Radio România Internațional

Tag: APIA

  • Discuții privind Programul Rabla

    Discuții privind Programul Rabla

    Programele Rabla au fost implementate de Ministerul Mediului pentru a înnoi parcul auto din România, prin eliminarea treptată a autoturismelor vechi, poluante, cu unele noi.

    În particular, Rabla Plus a avut ambiţia şi, parţial, a reuşit să accelereze dinamica achiziţiilor de maşini hibride şi electrice, prietenoase cu mediul. Românii au fost tentaţi să-şi cumpere astfel de vehicule pentru că li s-au oferit ecobonusuri generoase, mergând până 10 mii de euro în cazul maşinilor electrice.

    Anul trecut, însă, scăderea ecobonusului pentru vehicule electrice de la 10.000 la 5.000 de euro a determinat un recul al pieţei de circa 32%. Pornind de la această realitate, reprezentanţii Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România discută cu autorităţile scenarii menite să revigoreze programul Rabla.

    Secretarul general al Asociaţiei, Adrian Sandu: „Încă de anul trecut am început dialogul cu Agenţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului pentru a desena noul program. Noi vrem un program pe cinci ani, asta deoarece dorim predictibilitate fiscală, legislativă, reglementată. Asta e prima bază a dezvoltării pe principii sănătoase a unui business. În ceea ce priveşte programul Rabla, ne dorim să fie un singur program, să nu mai avem programul Rabla Clasic şi Rabla Plus şi să înceapă cât mai repede”.

    În opinia reprezentanţilor Asociaţiei Constructorilor de Automobile, dacă finanţarea ecobonusului se va face din sume obţinute din certificatele verzi, este posibil ca valoarea acestuia să fie mai importantă decât dacă s-ar face de la bugetul de Stat, supus, anul acesta, constrângerilor.

    La începutul lunii, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA) a transmis că susţine implementarea unui nou Program ‘Rabla’ cu subvenţii eficiente, de 8.500 de euro pentru maşinile electrice, care să ofere predictibilitate cel puţin până în anul 2030. Asociaţia militează pentru măsuri legislative complementare pentru dezvoltarea infrastructurii staţiilor de încărcare şi pentru adoptarea unor paşi concreţi, planificaţi, în direcţia unei mobilităţi sustenabile în România.

    Potrivit APIA, evoluţia pieţei în 2025 va depinde atât de factori economici şi de cererea consumatorilor, cât şi de deciziile politice ce pot accelera sau frâna tranziţia către electromobilitate. APIA prognozează că, în 2025, piaţa generală de autovehicule noi înmatriculate nu va mai fi în creştere ca în ultimii trei ani, fiind estimată o uşoară scădere de 0,4%, cu un număr de 179.000 de unităţi comercializate.

    În acelaşi timp, autovehiculele ‘electrificate’ vor avea o creştere de 34,6% faţă de 2024, înregistrând un ritm mult mai intens decât în anii precedenţi, tendinţă ce va fi direct influenţată de viitoarele condiţii de subvenţionare. România se află pe locul cinci în topul celor mai mari producători de maşini din Europa, iar industria auto autohtonă a generat o cifră de afaceri de 35 de miliarde de euro în 2023, în creştere faţă de rapoartele anterioare.

  • 04.05.2023

    04.05.2023

    Céréales – Le
    ministre roumain de l’Agriculture, Petre Daea, a mis au courant mercredi, à
    Bucarest, son homologue ukrainien, Mikola Solski, de la décision de Bruxelles
    de mettre en place des mesures exceptionnelles pour limiter temporairement les
    importations de certains produits ukrainiens. L’accord européen vise quatre
    produits ukrainiens : le blé, le maïs, le colza et les graines de tournesol et
    il est censé apaiser les inquiétudes de cinq pays d’Europe de l’Est (Pologne,
    Hongrie, Slovaquie, Roumanie et Bulgarie) tout en minimisant l’impact négatif
    sur les exportations agricoles ukrainiennes. Les nouvelles règlementations
    seront mises en place dans tous les pays
    membres d’ici 5 juin. Les ministres roumain et ukrainien de l’Agriculture se
    sont rencontrés une première fois à Bucarest, le 21 avril. A cette occasion, le
    responsable ukrainien s’est engagé à communiquer chaque semaine à la partie
    roumaine, les quantités de produits ukrainiens en transit afin que Bucarest
    détienne les informations correctes et exactes.




    APIA – Les
    fonctionnaires de l’Agence de paiements et d’intervention en Agriculture de
    Roumanie, APIA, ont refusé ce jeudi, une heure durant, de recevoir toute
    demande pour protester contre leurs salaires. En fait, l’agence figure parmi
    les institutions publiques les plus performantes qui gèrent les aides
    agricoles. Sauf qu’elle est la seule organisation placée sous l’ombrelle du Ministère de l’Agriculture
    où les salaires ne sont pas alignés sur ceux pratiqués au niveau central,
    déplorent les protestataires. A leurs dires, APIA a attiré plus de 2 milliards
    d’euros par an pour aider les cultivateurs. Si la grille des salaires ne permet
    pas une salarisation uniforme, APIA est prête à bloquer entièrement ses
    activités.


    Moldova – Le
    ministre roumain de la Défense nationale, Angel Tîlvar, a achevé la visite de
    travail en république de Moldova. A cette occasion, il a examiné avec son
    homologue moldave et avec la présidente, Maia Sandu, des sujets liés à la
    coopération bilatérale dans le domaine de la sécurité et de la défense. Selon
    Radio Roumanie Chisinau, Angel Tîlvar a réitéré le soutien ferme que la
    Roumanie accorde au parcours européen de la République de Moldova et aux
    efforts déployés par Chisinau pour la modernisation de son armée. Dans un
    communiqué de la présidence moldave, Maia Sandu a rappelé que la Roumanie reste
    un partenaire stratégique de son pays dans ses efforts de renforcer les
    capacités de défense et la sécurité nationale.










    Presse
    – Le manque de transparence au niveau du financement, notamment des fonds
    publics, de certains médias, tout comme les difficultés auxquels le marché
    médiatique se heurte érodent la fi abilité
    des informations et la confiance du public, peut-on lire dans un rapport sur la
    Roumanie de l’organisation Reporters sans frontière. Selon cette source, le
    paysage médiatique roumain est divers et s’avère un terrrain propice pour les
    enquêtes de grand intérêt. Dans son Classement mondial de la liberté de la
    presse, RSF a placé la Roumanie en 53 position parmi les 180.




    Médecins -
    L’Ambassade de la Roumanie à Bruxelles a lancé une plateforme de communication
    sur des questions de santé entre des médecins roumains et belges. L’initiative
    se propose de faciliter l’échange d’expérience afin de permettre au système
    médical roumain de se développer. Selon l’ambassadrice roumaine au Royaume de
    la Belgique, Andreea Pastarnac, la plateforme offrira à la Roumanie la chance
    de mettre en valeur l’expérience des médecins roumains qui travaillent dans le
    système médical belge afin de créer par la suite des politiques publiques ayant
    donné des résultats dans le monde. Et Mme l’ambassadrice d’insister sur la
    nécessité de mettre en œuvre des projets bilatéraux de recherche dans le
    domaine de la santé. Une telle plateforme, a-t-elle dit, encouragera la
    collaboration entre les médecins roumains et belges.






    Timisoara – 70
    artistes roumains et étrangers présentent à Timisoara, une incursion dans
    l’évolution de la sculpture roumaine des 50 dernières années. La démarche
    artistique s’étalera sur 7 mois et les premiers vernissages auront lieu à
    partir de ce soir. Les expositions seront accompagnées jusqu’en novembre, de
    visites guidées, d’ateliers, de spectacles et de concerts. Le projet s’inscrit
    à l’agenda des événements Timisoara 2023, Capitale culturelle européenne.








    Littoral – Coup
    d’envoi ce jeudi du programme Le Littoral pour tous. Les touristes qui
    souhaitent profiter hors saison, de la côte roumaine à la Mer Noire, auront l’avantage
    de bénéficier des prix de 60% de moins que ceux pratiqués durant les grandes
    vacances. La première partie du programme se déroule jusqu’au 20 juin et la
    deuxième aura lieu du 1 septembre au 15 octobre.




    Météo – En
    Roumanie, les météorologues constatent une chute des températures, notamment
    dans le sud et l’est du pays où les températures baisseront bien en dessous la
    moyenne saisonnière. Il pleut sur le sud et sur les Carpates. Le vent souffle
    légèrement sur l’ensemble du territoire et plus fort sur le sud et le sud-est.
    Les températures maximales iront de 12 à 21 degrés. Temps morose, ciel couvert,
    pluies éparses et 12 degrés seulement jeudi midi, à Bucarest.





  • Un tânăr clujean, atât beneficar al programului “Tânărul fermier”, cât şi consultant

    Programul Tânărul fermier, lansat în 2015, le-a oferit şi le va oferi încă multora posibilitatea de a abandona viaţa stresantă din oraşe pentru o viaţă poate nu mai puţin stresantă dar mai sănătoasă la ţară. Un tânăr clujean a reuşit performanţa de a deveni atât beneficiar, cât şi consultant în cadrul acestui program. El se numeşte Bogdan Lung.

    În august 2015 am depus proiectul, am semnat contractul în decembrie, iar în martie mi-a fost virată prima tranşă, de 75% din suma totală de 50.000 Euro.


    Am cumpărat 11 solarii, pe o suprafaţă de 4000 metri pătraţi, plus material săditor, stoloni de căpşuni din Italia, certificaţi ecologic. Implementarea a durat cca un an de zile.


    -Ce condiţii trebuie îndeplinite pentru a accesa fonduri în acest program?

    În momentul depunerii cererii de finanţare trebuie să ai o exploataţie cuprinsă între 12.000 şi 50.000 SO (Standard Output). 1 SO = 1 Euro. Pentru finanţările de 40.000 Euro e necesară o exploataţie de cel puţin 12.000 SO, iar pentru cele de 50.000 Euro una de minimum 30.000 SO. În tabelele cu coeficienţi de calcul standard, un hectar de grâu este creditat cu 500 SO, pe când hectarul de căpşuni sau legume îţi aduce 7100 SO, ceea ce echivalează cu câştigul estimat pe hectar. După ce ai semnat contractul de finanţare trebuie să-ţi stabileşti domiciliul în localitatea unde se află sediul exploataţiei, neapărat în mediul rural. Dacă mai ai un loc de muncă, acesta să se afle la maximum 60 km distanţă. Vârsta solicitantului trebuie să fie de cel mult 41 de ani, neîmpliniţi la data depunerii dosarului.


    -Ce trebuie făcut după întocmirea dosarului?

    Până nu demult, trebuia depus la sediile AFIR. Acum, documentaţia se poate depune şi online.

    -Ce probleme pot interveni?

    Prea puţine exploataţii din România sunt înregistrate corespunzător la Primărie, în Registrul Agricol sau la APIA. Mulţi solicitanţi de fonduri renunţă tocmai fiindcă nu se pot încadra în cerinţele legii din acest punct de vedere. In plus, e greu să întocmeşti dosarele perfect, la virgulă.


    -Programul Tânărul fermier va fi din nou funcţional?

    În acest an se deschide o nouă sesiune, după cum apare în calendarul de pe site-ul Ministerului Agriculturii. Suma preconizată este de cca 42 milioane Euro. Ghidul Solicitantului se află pe site, pentru consultare publică până în 14 martie. După aceea va apărea Ghidul în versiunea finală, iar Ministerul va trebui să anunţe care este perioada de depunere a dosarelor şi criteriile de acodare a punctajului. Exploataţiile trebuie să fie înregistrate la APIA până cel târziu în 15 mai.


  • 22.12.2019

    22.12.2019

    Révolution – En
    Roumanie, les commémorations des héros de la Révolution de décembre 1989 se
    poursuivent à Bucarest et dans les autres villes du pays. Un service religieux
    a été officié à la Cathédrale patriarcale de la capitale, à la mémoire des
    héros qui ont sacrifié leur vie pour la liberté, la foi et la dignité du peuple
    roumain. Des cérémonies militaires et religieuses ont eu lieu au Monument des
    héros, Place de la Révolution, à la Radiodiffusion roumaine, à la Télévision
    roumaine et au Palais des télécoms. Dans les autres villes de Roumanie, sont
    organisés des spectacles, des expositions de peintures et de photos, des
    lancements de livres et des dépôts de fleurs. Déclenchée à Timisoara,
    dans l’ouest du pays, le 16 décembre 1989, la Révolution s’est propagée le 21 décembre
    dans d’autres villes roumaines, pour culminer le 22 décembre par la fuite en
    hélicoptère du dictateur communiste Nicolae Ceauşescu du siège du Comité
    central du Parti communiste, pris d’assaut par des centaines de milliers de
    protestataires. Capturé par la suite et soumis à un procès sommaire, Ceauşescu
    fut exécuté le 25 décembre 1989, dans une caserne militaire de Târgovişte, dans
    le sud du pays. La Roumanie est l’unique pays de l’Europe Centrale et de l’Est
    où le renversement du régime communiste s’est réalisé par la force, suite à une
    révolution sanglante. Jeudi dernier, le parlement européen a adopté une
    résolution sur la commémoration des 30 ans écoulés depuis la Révolution de
    décembre 1989, qui reconnaît que le sacrifice des protestataires pacifiques a
    ouvert la voie à la transition de la Roumanie vers la démocratie. Le parlement
    européen demande à l’Etat roumain de redoubler d’efforts pour faire la lumière
    sur les événements de décembre 1989.






    Gouvernement -
    Le gouvernement roumain engagera sa responsabilité au parlement, lundi, sur la
    loi du budget de l’Etat pour l’année prochaine, ce qui représente une première
    sur la scène politique roumaine. Selon le premier ministre libéral Ludovic
    Orban, il est important que le budget soit adopté avant le 31 décembre, d’où
    décision d’engager la responsabilité de l’Exécutif, le débat parlementaire risquant
    de remettre l’adoption du budget après cette date. Les sociaux-démocrates
    critiquent cette procédure qu’ils qualifient de la plus non-démocratique
    décision prise par un gouvernement ces 30 dernières années. Le président par
    intérim du PSD, Marcel Ciolacu, a annoncé qu’il en saisirait la Cour
    constitutionnelle. Les élus ont jusqu’à lundi pour déposer des amendements au
    projet de budget. Selon les sociaux-démocrates, leurs principales propositions concernent
    la majoration de la retraite minimum, la majoration des salaires de l’éducation
    nationale, des seuils minimum garantis de financement pour les collectivités
    locales et des ressources financières pour les hôpitaux.




    Ecologie – Le nombre
    de voitures écologiques achetées par la Roumains au cours des 11 premiers mois
    de cette année a augmenté de près de 50% par rapport à la même période de l’année
    dernière, se chiffrant à plus de 6.000 voitures, indique l’Association des
    producteurs et des importateurs d’automobiles (APIA) de Roumanie. Les voitures
    écologiques représentent 3,8% du marché local, alors qu’en 2018 cette part
    était de 2,8%. Les données communiquées par l’APIA montrent aussi que la
    majorité de ces voitures sont des modèles hybrides.


    Frontières – De
    nombreux Roumains établis à l’étranger rentrent ces jours-ci en Roumanie pour y
    passer les fêtes de fin d’année. Selon la Police aux frontières, le nombre de
    personnes aux points de passage frontaliers a doublé ces dernières 24 heures. Le
    flux de voyageurs le plus important – 70.000 personnes – a été enregistré au
    poste-frontière Nădlac 2 (ouest). La Police aux frontières de Roumanie assure
    avoir adapté ses ressources humaines et techniques de manière à ce que le
    contrôle sous douane soit efficace et rapide.




















    Rougeole – En
    Roumanie, 76 nouveaux cas de rougeoles ont été confirmés cette semaine dans 9
    départements du pays, ce qui porte le nombre total de cas confirmés à 18.900. Selon
    le Centre national de surveillance et de contrôle des maladies transmissibles,
    64 malades sont décédés, jusqu’à présent. La rougeole est une maladie
    infectieuse, qui s’accompagne souvent de complications et dont la prévention se
    fait par la vaccination.

    Météo – En Roumanie,
    il fait beaucoup plus chaud que d’habitude à cette époque de l’année. Les
    températures maximales vont de 8° à 17°. A Bucarest il y avait 15° à midi.

  • Măsuri pentru stimularea agriculturii româneşti

    Măsuri pentru stimularea agriculturii româneşti

    Dacă înainte de căderea comunsimului,
    România avea o reţea de irigaţii întinsă pe o suprafaţă de 3,2 milioane hectare,
    în prezent aceasta este distrusă foarte mare măsură, instalaţiile fiind furate
    sau lăsate în paragină. Costul mare pe metrul
    cub de apă, lipsa subvenţiilor în agricultură, dar şi lipsa de interes în
    anumite cazuri, a făcut ca în fiecare an, începând cu 1990, suprafaţa irigată
    să scadă constant. La acest dezastru un rol important au avut și schimbările climatice, care afectează multe sectoare economice, agricultura fiind
    una dintre cele mai expuse, deoarece activităţile din acest domeniu depind în
    mod direct de factorii climatici.

    Autoritățile încearcă în prezent o revigorare a sistemului, ministrul Agriculturii, Petre
    Daea, afirmând că până la sfârşitul anului vor fi irigate două milioane de
    hectare de teren din toată ţara. Prezent la amenajarea de irigaţii în judeţul Iaşi, el a declarat
    că intenţionează să înfiinţeze 30 de şantiere noi în ţară pentru instalarea de astfel
    de sisteme, pe lângă cele 40 deja existente. Petre Daea Vom
    ajunge la 70 de şantiere în sistemul de irigaţii. În toată ţara. Voi urmări la
    faţa locului modul în care se execută lucrările în sistemul de irigaţii.
    Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. Noi trebuie să punem
    în operă cele două milioane hectare, să le irigăm până în 2020 în aşa fel încât
    să avem stabilitate a producţiei, să le dăm posibilitatea fermierilor să
    folosească apa aceasta. Peste tot acolo unde avem această minune dumnezeiască,
    această apă, să o folosim pentru plante, în procesul acesta de producţie pentru
    a avea câştig atât ţara, cât şi fermierii.

    Ministrul a explicat că
    aceste sisteme sunt într-o anumită stare de degradare şi nu sunt folosite în
    prezent la randament maxim. El a apreciat că până pe 15 aprilie lucrările de
    reabilitare a sistemului de irigaţii din zona de sud a judeţului Iaşi vor fi
    terminate, iar în septembrie vor începe cele din partea de nord. Statul are o
    contribuţie importantă în sistemul de irigaţii, investind şi executând lucrări
    prin Agenţia de Îmbunătăţiri Funciare. 40% din suma totală alocată Ministerului
    Agriculturii este pentru investiţii, a precizat Petre Daea. Pe de altă parte, Agenţia
    de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură a început, la 1 martie, campania de
    depunere a cererilor de plată, pentru subvenţiile agricole pentru anul în curs.
    Fermierii pot depune până la data de 15 mai, la Centrele judeţene/locale APIA
    şi Centrul Municipiului Bucureşti, o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă
    aceştia utilizează suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!
    Cererile se vor depune la Centrele judeţene APIA în cazul fermierilor care
    solicită pentru o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele
    locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50
    hectare teren agricol.

  • Subvenții acordate pentru fermieri

    Subvenții acordate pentru fermieri

    România este singura țara din Uniunea Europeană (UE) care a încheiat depunerea cererilor de plată până în data de 15 mai 2018, în condiţiile în care deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE.

    Fermierii români au depus peste 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017.

    Europarlamentarul Daniel Buda: Fermierul trebuie sa beneficieze de sprijin din partea statului in funcție de animalele pe care le are pentru ca altfel nu putem sa dezvoltam sectorul agricol sau sectorul zootehnic. Degeaba ii dau eu unui fermier acel ajutor dacă nu am o oglinda a ceea ce are el in ferma asta pe de o parte, pe de alta parte o mare supărare pe care o au fermierii este cea legată de terenurile pe care le au la dispoziție deși de foarte multe ori ar dori sa-și dezvolte afacerea pentru cei care dețin terenuri nefiind obligați sa aibă animale ei spun in felul următor și vin de la un fermier știu ce vorbesc, mi mi-au spus domnule dacă vrei sa-ti dau terenul mi-l dai mie sa-l bag la Apia deși eu stau in Făgăraș sau in Sibiu, stau la oraș. Eu cred ca aceste terenuri trebuie sa trebuie sa fie purtătoare de subvenție dar sa fie încasată de acel fermier care sta acolo la coada vacii, la coada oii și face agricultura, nu cel care sta la oraș pentru ca va mai spun un lucru, ce diferența este între acel cetățean roman care sta la oraș și care are terenuri la țara, nu face agricultura, nu pleacă, poate nici nu știe unde sunt terenurile dar încasează subvenții agricole și care de fapt nu fac absolut nimic. Ia bani de la stat acest lucru trebuie sa dispara din 2020. Îmi spunea fermierul la care am fost va duc sa vedeti ferme in care animalele pică de pe picioare penteu ca le tin doar pentru subvenție. Nu. Eu cred ca subvențiile trebuie sa fie legate de producție. Dacă produci ceva, primesti ceva de la stat, dacă nu, nu este posibil ca tu sa ai animalele doar ca sa fie purtătoare de subvenție indiferent de cât produc pentru ca eu stat, statul însemnând Comisia Europeana iti dau bani pentru ca tu sa injectezi alimente in sistemul public pantru ca pana la urnă te plătesc pe tine fermier ca tu sa produci hrana de calitate și la prețuri accesibile nu iti dau tie bani pentru a face altceva cu banii respectivi. Este important ca fermierii conștientizează pozițiile sau ma rog dificultățile, in primul rand este important ca fermierul sa primească bani dacă el produce ceva cu terenul pe care-l are in folosință sau in proprietate altfel acei bani acei bani trebuie sa ajungă la cei care produc hrana pentru ceilalți de lângă noi.

    Toți fermierii care au depus documentația au primit subvențiile şi nu există niciun judeţ care să nu se fi încadrat în parametrii stabiliţi.


  • Noutăţi pentru agricultura ecologică

    Noutăţi pentru agricultura ecologică

    Sectorul
    european al agriculturii ecologice se dezvoltă rapid. În ultimii zece ani, suprafața
    terenurilor destinate agriculturii ecologice în Uniunea Europeană a crescut, în
    medie, cu 500 de mii de hectare pe an. În prezent, în Uniune există peste 186
    de mii de exploatații agricole ecologice.

    În România, începând cu anul 2018,
    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a modificat modul de aplicare și
    sprijinul acordat pentru pajiști permanente, atât pentru perioada de conversie,
    cât și în perioada de menținere a practicilor de agricultură ecologică. Astăzi
    aduce detalii Nastasia Ştefan din cadrul Direcţiei Plăţi Directe – sector
    vegetal, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură : Măsura 11 – agricultura
    ecologică este una din măsurile din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală pe
    care APIA le implementează în baza unui acord cadru de delegare încheiat cu
    Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi cu Autoritatea de Management
    din PNDR. Sprijinul acordat pentru această măsură reprezintă o compensaţie
    pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de beneficiari.
    Este o plată anuală fixă, cuantumurile sunt stabilite prin Planul Naţional de
    Dezvoltare Rurală. Pentru a beneficia de plăţi pe Măsura 11, fermierii trebuie
    să se prezinte la APIA în perioada 1 martie – 15 mai, care este perioada de
    depunere a cererilor SAPS şi trebuie să îndeplinească anumite condiţii. Este o
    plată compensatorie care se acordă în baza unui angajament voluntar. Dacă
    doresc aceste plăţi trebuie să vină să semneze un angajament pe 5 ani cu APIA,
    prin care se angajează că în fiecare an se vor înscrie la Direcţiile Agricole
    Judeţeane până la data de 16 mai, că vor încheia un contract cu un organism de
    inspecţie şi certificare, organism care este aprobat de Ministerul
    Agriculturii. Deci, Ministerul Agriculturii aprobă aceste organisme, înainte de
    data de 1 martie transmite la APIA lista organismelor aprobate, pe care APIA o
    introduce în sistem şi nu pot accesa această măsură decât dacă au încheiat un
    contract cu un asemenea organism aprobat de minister. Plata finală şi-o vor
    primi dacă vor prezenta până la termenul limită de 15 octombrie un certificat
    de conformitate, însoţit de o anexă unde sunt trecute parcelele şi statutul
    parcelei – dacă este ecologic sau în conversie.


  • În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    În 2017, absobție de 1,55 miliarde de euro a fondurilor europene în România

    La întâlnirea de
    lucru cu conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale de la nivel
    central, regional şi judeţean, a fost analizat bilanțul anului 2017 privind
    absorbția fondurilor europene, precum și previziunile pentru anul 2018
    referitor la atragerea fondurilor alocate României de Uniunea Europeană prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală
    2014 – 2020 (PNDR 2020).


    Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre DAEA,
    alături de secretarul de stat Alexandru POTOR și de secretarul general
    Constantin APRODU, au apreciat faptul că, în 2017, au fost absorbiți 1,55
    miliarde de euro din fondurile europene.


    Procesul de simplificare a accesării și implementării
    PNDR 2020, îmbunătățirea permanentă a procedurilor interne și corelarea lor cu
    legislația europeană și națională în vigoare a fost un alt subiect abordat la
    întânire.


    Secretarul de stat din MADR, Alexandru Potor a precizat:
    Rezultatele sunt unele pozitive în România. Am depășit estimările inițiale care
    erau de 1,4 miliarde de euro absorbție din pilonul II, deci sumele care sunt
    gestionate din Fondul European Agricol și Dezvoltare Rurală, ajungând la 1,55
    miliarde de euro.     Au
    fost discutate împreună cu colegii de la AFIR, care au fost circumstanțele de
    la care am plecat, dificultățile întâmpinate și cum ar trebui să ne pregătim
    noi pentru perioada anului 2018. Avem o activitate foarte intensă, încă de acum câteva luni, pentru pregătirea a
    ceea ce se va întâmpla în 2018 în privința implementării proiectelor gestionate
    de către AFIR și, bineînțeles, a măsurilor delegate către APIA din Fondul
    European Agricol și de Dezvoltare Rurală.     Am stabilit ce ne dorim să facem în perioada
    următoare. Faptul că vom lansa la începutul lui 2018, un pachet foarte
    important de alocare financiară, în principal pe măsurile dedicate dezvoltării
    fermelor, apoi pe partea de investiții în dezvoltarea sistemului de irigații,
    măsura 4.3, care-i corespunzătoare acestui tip de investiții, dar și măsura
    4.2, dedicată părții de procesare a producției primare.



    Printre problemele care duc la blocaje sau întârzieri
    semnificative în absorbția fondurilor, au fost enumerate: derularea procedurilor
    de achiziție a bunurilor, serviciilor, lucrărilor, precum și
    disfuncționalităților apărute în relația cu furnizorii de mașini și utilaje
    care nu livrează, la termenul stabilit, produsele solicitate.


  • Jurnal românesc – 18.08.2016

    Jurnal românesc – 18.08.2016

    Vânzările de autoturisme în România au crescut cu aproape 15% în primele şapte luni ale anului, faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile(APIA). Producţia de la Dacia a scăzut, însă, cu 6,6%, dar este în continuare în topul preferinţelor românilor, cu o cotă de piaţă de peste 30%. Pe locurile următoare ca vânzări se află mărcile Volkswagen, Skoda, Renault şi Ford. Raportat la tipul de combustibili, APIA a constatat că autorismele Diesel au pierdut supremaţia deţinută până acum, ajungând, pe ansamblul celor şapte luni din 2016, la o pondere de 49%. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, ponderea era de 54%.


    Reprezentanţii românilor din diaspora şi din
    Republica Moldova iau în calcul boicotarea alegerilor parlamentare de la
    sfârşitul anului, dacă autorităţile de la Bucureşti nu vor asigura condiţii de
    vot în toate oraşele în care există comunităţi mari de români. Mesajul a fost
    lansat miercuri, la Universitatea de Vară Izvoru Mureşului. Acestia au mai
    cerut autorităţilor de la Bucureşti o creştere a numărului de parlamentari care
    să-i reprezinte în Legislativul român. Reprezentanţii românilor din diaspora au
    solicitat şi o strategie coerentă pentru salvarea identităţii naţionale şi a
    credinţei ortodoxe, predarea limbii române în şcolile din statele de adopţie,
    precum şi respectarea drepturilor minorităţilor române aflate în pericol de
    asimilare şi deznaţionalizare.




    Doi
    cetăţeni români reţinuţi pe 13 august în Turcia în contextul tentativei de puci
    care a avut loc în iulie în această ţară au fost eliberaţi fără a fi acuzaţi de
    comiterea vreunei infracţiuni, a precizat, miercuri, Ministerul de Externe de
    la Bucureşti. Cei doi,
    profesori la Universitatea din Karabuk, au fost eliberaţi pe 16 august.
    Potrivit MAE, la solicitarea acestora, Ambasada Romaniei la Ankara le-a pus la
    dispoziţie un avocat din oficiu şi un traducator autorizat. Totodată li s-a
    recomandat celor doi să colaboreze cu poliţia turcă în procedurile de
    verificare derulate de aceasta..




    Tinerii care
    vor să-şi pornească propria afacere pot cere ajutor de la stat până la 26.000
    de euro prin intermediul programului Start 2015, derulat de Ministerul
    Economiei prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru
    IMM-uri. Suma reprezintă 90% din totalul investiţiei, iar antreprenorii vor trebui să vină doar
    cu 10% din banii pe care doresc să îi investească. Programul este valabil până
    la 31 decembrie 2016.




    In primele luni ale anului 2016, încrederea
    românilor în Justiţie a scăzut cu 13% faţă de anul precedent, releva un sondaj periodic realizat de Comisia Europeană. În
    prezent, 35% dintre români au încredere în Justiţie şi sistemul judiciar. În ciuda atentatelor care au
    zguduit Europa şi a valului de imigranţi, pentru români principalele probleme
    sunt: şomajul, situaţia economică şi nivelul de trai.





    România a urcat şase poziţii în Indexul Inovarii Globale, clasându-se în acest an pe locul 48. Podiumul este ocupat de Elveţia, Suedia şi Marea
    Britanie. 15 dintre primele 25 de economii inovatoare provin din Europa. O premieră în acest index este intrarea
    Chinei în primele 25 cele mai inovatoare economii ale lumii. Indexul Inovarii
    Globale (GII), aflat la a noua ediţie, este publicat de Cornell University,
    INSEAD şi World Intellectual Property Organization (WIPO), o agenţie
    specializată a ONU.

  • Eliminarea cotelor de lapte în UE

    Eliminarea cotelor de lapte în UE

    De la 1 aprilie 2015 cotele de lapte în UE vor fi eliminate, astfel că fiecare ţară membră a blocului comunitar va avea voie să producă oricât va dori. Fermierii români sunt îngrijoraţi de consecinţele acestei măsuri.



    Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) estima la începutul anului că din cele 130 de fabrici de lactate la nivel naţional vor mai rămâne până la finalul lui 2015 în jur de 70. Potrivit Asociaţiei, piaţa lactatelor din România este estimată la aproape 900 de milioane de euro.



    Zilele trecute, vicepreşedintele Federaţiei Agrostar, Ştefan Muscă, a declarat că după eliminarea cotelor la lapte mulţi fermieri vor falimenta, în condiţiile în care laptele din străinătate va fi mai ieftin. In opinia sa, 60% din fermele de vaci din ţară vor dispărea pentru că în celelate state UE subvenţiile sunt mai mari ca în România şi se dau la timp.



    Ministrul agriculturii Daniel Constantin, i-a asigurat, însă, pe fermieri că nu trebuie să fie îngrijoraţi de consecinţe, pentru că, potrivit estimărilor, producţia de lapte va creşte doar cu un procent la nivelul ţărilor membre, deci nu va exista un risc major ca România să importe lapte mai ieftin din alte ţări. El a subliniat că, în prezent, problema de pe piaţa autohtonă a laptelui este scăderea consumului din cauza preţului. Constantin speră că reducerea TVA la produsele alimentare, inclusiv la lapte, de la 24% în prezent, la 9%, măsură pe care guvernul intenţionează să o adopte începând cu luna iunie, va avea un efect benefic. Cu TVA scăzut vrem să relansăm consumul şi poate va fi şi un preţ mai bun la poarta fermei, a mai spus Constantin, adăugând că este necesară şi o îmbunătăţire a activităţii de colectare a laptelui de la producatori.



    Pe de altă parte, Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) din România a anunţat că, de la 1 aprilie, odată cu eliminarea cotelor de lapte în UE, au apărut noi reglementari pentru producătorii şi achizitorii din domeniu. Astfel, orice livrare de lapte pe teritoriul României se poate realiza doar în baza unui contract încheiat între părţi, cu o durată de minim 6 luni. Orice livrare in afara contractului se sancţionează conform legii. Pentru cota de lapte pe perioada 2014/2015, fermierii români trebuie să depună până pe 14 mai 2015 declaraţii anuale privind livrările/vânzările directe de lapte.



    De la 1 mai, operatorii economici trebuie să declare până pe data de 15 a fiecarei luni, cantitatea de lapte achiziţionată de la producatori în luna precedentă. APIA a recomandat producătorilor români să se constituie în organizaţii pentru a putea rezista pe piaţă şi pentru a creşte puterea de negociere a preţului laptelui cu prim-cumpărătorii.



    Pentru a fi recunoscute, organizaţiile de producători trebuie să depună o cerere însoţită de documente anexe la centrele judeţene APIA de care aparţin.

  • Nachrichten 04.06.2014

    Nachrichten 04.06.2014

    BUKAREST: Die Staatsanwälte der rumänischen Antikorruptionsbehörde haben am Mittwoch zwei weitere Amtsträger in Untersuchungshaft genommen. Dorel Benu, dem Chef der Agentur für Zahlungen und Interventionen in der Landwirtschaft (APIA) und dem Polizeichef in Suceava werden Korruptionsdelikte in Zusammenhang mit EU- Geldern vorgeworfen. Die Straftaten könnten 240 einzelne Strafverfahren auslösen, hie‎ß es. Es handelt um illegale Subventionen, die womöglich natürlichen und juristischen Personen, sowie Klöstern und Parochien gewährt wurden. Gegen 20 Personen wird in diesem Fall ermittelt.



    BRÜSSEL: Rumänien fehlen zwei der fünf Konvergenzkriterien für die Einführung des Euro, hei‎ßt es in dem am Mittwoch veröffentlichten Konvergenzbericht der Europäischen Kommission. Die Kriterien die Inflation und den Wechselkurs betreffend würden derzeit nicht erfüllt, dafür seien die Bereiche Haushaltsdefizit, Staatsverschuldung und langfristige Zinsraten in Ordnung. Weitere sechs EU-Staaten erfüllen die Kriterien für die Einführung der gemeinschaftlichen Währung nicht, das sind Bulgarien, Tschechien, Kroatien, Ungarn, Polen und Schweden. Laut Angaben der Kommission werde die Lage dieser Länder in den kommenden zwei Jahren neu evaluiert. Laut Konvergenzbericht habe Litauen bereits alle Kriterien erfüllt und werde am 1. Januar 2015 der 18 Staaten umfassenden Euro-Zone beitreten.



    BUKAREST: US-Verteidigungsminister Chuck Hagel wird am Donnerstag im Schwarzmeer-Hafen Constanta seinen rumänischen Amtskollegen Mircea Dusa treffen. Bei den Gesprächen wird es um die militärische Dimension der Strategischen Partnerschaft zwischen beiden Staaten gehen, mit Akzent auf die Unterstützung der USA für Rumänien vor dem aktuellen Hintergrund in der östlichen Nachbarschaft. Ferner sollen die beiden Verteidigungsminsiter über die Bedeutung der Ma‎ßnahmen zur Beschwichtigung der Alliierten und den Stand der US-Projekte in Rumänien. Hagel und Dusa werden gemeinsam das US-Schiff Vella Gulf besuchen, das bis am 6. Juni an einer Übung mit NATO-Partnern vor dem Hafen Constanta teilnimmt. Hagel wird au‎ßerdem mit Ministerpräsident Victor Ponta zusammentreffen. Vor kurzem hatten NATO-Genersekretär Anders Fogh Rasmussen, die stellvertretende CIA-Direktorin Avril Haines und US-Vizepräsident Joe Biden Rumänien besucht.



    SPORT/TENNIS: Die Weltranglistenvierte aus Rumänien Simona Halep hat sich am Mittwochnachmittag mit einem souveränen Sieg über Swetlana Kusnezowa zum ersten Mal für das Halbfinale der French Open qualifiziert. Bei ihrem 6:2 und 6:2 -Erfolg profitierte sie allerdings auch von einer Muskelverletzung der Russin. Kusnezowa hatte die 22-Jährige Rumänin in diesem Jahr in Stuttgart besiegen können. Im Halbfinale trifft Halep auf die Deutsche Andrea Petkovic, die am Mittwoch die Italienerin Sara Errani ebenfalls mit 6:2 und 6:2 bezwingen konnte. Damit ist sicher, dass im Endspiel des Turniers von Roland Garros eine Spielerin ihre Premiere in einem Grand Slam- Finale feiern wird.