Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a confirmat, în urmă cu o săptămână, decizia Comisiei Europene de a amenda companiile Apple pentru avantaje fiscale ilegale şi Google pentru abuz de poziţie dominantă.
În cazul Apple, Comisia Europeană a sesizat faptul că această companie a înfiinţat două societăţi în Irlanda, dar care nu aveau rezidenţa fiscală în această ţară. Drept urmare, Comisia a stabilit că, prin excluderea din baza de impozitare a profitului generat de utilizarea licenţelor de proprietate intelectuală, cele două societăţi au beneficiat practic , în perioada 1991-2014, de un ajutor de stat ilegal şi incompatibil cu piaţa internă a Uniunii Europene. De aceea, Comisia Europeană a cerut Irlandei să recupereze aceste avantaje fiscale ilegale în valoare de 13 miliarde de euro.
În cursul unei conferinţe de presă, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi comisar european pentru concurenţă, Margrete Verstager a declarat:
„Ziua de astăzi marchează un pas înainte şi este încurajator pentru noi să facem mai mult. Comisia își va continua activitatea privind concurența fiscală dăunătoare și planificarea fiscală agresivă, atât în ceea ce privește propunerile legislative, cât și punerea în aplicare. Vom pune în aplicare ceea ce am hotărât. De asemenea, invit statele membre să avanseze în ceea ce privește propunerile Comisiei referitoare la utilizarea companiilor paravan. Statele membre dețin acum dreptul de inițiativă pentru a promova acest lucru.”
De asemenea, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a confirmat amenda de 2,4 miliarde de euro aplicată de Comisia Europeană companiei Google pentru că a abuzat de poziţia sa dominantă prin favorizarea propriului serviciu de comparare a produselor în raport cu cele ale concurenţilor săi.
Sancţiunea a venit după ce în anul 2017, Comisia Europeană a constatat că, în 13 ţări din Spaţiul Economic European, Google a privilegiat, pe pagina sa rezultatele propriului serviciu de comparare a produselor pe prima poziţie, adăugând informaţii vizuale şi texte atractive.
Referindu-se la acest caz, vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene şi comisar european pentru concurenţă, Margrete Verstager a spus:
„Cazul Google Shopping este un reper în istoria acțiunilor de reglementare împotriva marilor companii de tehnologie. A fost unul dintre primele cazuri antitrust semnificative aduse de o agenție concurentă împotriva unei mari companii digitale. Și cred că acest caz a marcat o schimbare esențială în modul în care companiile digitale au fost reglementate și, de asemenea, percepute.
Înainte de acest caz, convingerea predominantă era că aceste companii digitale ar trebui lăsate să opereze liber. Acestea au fost văzute drept inovatoare, care conduc schimbări pozitive și creștere economică. Acest caz a fost simbolic, deoarece a demonstrat că până și cele mai puternice companii de tehnologie ar putea fi trase la răspundere. Nimeni nu este mai presus de lege! A inspirat autoritățile de reglementare și factorii de decizie din întreaga lume să analizeze mai îndeaproape activitățile giganților digitali.
Cazul Google Shopping a creat un precedent și a deschis calea pentru acțiuni de reglementare suplimentare, inclusiv Actul legislativ privind pieţele digitale – Digital Markets Act (DMA) – al Uniunii Europene.”
Acest act legislativ are scopul de a face pieţele din domeniul digital mai echitabile şi conţine un set de criterii obiective clar definite pentru a identifica aşa-numiţii „controlori ai fluxului de informație” sau “gatekeeperi”. Sunt platforme digitale mari care furnizează servicii esențiale, cum ar fi, de exemplu, motoarele de căutare online, magazinele de aplicații şi serviciile de mesagerie.
