Radio România Internațional

Tag: ape uzate

  • România, din nou în fața Curții Europene de Justiție

    România, din nou în fața Curții Europene de Justiție

    Apele uzate necolectate sau neepurate pot pune în pericol sănătatea umană și pot polua lacurile, râurile, solul, apele subterane și cele de coastă, atrage atenția Comisia Europeană, care ține să amintească că atât țara noastră, cât și Bulgaria, care ajunge și ea în fața instanței, au beneficiat încă de la aderare de derogări pentru a se conforma directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.

    În plus, atât România, cât și Bulgaria au beneficiat de o finanțare substanțială din partea Uniunii pentru epurarea apelor uzate urbane prin proiecte din cadrul politicii de coeziune.

    În categoria apelor uzate intră cele rezultate în urma unor procese industriale de producție, dar și cele menajere, din gospodăriile populației, poluate cu diferite substanțe, inclusiv detergenți, și evacuate prin intermediul sistemelor de canalizare.

    Potrivit executivului comunitar, în momentul de față, în România, 150 de orașe cu peste 10 mii de locuitori nu îndeplinesc cerințele referitoare la sistemele de colectare. În alte 154 de localități, apele uzate urbane nu sunt epurate în mod corespunzător, iar în 155 sunt probleme cu evacuarea acestor ape în zone considerate sensibile. Toate aceste orașe ar fi trebuit să se conformeze până la 31 decembrie 2015.

    Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii este ultima etapă din cadrul procedurii de infringement, prin care Comisia sancționează statele membre care nu se conformează normelor europene.

    În primă instanță este trimisă o scrisoare de punere în întârziere, în acest caz, acest lucru s-a întâmplat în iunie 2018. Urmează o scrisoare suplimentară de punere în întârziere, și un aviz motivat, emis în acest dosar în februarie 2022.

    Nu este pentru prima oară când România ajunge în fața instanței comunitare pentru neîndeplinirea unor obligații de cele mai multe ori legate de protecția mediului înconjurător.

    În urmă cu patru ani, de exemplu, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din București. Nu a fost stabilită atunci o amendă pentru încălcarea tratatului de aderare și a legislației europene privind calitatea aerului, ci doar obligația de a le respecta.

    În schimb, la sfârșitul anului trecut, România a fost condamnată la plata unei amenzi de un milion și jumătate de euro pentru că nu a închis 31 de gropi de gunoi neautorizate.

  • Nămolul, de la deşeu la resursă energetică

    Nămolul, de la deşeu la resursă energetică

    În natură nimic nu se pierde, totul se
    transformă. Este o lecţie importantă pe care o putem învăţa şi noi oamenii, şi
    pornind de la acest principiu, putem privi deşeurile cu alţi ochi şi putem duce
    reciclarea la un alt nivel.


    La Constanţa, este pe cale să înceapă un
    proiect european, care va face ca un deşeu să se transforme într-o resursă
    importantă.


    Nămolul provenit din staţiile de epurare
    ale RAJA Constanţa va fi transformat în biocombustibil.


    Ne vorbeşte despre proiect, Irina Oprea,
    purtătorul de cuvânt al Regiei de Apă:




    În incinta Staţiei
    de epurare Constanţa Sud, va fi amplasată o ministaţie de deshidratare a
    nămolului. Totodată, la nivelul acestei staţii se vor monta nişte bazine de
    fermentaţie, pentru producerea biogazului din nămolul rezultat la nivelul
    staţiei de epurare, biogaz ce va fi folosit pentru producerea de energie
    electrică şi energie calorică. Vor fi folosite în cadrul procesului de epurare de
    la nivelul staţiei Constanţa sud. Valoarea contractului este aproximativ 69 de
    milioane de lei, cu TVA inclus. Termenul este de 30 de luni pentru realizarea
    lucrărilor şi şase luni pentru partea de proiectare.





    Proiectul
    va contribui şi la reducerea poluării, mai spune Irina Oprea:




    Nămolul care se
    va folosi la nivelul acestei instalaţii pentru producerea biogazului va fi
    preluat de la mai multe staţii de epurare. Componenta cea mai importantă în
    cadrul acestui contract este că va scădea cu mult cantitatea de nămol produsă
    la nivelul staţiilor de epurare. La ora actuală, acest nămol deshidratat este
    depozitat în Halta de depozit nămol de la Luminiţa. Iar cantităţile care ajung
    acolo zilnic sunt destul de mari. Prin punerea acestei instalaţii în funcţiune
    se va ajunge la un procent de 10% din cantitatea care astăzi ajunge la Halta
    Luminiţa.





    Contractul de finanţare are o valoare de
    68 de mii de lei şi a fost semnat luna trecută.


    Acesta face parte dintr-un proiect mai
    amplu, pe care Regia de apă îl are în derulare, cu fonduri europene:




    La ora actuală, RAJA
    Constanţa are în implementare Programul Operaţional Infrastructură Mare, un
    proiect ambiţios de aproximativ 600 de milioane de euro. POIM-ul pe care îl
    derulăm prevede reabilitarea şi extinderea sistemelor de apă cu 726 de
    kilometri, 94 de staţii noi de tratare şi pompare apă potabilă, 578 kilometri
    de canalizare şi 138 staţii de pompare apă uzată.





    Acest proiect amplu prevede investiţii
    în 91 de localităţi, din 6 judeţe, mai spun reprezentanţii RAJA Constanţa.




  • Finanţări pentru proiecte de dezvoltare

    Finanţări pentru proiecte de dezvoltare

    În ultimii ani, în
    România, multe investiţii locale s-au realizat prin Programul Naţional de
    Dezvoltare Locală (PNDL). Au fost construite sau refăcute spitale, dispensare,
    şcoli, drumuri … În ciuda avantajelor certe, Programul a împărţit aleşii în două: primari fericiţi şi
    primari nefericiţi, beneficiari sau eliminaţi de pe lista Programului de multe
    ori pe criterii politice. În consecinţă,
    preşedintele Klaus Iohannis însuşi aprecia că românii trebuie să
    conştientizeze, cu toţii, nevoia
    unor politici coerente şi responsabile, care să transceadă culoarea politică,
    toate măsurile adoptate în cadrul PNDL urmând să se răsfrângă, înainte de toate,
    asupra milioanelor de cetăţeni ai ţării.

    Miercuri, ministrul Dezvoltării
    Regionale, dna Sevil Shhaideh, a
    prezentat obiectivele finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală,
    intrat în etapa a doua. Printre ele: biblioteci, muzee, teatre, pieţe publice şi baze sportive! Din cele
    13 mii de proiecte depuse până acum, au fost selectate 6.800 pe baza unor criterii
    transparente şi fără nicio conotaţie politică – a ţinut să precizeze Sevil
    Shhaideh, care a detaliat: În conformitate cu programul de guvernare,
    am precizat că vom finanţa 9.500 de obiective, din care, cu prioritate, 2.500
    de creşe şi grădiniţe, 2.000 de şcoli care necesită autorizaţie de funcţionare,
    autorizaţie ISU sau alte reabilitări în vederea desfăşurării procesului
    educaţional la standarde europene şi încă 5.000 de obiective pentru a ne
    îndeplini ţintele fie de conformare în domeniul apei şi apelor uzate, fie de
    modernizare a întregii infrastructuri de drumuri.

    Pentru toate aceste
    investiţii sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei,
    echivalentul a aproape 7 miliarde de euro. Bani vor veni, în egală măsură, de
    la Bruxelles, unde a fost aprobată investirea în România – prin Fondul de
    Coeziune al Uniunii Europene – a 270 de milioane de euro. Mai precis, în nord-estul ţării, la
    Botoşani, vor fi alocaţi 47 de milioane de euro pentru extinderea şi
    modernizarea sistemului actual de distribuţie a apei potabile şi de tratare a
    apelor uzate. Pentru proiecte asemănătoare, judeţele Hunedoara şi Timiş, din
    sud-vest, vor primi în jur de 11 milioane de euro fiecare. Cea mai consistentă
    sumă va ajunge la periferia Bucureştiului, unde Uniunea Europeană va investi
    aproape 200 de milioane de euro pentru a curăţa şi ameliora sistemul de
    colectare a apelor uzate pentru 1,5 milioane de locuitori.

    Să nu uităm, în fine, nici de banii pe care Banca Europenă de
    Investiţii îi împrumută României! Este vorba de 1 miliard de euro pentru cofinanţarea proiectelor prioritare de
    infrastructură în domeniul transporturilor, în valoare totală de 6,8 miliarde
    de euro, care vor fi realizate în perioada de programare 2014 – 2020. Potrivit
    comisarului european pentru Politică Regională, Corina Creţu, dezvoltarea reţelei
    strategice de transport va aduce beneficii semnificative comerţului şi
    turismului şi va alimenta direct economia. La fel de important va fi şi
    impactul pozitiv, pentru cetăţeni,
    al conexiunilor mai rapide, al drumurilor şi sistemelor de transport mai sigure.