau de porc, brânza
de Oituz, brânza șvaițer de Palanca, brânza ascunsă în scoarță de brad,
cozonacul cu nucă, alivencile, dar și tradiționalele plăcinte Poale-n Brâu.